În cadrul ședinței solemne a Parlamentului dedicată Zilei Naționale, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că patriotismul autentic nu se măsoară prin strigăte, postări pe rețelele sociale sau purtatul tricolorului doar pe 1 decembrie, ci prin munca de zi cu zi și contribuția la bunăstarea României.

„Ziua de 1 Decembrie a devenit, din păcate, o întrecere despre cine este cel mai patriot. Ca și cum patriotismul s-ar măsura prin decibeli sau like-uri. Adevăratul patriotism se vede în orele de muncă, în efortul depus zi de zi, în grijile și responsabilitățile asumate în tăcere. Este despre a-ți face treaba bine la locul de muncă, fără aplauze și fără camere de filmat”, a afirmat Grindeanu.

Liderul PSD a subliniat că munca românilor – de la construcția de drumuri și educație, până la îngrijirea bolnavilor și agricultură – reprezintă adevărata moștenire a celor care au realizat Marea Unire. „Cei care se întorc a doua zi la muncă demonstrează că solidaritatea și unitatea națională nu se clădesc din lozinci, ci din sudoare și efort”, a adăugat acesta.

Grindeanu a avertizat și asupra riscului dezbinării sociale: „România nu va fi niciodată mare dacă îi punem pe români să se urască între ei”.

România sărbătorește Ziua Națională din 2025 cu două premiere majore în infrastructura rutieră, anunțate de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Pentru prima dată, Muntenia și Moldova sunt conectate printr-un coridor complet de autostradă, în timp ce Oltenia și Dobrogea sunt unite printr-un traseu de mare viteză de peste 460 de kilometri.

Potrivit declarațiilor lui Pistol, traficul se desfășoară în regim de autostradă între București și Focșani pe aproximativ 200 km din A3 și A7. „Este prima sărbătoare națională în care între cele două regiuni istorice Muntenia și Moldova se circulă în regim de autostradă”, a subliniat șeful CNAIR. Totodată, acesta a precizat că intenția instituției este ca până la finalul anului să fie deschisă și secțiunea până la Adjud, completând astfel încă un segment important din Autostrada Moldovei.

O altă realizare notabilă este finalizarea ultimilor 12 kilometri ai Drumului Expres Craiova–Pitești (DEx12). Odată cu deschiderea acestui tronson, românii pot circula pentru prima dată pe un traseu complet de aproximativ 465 km de drum de mare viteză, de la Craiova la Constanța, folosind legătura DEx12 – A1 – A0 – A2.

Cristian Pistol a punctat că aceste reușite reprezintă nu doar obiective tehnice, ci și simbolice, într-un an marcat de unitate și modernizare. „Unirea de la 1 Decembrie 1918 este o lecție despre perseverență și coeziune, iar astăzi avem nevoie de aceste valori la fel de mult. Sunt onorat să contribui la dezvoltarea infrastructurii rutiere care unește fiecare regiune istorică a țării”, a transmis acesta.

În mesajul său, directorul CNAIR a încheiat cu urări adresate tuturor românilor: „La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!”

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri decretul prin care se ia act de demisia lui Liviu Moșteanu din funcțiile de viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Decretul consemnează și încetarea mandatului său de membru al Guvernului.

Tot vineri, șeful statului a semnat și decretul prin care îl desemnează pe Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, să preia interimatul la Ministerul Apărării, păstrând totodată și calitatea de vicepremier interimar.

Decizia vine după ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat demisia în urma scandalului public generat de informațiile contradictorii din CV-ul său. Acesta a declarat că a discutat cu președintele, premierul, liderul partidului și colegi din USR înainte de a lua decizia.

Ionuț Moșteanu a anunțat vineri că a demisionat din funcția de ministru al Apărării Naționale, motivând că nu dorește ca discuțiile publice legate de trecutul său să afecteze activitatea Armatei și a autorităților.

El a afirmat că România se confruntă cu amenințări majore generate de agresiunea Rusiei și că nu dorește ca „discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani” să afecteze concentrarea decidenților într-un moment dificil pentru securitatea națională.

„Mi-am depus astăzi demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. Am discutat cu președintele, cu premierul, cu președintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR și le mulțumesc pentru susținere și încredere.
Fac acest gest cu asumare și respect față de Armata Română. România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, a transmis Ionuț Moșteanu.
Moșteanu a făcut un bilanț al celor cinci luni de mandat, precizând că a susținut întărirea relațiilor cu aliații, accelerarea programelor de înzestrare și îmbunătățirea cadrului legal din domeniu.

„Am depus jurământul ca ministru al Apărării în urmă cu cinci luni și, de atunci, am respectat întocmai ce am jurat cu mâna pe Biblie. Am jurat să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru a avea o Armată bine dotată, mai bine motivată și mai bine înzestrată. Și am făcut asta în fiecare zi - am întărit relațiile cu aliații, am urmărit și accelerat programele de înzestrare, am dat un mesaj clar împotriva băieților deștepți cu interese în domeniu, am îmbunătățit cadrul legal, am apărat drepturile celor care servesc patria. Vă mulțumesc pentru încredere, pentru mesaje și pentru răbdare. Mulțumesc și familiei mele pentru susținerea necondiționată în aceste luni, fără de care mi-ar fi fost imposibil să-mi exercit mandatul.
Am făcut acest pas cu toată conștiința unui om care iubește țara pe care o servește”, a explicat ministrul demisionar.
În finalul mesajului, Moșteanu a transmis o declarație politică, afirmând că România are nevoie de lideri care să mențină direcția proeuropeană și euro-atlantică.
„România este prinsă între unii care au capturat-o și sunt mufați la banii publici și unii care vor să îi dea foc și să o abată de la parcursul proeuropean și euro-atlantic. La mijloc sunt câțiva oameni buni (buni, nu perfecți) care țin echilibrul și direcția corectă - Nicușor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul și încrederea noastră, a tuturor, poate chiar mai mult decât până acum. Dumnezeu să ocrotească România!”, a precizat Moșteanu.
Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că i-a propus președintelui Nicușor Dan ca Radu Miruță, actualul ministru al Economiei, să asigure interimatul la Apărare.

Circulația pe încă 13 kilometri ai Autostrăzii Moldovei (A7), pe tronsonul Pietroasele–Buzău, a fost deschisă joi, în prezența ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban. La eveniment au participat Sorin Grindeanu, președintele PSD, Marcel Ciolacu, candidatul la funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, deputatul Romeo Daniel Lungu, precum și Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova.

Potrivit ministrului Șerban, odată cu darea în exploatare a acestui tronson, șoferii pot circula continuu în regim de autostradă de la București până la Focșani, pe o distanță de aproximativ 210 kilometri.

Oficialul a precizat că, în funcție de condițiile meteo, există șanse reale ca până la finalul anului să fie deschisă circulația pe A7 cel puțin până la Adjud.
Tronsonul inaugurat reprezintă un nou progres în construcția Autostrăzii Moldovei, proiect considerat strategic pentru reducerea timpilor de deplasare, creșterea siguranței rutiere și stimularea dezvoltării economice în regiune.

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Forțelor Armate și al Veteranilor din Republica Franceză, prin direcțiile generale pentru armamente, au semnat marți contractul privind achiziția sistemelor de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabile – MANPAD MISTRAL.

Potrivit MApN, valoarea contractului este de 625,591 milioane euro, fără TVA, și acoperă furnizarea a 231 de sisteme MANPAD MISTRAL, 934 de rachete MISTRAL, servicii de instruire, muniții de antrenament, documentații tehnice, un simulator, precum și suport logistic integrat.

Achiziția este derulată în cadrul inițiativei europene „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonată de Franța, la care România participă alături de Belgia, Cipru, Estonia și Ungaria. Programul este inclus în Planul de investiții pentru industria europeană de apărare, realizat pe baza regulamentului „Acțiunea pentru securitatea Europei – SAFE”.
Proiectul privind operaționalizarea sistemelor MANPAD MISTRAL a fost aprobat de Parlamentul României în iunie 2022.
Sistemele vor fi distribuite celor trei categorii de forțe ale Armatei României – Forțele Terestre, Forțele Aeriene și Forțele Navale – precum și Forțelor pentru Operații Speciale, contribuind la creșterea capacității naționale de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune.

Ministerul Finanțelor a anunțat că Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) își desfășoară activitatea în condiții normale, în pofida perioadei de provizorat generată de încheierea mandatelor membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului, la data de 23 noiembrie 2025, conform prevederilor HG nr. 1204/2022 privind înființarea instituției.

Potrivit ministerului, Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat recent o nouă componență provizorie a Consiliului de Supraveghere, într-o formulă redusă de la șapte la cinci membri, măsură justificată prin cerințe de guvernanță și eficiență instituțională. Membrii provizorii au primit aprobarea Băncii Naționale a României și au transmis către BNR propunerile pentru conducerea executivă provizorie, cu obiectivul de a asigura o tranziție coerentă.
Ministerul a confirmat că procesul de selecție a noilor membri ai conducerii neexecutive, cu mandate de patru ani, a fost deja demarat și va fi unul „deschis, competitiv și transparent”, în linie cu standardele naționale și europene de guvernanță corporativă.

„Procesul de selecție pentru noua conducere neexecutivã a Bãncii de Investiții și Dezvoltare, ce va avea mandat de 4 ani, a fost demarat, urmând publicarea anunțului de recrutare. Va fi un proces deschis, competitiv și transparent, aliniat standardelor de guvernanțã la nivel național și european, pe care le respectãm. Totodatã, am redus numãrul de membri ai Consiliu de Supraveghere, de la 7 la 5, mãsurã dublatã de diminuarea indemnizațiilor acestora. BID trebuie sã rãmânã un model de profesionalism și responsabilitate în sprijinul economiei reale. Pânã la finalizarea procesului de selecție, conducerea BID este asiguratã de membrii provizorii, autorizați de cãtre BNR, pentru a menține stabilitatea instituției și continuitatea deciziilor,” a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Reprezentanții instituției au subliniat că, pe durata provizoratului, BID își continue fără întreruperi activitatea, iar proiectele, garanțiile, liniile de finanțare și procesele operaționale sunt derulate în ritm obișnuit de personalul tehnic și operațional.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România a primit marți un semnal pozitiv din partea Comisiei Europene, care apreciază progresele înregistrate după măsurile fiscale adoptate în ultimele luni. Potrivit acestuia, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, în urma politicilor implementate vara aceasta, situația fiscal-bugetară a României s-a îmbunătățit, iar Comisia nu va propune suspendarea fondurilor europene.

Bolojan a subliniat că Executivul a primit confirmarea că procedura de deficit excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că România nu intră în sancțiuni. Premierul a precizat că deficitul bugetar se află pe o tendință descendentă, iar cheltuielile publice sunt menținute aproape de plafonul recomandat de instituțiile europene, permițând continuarea investițiilor finanțate din fonduri UE.

„Este o veste bună și o confirmare a faptului că direcția în care am mers a fost una corectă. În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi (marți, 25 noiembrie) vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a subliniat însă că mesajul Comisiei este unul ferm, privind necesitatea continuării consolidării fiscale, îmbunătățirii colectării veniturilor și eficientizării cheltuielilor publice. „Vom continua să lucrăm cu seriozitate, cu responsabilitate și cu respect față de banii publici”, a mai spus Bolojan.

Comisia Europeană a confirmat progresele realizate de România în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar, validând măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni. Ca urmare, procedura de deficit excesiv (EDP) deschisă în aprilie 2020 rămâne activă, dar în regim suspendat, iar măsura privind suspendarea fondurilor europene a fost înghețată.

Potrivit evaluării Comisiei, creșterea netă a cheltuielilor pentru anul 2025 este estimată la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat, urmând ca în 2026 România să se încadreze integral în limitele stabilite. Estimările indică un deficit bugetar de 8,4% din PIB în 2025 și de circa 6% în 2026.
În aceste condiții, Comisia nu propune măsuri procedurale suplimentare și nu avansează propunerea suspendării fondurilor europene. Instituția europeană subliniază totuși importanța continuării reformelor și a atingerii țintelor fiscale, în special prin consolidarea administrației fiscale și a procesului de planificare bugetară.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că evaluarea Bruxelles-ului reprezintă o confirmare a progreselor României în direcția unei fiscalități sustenabile și un semnal pozitiv pentru menținerea accesului la finanțările europene. Oficialul a afirmat că dialogul constant cu Comisia a contribuit la consolidarea credibilității României și la reducerea riscului unor sancțiuni.

Progresele României vor fi analizate din nou la reuniunea Consiliului ECOFIN din 12 decembrie 2025, în contextul implementării Pactului de Stabilitate și Creștere. România va continua raportarea semestrială privind măsurile de reducere a deficitului, următorul termen fiind aprilie 2026. Comisia va prezenta o nouă evaluare odată cu pachetul de primăvară 2026 al Semestrului European.
Confirmarea Bruxelles-ului vine odată cu prezentarea Pachetului de Toamnă al Semestrului European 2026, în cadrul căruia au fost analizate politicile fiscale ale statelor membre și au fost stabilite prioritățile economice pentru anul următor.
Ministerul Finanțelor reafirmă angajamentul de a continua ajustarea fiscală pentru reducerea sustenabilă a datoriei publice și a deficitului.

Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat conducerii Parlamentului convocarea unei ședințe reunite a celor două Camere în data de 26 noiembrie 2025, pentru a prezenta mesajul privind Strategia Națională de Apărare a Țării, în conformitate cu art. 88 din Constituție. Solicitarea a fost transmisă președinților Senatului și Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu și Mircea Abrudean.

Documentul a fost înaintat comisiilor de apărare din Senat și Camera Deputaților pentru raport comun și elaborarea proiectului de hotărâre, termenul stabilit fiind miercuri, 26 noiembrie, ora 12.00. La ședința plenului reunit sunt așteptați premierul Ilie Bolojan și membrii Cabinetului.

Decizia vine după ce, luni, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Nicușor Dan, a aprobat varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2025–2030, primul document strategic de acest nivel trecut și printr-o etapă de transparență publică.
Potrivit Administrației Prezidențiale, strategia reflectă viziunea unei „Românii moderne și sigure”, orientată către protejarea drepturilor cetățenilor și funcționarea instituțiilor în spiritul integrității și transparenței. CSAT a aprobat totodată Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru 2026 și Analiza Strategică a Apărării, documente care fundamentează adaptarea Armatei la contextul internațional de securitate și la angajamentele din NATO și UE.