Lucrările de refacere a Planșeului Unirii au ajuns într-o etapă importantă, a anunțat luni primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță.

Anunțul a fost făcut pe Facebook, unde edilul a precizat că proiectul vizează rezolvarea unei probleme structurale majore a Bucureștiului. „Refacerea din temelii a Planșeului Unirii nu înseamnă doar reconstruirea unei simple plăci de beton, ci punerea în siguranță a centrului Capitalei, una dintre cele mai complexe zone ale orașului”, a transmis Băluță.

Potrivit primarului, lucrările continuă și pe parcursul iernii, fiind active trei dintre cele patru etape ale proiectului. În prezent, se desfășoară demolarea planșeului existent, execuția piloților de fundare și realizarea grinzii de coronament.
În ceea ce privește noul planșeu, constructorii au finalizat două tronsoane, iar în alte zone sunt în curs lucrări de armare, astfel încât, la începutul anului viitor, să poată fi realizate noi turnări de beton, a mai precizat Daniel Băluță.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că în 2026 vor avea loc reduceri de personal în anumite locuri, ca parte a măsurilor de eficientizare a administrației publice.

Șeful Guvernului a declarat, într-un interviu la Antena 3 CNN, că anul viitor toate autoritățile vor fi obligate să efectueze un audit de personal, pentru a identifica structurile unde sunt necesare ajustări.

Bolojan a precizat că în 2026 nu vor mai fi luate măsuri dure de austeritate, precum cele aplicate în 2025, estimând o scădere a inflației și condiții pentru relansarea economică în a doua parte a anului viitor.
Prim-ministrul a adăugat că taxele nu vor crește dacă Guvernul și Parlamentul vor menține prevederile actuale, subliniind că prioritățile executive pentru anul viitor rămân reducerea cheltuielilor, atragerea fondurilor europene, colectarea impozitelor și dezvoltarea economică.

Ministerul Finanțelor a publicat în transparență decizională proiectul Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea altor acte normative.

Potrivit instituției, propunerile, sugestiile și opiniile privind proiectul de act normativ pot fi transmise la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Proiectul, cunoscut sub denumirea de „ordonanța trenuleț”, este însoțit de nota de fundamentare și este disponibil pentru consultare publică pe site-ul ministerului.

Documentul clarifică măsurile convenite în cadrul coaliției, printre care se numără creșterea salariului minim de la jumătatea anului și reducerea impozitului IMCA aplicat cifrei de afaceri.
De asemenea, ordonanța prevede reducerea cu 10% a fondurilor alocate partidelor politice și a sumelor destinate parlamentarilor în anul 2026. Totodată, salariile din sectorul public și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
În cazul companiilor de stat, actul normativ stabilește obligația prezentării, până la finalul primului trimestru, a unor planuri de eficientizare, în timp ce creșterea cheltuielilor salariale este plafonată.

O nedreptate reclamată de mii de angajați care lucrează în condiții grele sau speciale a fost corectată printr-o modificare adusă Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Inițiativa, depusă de parlamentarii gălățeni Viorica Sandu, Marius Humelnicu, Bogdan Ciucă și Marius Mărgărit, a fost adoptată de Parlament și vizează eliminarea unor interpretări considerate „absurde” ale legislației actuale.

Potrivit senatorului PSD Marius Humelnicu, schimbarea legislativă vine în sprijinul muncitorilor care, deși își desfășurau activitatea aproape integral în condiții grele, riscau să piardă recunoașterea acestui fapt la calculul pensiei din cauza unor situații punctuale.

„Am reușit să corectăm o nedreptate din legea pensiilor. Mii de oameni care muncesc în condiții grele – inclusiv muncitorii din combinatul siderurgic din Galați – erau nedreptățiți de actuala lege”, a transmis senatorul într-o postare publică.

Acesta a explicat că, în forma anterioară a legii, chiar și o singură zi de instructaj, mentenanță sau activitate auxiliară putea anula o lună întreagă de muncă în condiții speciale. „Deși oamenii munceau aproape toată luna în medii grele, iar contribuțiile erau plătite integral, drepturile lor la pensie erau afectate”, a subliniat Humelnicu.

Modificarea legislativă adoptată clarifică modul de recunoaștere a perioadelor lucrate în condiții grele sau speciale, astfel încât acestea să nu mai fie invalidate automat de activități ocazionale care nu reflectă realitatea muncii prestate.

„Împreună cu colegii parlamentari gălățeni Viorica Sandu, Bogdan Ciucă și Marius Mărgărit, am depus această modificare pentru ca munca grea să fie recunoscută corect, fără interpretări absurde. Munca grea trebuie respectată”, a mai transmis senatorul.

Ministrul Educației, Daniel David, și-a prezentat demisia luni, potrivit unor surse politice, după ce a refuzat să aplice noi reduceri de cheltuieli în domeniile Educație și Cercetare, solicitate de premier în contextul măsurilor de diminuare a deficitului bugetar.

Sursele citate arată că ministrul a argumentat că Educația și Cercetarea au fost deja afectate de reduceri în primul val de măsuri și că nu poate accepta tăieri suplimentare de fonduri fără a afecta funcționarea sistemului.

Duminică seară, într-o intervenție la TVR INFO, Daniel David declara că se gândește la plecarea din funcție în 2026, precizând că este „un lucru la care se gândește în aceste zile”. El a subliniat că nu are și nu vizează o carieră politică, considerând că și-a adus contribuția și că și-a amânat plecarea de mai multe ori.

Totodată, ministrul afirma că ar fi important ca elaborarea bugetului pentru anul viitor să fie realizată de un ministru care va rămâne în funcție și va putea gestiona implementarea acestuia.
Până la acest moment, Guvernul nu a făcut un anunț oficial privind demisia sau numirea unui ministru interimar.

Guvernul a aprobat alocarea a peste 2,6 miliarde de lei din Fondul pentru Mediu pentru continuarea proiectelor de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor preluate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia a fost adoptată în ședința de joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin aprobarea hotărârii de guvern privind rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).

Potrivit actului normativ, finanțarea este destinată proiectelor care au înregistrat un progres fizic de până la 30% și care nu mai pot fi încadrate integral în alocările și jaloanele aferente Componentelor 1 și 3 din PNRR. Astfel, investițiile vor fi continuate fără întreruperi, finanțarea fiind preluată de AFM.

Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că bugetul aprobat permite menținerea în derulare a unor investiții esențiale pentru comunitățile locale. „Bugetul aprobat astăzi permite continuarea acestor investiții vitale pentru multe comunități prin Fondul pentru Mediu. Vorbim despre proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, managementul deșeurilor, împădurirea terenurilor degradate și programul de stimulare a înnoirii parcului auto național”, a precizat aceasta.

Din suma totală, aproximativ 2,3 miliarde de lei sunt alocate Componentei 1 – Managementul apei, care vizează sprijinirea conectării populației cu venituri reduse la rețelele de alimentare cu apă și canalizare, precum și extinderea acestor sisteme în aglomerări urbane și rurale cu peste 2.000 de locuitori.

Pentru Componenta 3 – Managementul deșeurilor, destinată dezvoltării și modernizării sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel județean și local, a fost alocată suma de 348 de milioane de lei.
Măsura este susținută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2025, care stabilește cadrul pentru continuarea proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR, în contextul ajustării calendarului și jaloanelor asumate de România la nivel european.

Ministerul Culturii anunță inițierea unei noi legi a managementului cultural, pe care o consideră atât necesară, cât și urgentă, în contextul în care actualul cadru legislativ este depășit și contestat pe scară largă.

Potrivit instituției, aplicarea unor criterii mai riguroase în concursurile pentru conducerea instituțiilor de cultură a dus, în numeroase cazuri, la respingerea tuturor candidaturilor, situație care evidențiază limitele legii aflate în vigoare. În același timp, Ministerul Culturii remarcă un interes crescut al publicului și al mediului cultural față de concursurile organizate în ultimele luni.

Ministrul Culturii, Demeter András István, afirmă că noul proiect legislativ răspunde întrebărilor și criticilor formulate în spațiul public și are ca obiectiv organizarea unor concursuri corecte, cu comisii independente, precum și creșterea nivelului de transparență și accesibilitate în procesul de selecție a managerilor culturali.
„Am promis concursuri corecte, comisii serioase și independente, transparență și accesibilitate, iar aceste principii se regăsesc în dispozițiile noii legi”, a declarat ministrul Culturii.
Proiectul de lege va fi supus unei consultări publice de 30 de zile, perioadă în care Ministerul Culturii așteaptă comentarii și propuneri care să contribuie la îmbunătățirea textului legislativ. Ulterior, după adoptarea de către Guvern, inițiativa va fi dezbătută în Parlament, iar forma finală va fi stabilită prin votul legislativului.
„Doar prin dialog putem ajunge la cea mai bună versiune a legii”, a mai precizat ministrul Culturii.

Înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere ușoară în primele 11 luni ale anului 2025, potrivit datelor publicate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Conform sursei citate, în perioada ianuarie–noiembrie 2025 au fost înmatriculate 134.653 de autoturisme noi, în diminuare cu 0,6% față de intervalul similar al anului trecut.

În schimb, luna noiembrie 2025 a consemnat o evoluție pozitivă, cu un avans de 36% al înmatriculărilor, până la 13.817 unități, comparativ cu noiembrie 2024.

Segmentul autoturismelor 100% electrice a înregistrat cel mai dinamic ritm de creștere: în noiembrie 2025 au fost înmatriculate 1.052 de unități, cu 114% mai multe față de luna corespunzătoare din 2024.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unor tentative de fraudă apărute pe site-uri, în special pe cele cu conținut pentru adulți.
Mai mulți utilizatori au semnalat apariția unor pop-up-uri false, prin care li se comunica că dispozitivul este blocat din cauza accesării repetate a site-urilor cu conținut ilegal și că trebuie plătită o amendă de 2.500 de lei către Poliția Română. Potrivit specialiștilor DNSC, mesajul reprezintă o tentativă de fraudă, iar plata cerută nu are nicio bază legală.

Atacatorii urmăresc să emoționeze și să intimideze victimele, folosindu-se de rușine, astfel încât acestea să nu raporteze incidentul autorităților. După afișarea notificării false, utilizatorii sunt redirecționați către un portal de plată care afișează logo-ul DNSC și solicită datele cardului.

DNSC subliniază că nu este vorba de o amendă reală și recomandă prudență, evitarea introducerii datelor personale și raportarea imediată a acestor incidente.

Recomandările DNSC:
-Verifică întotdeauna autenticitatea unor notificări oficiale din partea autorităților, prin canale de comunicare separate
-Nu introdu date personale sau bancare pe site-uri suspecte! Autoritățile din România nu transmit amenzi prin intermediul unor notificări sau ferestre de tip pop-up pe site-uri
-Fii atent la greșeli gramaticale sau de exprimare care pot indica faptul că este vorba despre o capcană online lansată de atacatori nevorbitori de limba română
-Dacă ai căzut în capcană și ai oferit date de card, apoi ai validat și plata banilor, este important să anunți imediat banca pentru a bloca instrumentul de plată, apoi Poliția pentru a depune o plângere
-Nu în ultimul rând, raportează astfel de incidente către DNSC prin numărul de telefon 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro pentru ca noi să putem avertiza despre noi metode și alți utilizatori din mediul online
-Notifică familia, prietenii și cunoscuții despre acest scenariu folosit de atacatori, pentru a-i ajuta să se protejeze în viitor!

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis în plenul PE un mesaj ferm privind necesitatea unor decizii rapide și concrete la nivelul Uniunii Europene, subliniind că „Europa nu își mai permite ezitări”, în contextul provocărilor de securitate și al instabilității geopolitice.

Declarația a fost făcută în contextul ultimului Consiliu European din acest an, eurodeputatul român arătând că Uniunea se află într-un moment critic, care impune acțiune reală, nu doar angajamente politice.
Victor Negrescu a cerut garanții de securitate clare pentru flancul estic al UE, pe care l-a definit drept o prioritate strategică. Potrivit acestuia, rolul României în arhitectura de securitate europeană trebuie recunoscut și reflectat atât în deciziile politice, cât și în alocările bugetare ale Uniunii.

În ceea ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual, vicepreședintele Parlamentului European a afirmat că acesta reprezintă „testul central” pentru Uniune. Negrescu a subliniat că următorul buget european trebuie să fie „un buget al acțiunii”, orientat spre competitivitate, securitate, coeziune, dezvoltarea competențelor și investiții în infrastructură.
„Fără resurse adecvate, ambițiile europene rămân simple promisiuni”, a avertizat Negrescu.
În final, acesta a arătat că ultimul Consiliu European din 2025 trebuie să transmită un semnal clar că Uniunea Europeană este pregătită să acționeze ferm și să apere viitorul cetățenilor săi.