Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ar putea deveni realitate în cursul acestui an, în contextul progreselor făcute în procesul de reformă și al evaluărilor realizate de organizație.
Declarația a fost făcută la lansarea noii ediții a Studiului Economic al OCDE pentru România, eveniment la care a participat și secretarul general al organizației, Mathias Cormann, aflat într-o vizită oficială la București.

Începând cu ora 10.00, Mathias Cormann a fost primit de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
Cu această ocazie a fost organizată și ceremonia de semnare a acordului dintre Guvernul României și OCDE privind privilegiile și imunitățile acordate organizației.

În cadrul declarației susținute la eveniment, premierul a subliniat că România a făcut progrese importante în procesul de aderare, început în ianuarie 2022.
„Mă bucur să particip astăzi, alături de dumneavoastră, alături de secretarul general al OCDE, domnul Mathias Cormann, la lansarea noii ediții a Studiului Economic al OCDE pentru România. De la deschiderea negocierilor de aderare în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces amplu de evaluare a politicilor și practicilor sale, raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică. Datorită efortului comun al instituțiilor implicate, țara noastră a făcut pași importanți în acest proces de aderare”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, studiul economic lansat de OCDE oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei românești.

„Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei. Este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului”, a adăugat Bolojan.
În discursul său, premierul a făcut referire și la situația deficitului bugetar și la măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor economice, subliniind că implementarea reformelor recomandate va contribui la consolidarea economiei și la finalizarea procesului de aderare la OCDE.

Guvernul a adoptat, în ședința de joi, hotărârea privind creșterea salariului minim brut pe economie, a anunțat ministrul Muncii, Petre Florin Manole.

„Astăzi (joi, 12 martie) am deblocat o decizie foarte importantă pentru oamenii care muncesc cinstit și corect în România. În ședința de guvern am adoptat hotărârea privind creșterea salariului minim pe economie. Este o măsură pentru care Partidul Social-Democrat s-a luptat încă de anul trecut”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, decizia ar fi fost blocată pentru o perioadă „în mod nejustificat”, însă a fost deblocată în cadrul actualei ședințe de guvern.

„Am reușit să o deblocăm și mergem mai departe așa cum am promis”, a adăugat Manole, precizând că majorarea salariului minim ar urma să aducă venituri mai mari pentru aproximativ 1,7 milioane de angajați din România.
Ministrul Muncii a mai spus că măsura ar avea și un impact pozitiv asupra veniturilor statului, estimat la peste 500 de milioane de lei la bugetul public.

Conform proiectului de Hotărâre de Guvern aflat pe agenda ședinței, începând cu 1 iulie 2026 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată ar urma să fie stabilit la 4.325 de lei lunar, fără a include sporuri și alte adaosuri. Suma este calculată pentru un program normal de lucru de 166,667 ore pe lună, ceea ce înseamnă 25,949 lei pe oră.
La începutul anului precedent, salariul minim brut fusese stabilit la 4.050 de lei lunar, pentru un program mediu de 165,334 ore pe lună, echivalentul a 24,496 lei pe oră.

România își va aproape tripla capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani, a anunțat Bogdan Ivan, ministrul Energiei, la Summitul pentru Energie Nucleară de la Paris.

Ministrul a subliniat că energia nucleară este una dintre puținele surse capabile să asigure energie curată constantă, la scară mare, cu emisii reduse, având un rol esențial în securitatea energetică. În prezent, energia nucleară acoperă aproximativ 20% din consumul național de electricitate.

„România are 60 de ani de experiență în domeniul nuclear și peste 30 de ani de operare în condiții de maximă siguranță și eficiență la Cernavodă. În următorii 10 ani, orice MW în plus din surse nucleare va însemna mai multă securitate energetică și competitivitate pentru țara noastră”, a afirmat Ivan.

Conform ministrului, Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă se află printre cele mai performante reactoare nucleare din lume, cu un factor mediu de capacitate de peste 92% în 2025. România va continua proiectele de modernizare a Reactorului 1 și dezvoltarea Unităților 3 și 4 cu tehnologie CANDU, iar la Doicești se va implementa primul proiect de reactor modular mic (SMR) din Europa.
La summit au participat președintele Franței, Emmanuel Macron, directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de șefi de stat și de guvern, miniștri, instituții financiare internaționale și lideri din industrie.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, joi, că Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care clarifică administrarea bazelor sportive și a taberelor pentru tineret aflate în proprietatea statului și deschide calea transferului acestora către autoritățile locale.

Este vorba despre 1.034 de baze și tabere, repartizate în toate județele țării. Până acum, multe dintre aceste active nu aveau o situație administrativă clară, blocând astfel investițiile și lucrările de reabilitare.

Potrivit premierului, odată cu adoptarea ordonanței, aceste baze vor fi preluate de Agenția Națională pentru Sport, un pas necesar pentru descentralizarea lor către consiliile județene. „Am discutat astăzi cu domnul Bogdan Matei, președintele Agenției Naționale pentru Sport, despre pașii următori”, a declarat Bolojan.

Situația juridică a bazelor sportive diferă însă de la județ la județ. În aproximativ două treimi dintre județe, activele nu prezintă probleme juridice și pot fi transferate rapid. În rest, există cazuri în care terenurile sunt solicitate pentru retrocedare, situații ce vor trebui analizate și clarificate înainte de transfer.

Guvernul urmează să trimită adrese către toate consiliile județene, iar după adoptarea hotărârilor locale, transferul bazelor va fi aprobat județ cu județ. Procesul va include și personalul angajat, cu menținerea salariilor și cu obligația ca destinația sportivă a acestor active să rămână neschimbată.

Estimările oficiale indică că transferul ar putea fi finalizat în aproximativ șase luni, scopul fiind ca autoritățile locale să poată începe cât mai repede lucrările de reabilitare și să redea bazele comunităților.

„Acesta este un pas important pentru ca infrastructura sportivă să fie administrată mai aproape de comunități și pentru ca aceste baze să redevină spații vii, folosite de tineri și de toți cei care vor să facă sport”, a subliniat premierul.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că lucrările la noul spital din Tecuci au ajuns într-o etapă importantă, fiind pregătită turnarea planșeului ultimului etaj al clădirii.

Potrivit acestuia, pe șantier se desfășoară în prezent lucrări de cofrare și montare a armăturii pentru etajul patru, astfel încât structura de bază a clădirii să fie finalizată la aproximativ un an de la turnarea fundației.
„Ne ținem de cuvânt: reconstruim din temelii sistemul de sănătate din Tecuci”, a transmis Fotea, subliniind că noua unitate medicală reprezintă una dintre cele mai importante investiții în infrastructura sanitară din județ.

În paralel cu lucrările la structura clădirii, continuă realizarea zidăriilor interioare și a instalațiilor pentru electricitate, apă și canalizare, precum și a sistemelor de climatizare.

Noua unitate medicală, o investiție estimată la aproximativ 40 de milioane de euro, va avea o suprafață de circa 10.000 de metri pătrați. În clădire vor fi mutate aproximativ 60% dintre secțiile actualului Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, într-un spațiu modern destinat îmbunătățirii condițiilor pentru pacienți și personalul medical.

Autoritățile județene estimează că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul anului.

Fermierii ar putea achiziționa motorină la prețuri de aproximativ 4 – 4,5 lei pe litru, potrivit unei propuneri anunțate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care vizează reducerea costurilor de producție din agricultură.

Ministrul Agriculturii a declarat că a propus Ministerului Finanțelor introducerea unui mecanism simplificat care să permită fermierilor să cumpere direct de la pompă motorină fără acciză și fără TVA.

Potrivit lui Florin Barbu, sistemul ar putea funcționa pe baza unor certificate eliberate de Imprimeria Națională, iar agricultorii ar avea dreptul să achiziționeze combustibil în limita a 78 de litri pe hectar, conform reglementărilor în vigoare.

Ministrul susține că măsura nu ar avea impact asupra bugetului de stat și ar elimina birocrația actuală prin care fermierii trebuie să depună documente pentru rambursarea accizei la motorină și a taxei pe valoare adăugată.
„Rolul nostru este să sprijinim fermierii și producătorii români să continue să producă alimente, mai ales în perioadele în care afacerile le sunt afectate de factori externi”, a declarat ministrul Agriculturii.
Propunerea vine în contextul creșterii costurilor pentru inputurile din agricultură și al solicitărilor fermierilor privind reducerea cheltuielilor cu combustibilul utilizat în lucrările agricole.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat joi că a primit garanții din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, privind continuarea funcționării școlilor în limba română din Ucraina și respectarea drepturilor minorității române.

Declarațiile au fost făcute la conferința de presă organizată la Palatul Cotroceni, după întâlnirea oficială dintre cei doi lideri.

„Am vorbit de minoritatea românească din Ucraina și de deschiderea pe care Ucraina o are și o va avea pentru minoritatea românească. Am primit garanții cu privire la continuarea funcționării școlilor în limba română și pentru toate celelalte drepturi ale minorității române”, a afirmat Nicușor Dan.
Potrivit președintelui român, un document discutat între cele două părți ridică nivelul de protecție al minorităților la standardele stabilite de organisme internaționale, inclusiv de Consiliul Europei.

În contextul reformei educației din Ucraina, care presupune în multe cazuri comasarea unor unități de învățământ, autoritățile de la Kiev ar urma să facă excepții pentru școlile minorităților, astfel încât elevii să poată studia în continuare în limba maternă în localitățile în care trăiesc aceste comunități.

De asemenea, în cadrul discuțiilor a fost abordată și tema accesului minorității române la servicii religioase în limba maternă. Președintele României a precizat că participarea la slujbe religioase în limba română este asigurată, însă organizarea și subordonarea bisericilor ține de decizii între instituțiile religioase și nu poate face obiectul unui acord între state.

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a criticat comportamentul unor parlamentari după tensiunile apărute în plenul reunit al Parlamentului, unde a fost dezbătută decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind solicitarea Statelor Unite de a desfășura temporar avioane și trupe pe teritoriul României.

Ședința a fost marcată de proteste și zgomote în sală, după ce parlamentari ai opoziției au încercat să blocheze lucrările. În aceste condiții, Sorin Grindeanu a decis întreruperea dezbaterilor și trecerea la votul propriu-zis.

Potrivit acestuia, măsura nu înseamnă că incidentele vor rămâne fără consecințe.

„Atunci când lucrurile au degenerat, am oprit dezbaterile, am supus la vot oprirea acestora și am trecut la votul efectiv. Cei care au încălcat regulamentul nu vor rămâne nepedepsiți, deoarece există sancțiuni prevăzute, inclusiv reducerea indemnizației”, a declarat Grindeanu.

În intervenția sa din plen, liderul Camerei Deputaților a vorbit și despre contextul de securitate care a stat la baza deciziei supuse votului.

„Ne aflăm într-un context de securitate națională fără precedent. Conflictul din Orientul Mijlociu se suprapune peste războiul din Ucraina, aflat deja într-o fază prelungită. Aceste tensiuni obligă Uniunea Europeană și NATO să își adapteze rapid abordările economice și militare”, a spus acesta.

Oficialul a subliniat că România are obligația de a contribui la securitatea regională, în special în zona sud-estică a Europei și la Marea Neagră.

În paralel cu dezbaterile din plen, parlamentari ai partidelor AUR și SOS au încercat să participe la ședința Comisiei de Apărare de la Camera Deputaților. Aceștia au fost însă scoși din sală, deoarece reuniunea avea caracter secret.

Liderul AUR, George Simion, a criticat decizia privind desfășurarea de trupe americane în România și a acuzat majoritatea parlamentară că grăbește votul fără consultări suficiente.

În timpul ședinței din plen, mai mulți parlamentari suveraniști au încercat să boicoteze lucrările prin huiduieli și folosirea de vuvuzele. O solicitare de întrerupere a dezbaterilor a fost respinsă de Sorin Grindeanu.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că noile criterii de performanță pentru directorii ANAR nu sunt doar formalități birocratice, ci standarde concrete menite să asigure eficiența instituției.

Potrivit acesteia, în 2023, conducerea ANAR a eliminat complet criteriile de performanță din fișele de post ale directorilor, chiar dacă acestea erau simple și vizau doar 4-5 indicatori principali. Noua conducere, împreună cu ministerul, a decis să reintroducă reguli clare, cuantificabile și realiste.

Exemple de criterii principale:

-Coordonare și management: directorii trebuie să se asigure că minimum 97% din actele de reglementare emise nu sunt desființate în instanță.

-Documente, avize și autorizații: cel puțin 95% trebuie emise în termenele prevăzute de legislație.

-Activitate de inspecție și control: planul anual de inspecții trebuie realizat integral, iar fiecare inspector trebuie să efectueze minimum 20 de inspecții pe lună.

-Investiții: progresul fizic al lucrărilor trebuie să atingă 100% conform graficelor anuale, iar atragerea de finanțări avantajoase este un criteriu esențial.

-Management financiar: execuția bugetară trebuie să fie de 100%, iar veniturile proprii să reprezinte cel puțin 75% din bugetul total executat.

14 criterii și aproximativ 30 de subcriterii

În total, sistemul de evaluare cuprinde 14 criterii și aproximativ 30 de subcriterii. Diana Buzoianu subliniază că, deși acestea pot părea birocratice, ele sunt esențiale pentru a organiza eficient activitatea instituției și pentru a ieși din ceea ce a numit „munca de pompieri de serviciu”.

„Fără sisteme clare și standarde precise, serviciile publice nu pot funcționa eficient. Avem nevoie de reguli clare pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate”, a explicat ministrul Mediului.

Balta Zătun, una dintre cele mai apreciate zone de agrement din județul Galați, a fost populată cu încă două tone de crap, peștii urmând să se aclimatizeze până la 1 aprilie, când locul de pescuit va fi redeschis pentru public.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că peștii introduși în apă au greutăți cuprinse între 1,5 și 2 kilograme, pentru a asigura capturi cât mai bune pescarilor amatori și profesioniști.

„Balta Zătun, unul dintre cele mai apreciate locuri de agrement din județul Galați, a fost populată cu două tone de crap, astfel încât toți pescarii să aibă parte și în acest an de capturi cât mai frumoase”, a transmis acesta.
Peștii vor avea o perioadă de aclimatizare până la 1 aprilie, după care Balta Zătun va fi deschisă pentru pescuit și pentru petrecerea timpului liber în natură.

Baza de agrement are o suprafață de peste 31 de hectare de luciu de apă și dispune de 62 de pontoane cu 124 de locuri de pescuit. De asemenea, vizitatorii pot închiria 27 de căsuțe. Tariful pentru o zi de pescuit este de 75 de lei de persoană.