Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seara, la Euronews România, că pensia medie din magistratură a ajuns la aproximativ 5.000 de euro, de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, situată la 550–600 de euro. Șeful Guvernului a subliniat că această diferență majoră impune o reformă urgentă a sistemului.

Potrivit premierului, proiectul de reformă urmărește două direcții principale: creșterea vârstei de pensionare și modificarea modului de calcul al pensiilor speciale. Bolojan a arătat că perioada de tranziție către noua vârstă de pensionare reprezintă una dintre temele sensibile ale discuțiilor cu magistrații, fiind necesar un echilibru între rapiditatea corecției și evitarea tensiunilor în sistem.

„O pensie medie în magistratură este aproape 5.000 de euro. În România, pensia medie este 550–600 de euro. Această diferență foarte mare trebuie corectată”, a declarat premierul.
În ceea ce privește cuantumul pensiilor, Bolojan a explicat că în prezent acestea reprezintă 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu net, ceea ce face ca pensia să fie practic egală cu venitul lunar din activitate. Premierul consideră situația „anormală”, din perspectiva echității și a sustenabilității sistemului.

Acesta a avertizat și asupra presiunilor demografice care vor lovi sistemul de pensii în următorul deceniu. Generațiile născute între 1968 și 1970, în număr de aproximativ 500.000 de persoane, vor ajunge la vârsta de pensionare, în timp ce cohortele tinere sunt mult mai reduse, de 150.000–300.000 de persoane.
„Dacă nu luăm măsuri cât mai repede, amanetăm viitorul României”, a avertizat Bolojan, adăugând că efectele unor decizii greșite din trecut sunt deja vizibile în sistemul public de pensii.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 72,8 milioane de lei, pentru 184 de obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Din această sumă, 52,99 milioane de lei au fost decontate prin Componenta C10 – Fondul local, pentru 126 de facturi care vizează elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și planificare urbană, precum și investiții în infrastructura pentru transportul verde.

Prin Componenta C15 – Educație, MDLPA a alocat 19,82 milioane de lei pentru 58 de facturi aferente construcției de creșe noi, moderne și eficiente energetic, realizate conform standardelor europene.
Potrivit ministerului, proiectele finanțate prin PNRR urmăresc modernizarea infrastructurii locale și dezvoltarea sustenabilă a comunităților, în acord cu obiectivele de tranziție verde și digitală.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat finalizarea lucrărilor de consolidare și refacere pe drumul județean 251C, între localitățile Smulți și Vârlezi, grav afectat de inundațiile din septembrie 2024.

Investiția, în valoare de 2,2 milioane de lei, a fost realizată din fondurile Consiliului Județean Galați și a vizat refacerea completă a infrastructurii rutiere în zona cunoscută de localnici drept „în deal la Crăiești”, unde viiturile au produs surpări majore pe o porțiune de peste 200 de metri.

Potrivit președintelui CJ, lucrările au inclus o umplutură de pământ de 5 metri adâncime, înlocuirea tubului de scurgere cu un podeț nou de 14 metri, lărgirea carosabilului la 6 metri, reconfigurarea curbelor pentru creșterea siguranței și montarea de parapeți metalici și marcaje rutiere noi.

„Am promis, am realizat. Drumul este acum modern, sigur și rezistent în fața apelor”, a declarat Costel Fotea, mulțumindu-le primarilor din Vârlezi, Ștefan Patriche, și Smulți, Costică Gafton, pentru colaborarea în derularea proiectului.
DJ 251C asigură legătura rutieră între DN24 (Vârlezi – satul Crăiești) și localitățile Smulți, Mândrești și Valea Mărului, facilitând totodată accesul către Tecuci și Cudalbi.

Prefectul Capitalei, Andrei Nistor, a anunțat că s-a autosesizat în legătură cu situația privind strada din Sectorul 3 construită peste conductele Transgaz și că a solicitat Primăriei S3 documentele necesare pentru clarificarea modului în care s-a ajuns în această situație.
„Nu am primit un răspuns în termenul indicat (7 noiembrie), însă între timp au fost depuse și alte petiții, atât referitoare la acest caz, cât și la alte situații similare”, a precizat prefectul într-un comunicat.
Ca urmare, Andrei Nistor a convocat pentru vineri, 14 noiembrie, ora 10:00, o ședință de lucru la Prefectura Capitalei cu toate instituțiile relevante, inclusiv Primăria Sectorului 3 și Transgaz, pentru a analiza documentele și a stabili măsurile necesare.
„Ulterior, voi supune Comitetului pentru Situații de Urgență măsurile necesare pentru punerea în siguranță acolo unde situația o impune”, a mai declarat prefectul.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut miercuri, la Palatul Victoria, o nouă întrevedere cu Armin Papperger, CEO al companiei Rheinmetall AG, și cu alți reprezentanți ai conducerii grupului german.

Potrivit Guvernului, în urma discuțiilor din ultimele săptămâni, Executivul și compania Rheinmetall au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare de echipamente militare, menită să răspundă unor nevoi imediate de înzestrare ale Armatei României.

Acordul vizează dotarea forțelor armate cu echipamente de ultimă generație, finanțate prin programul european SAFE, precum și susținerea investițiilor străine în dezvoltarea industrială națională. Premierul a subliniat că obiectivele principale sunt integrarea companiilor românești existente și atragerea de noi investiții în industria de apărare, sector în care Rheinmetall este una dintre cele mai mari companii la nivel mondial.
„În zilele următoare vor fi clarificate toate detaliile, astfel încât posibila cooperare să poată fi aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la prima ședință din noiembrie, pentru a definitiva pachetul României privind accesarea celor peste 16,5 miliarde de euro alocate prin SAFE”, a transmis Guvernul.
Premierul Ilie Bolojan a mulțumit miniștrilor Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și Economiei, Radu Miruță, precum și echipelor acestora, pentru implicarea în avansarea proiectului.
În 3 noiembrie 2025, șeful Guvernului, alături de ministrul Economiei și de CEO-ul Rheinmetall, a participat la semnarea contractului pentru înființarea societății „Rheinmetall Victoria SA”, rezultat al parteneriatului dintre Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și grupul german. Noua companie, cu sediul la Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari.
Contractul a fost semnat de directorul general al Pirochim Victoria, Ioan Bîrsan, și de reprezentantul Rheinmetall AG, Roman Köhne.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat modificarea modului în care sunt raportate datele furnizate de senzorii care măsoară calitatea aerului în România. Potrivit noilor reguli, informațiile vor fi afișate pe baza mediilor orare, nu a mediilor din ultimele 24 de ore, cum se întâmplă în prezent.

„Românii vor ști ce aer respiră în timp real. Datele vor fi publicate cu medii orare, nu cu media ultimelor 24 de ore”, a declarat Diana Buzoianu, precizând că actualul sistem de raportare nu reflectă fidel situațiile de poluare punctuală.

Ministra a explicat că inițiativa vine în urma mai multor episoade recente de poluare, când senzorii oficiali indicau valori normale, deși în teren aerul era irespirabil.
Modificarea este inclusă într-un proiect de ordin pus în transparență publică, urmând ca după adoptare să fie efectuate ajustări tehnice pe platforma oficială de monitorizare, pentru ca datele privind poluanții să poată fi afișate în timp real.

Buzoianu a subliniat că actualizarea normelor tehnice este esențială pentru protejarea sănătății publice și pentru creșterea transparenței în privința calității aerului.

Deputatul PSD Viorica Sandu a luat cuvântul în plenul Camerei Deputaților pentru a denunța efectele negative ale măsurilor fiscale adoptate de Guvern în august 2025.

„Măsurile fiscale adoptate în august 2025 nu au adus mai mulți bani la buget, dar au lovit exact acolo unde statul ar trebui să protejeze, în cei vulnerabili: în mame aflate în concediu de creștere a copilului, în veterani, văduve de război, foști deținuți politici și personalul monahal”, a transmis Viorica Sandu.

Parlamentarul a subliniat că Partidul Social Democrat s-a opus încă din primul moment acestor măsuri și continuă să ceară protejarea categoriilor vulnerabile. 

Textul integral al declarației politice susținute astăzi în plen:

„Echilibrul bugetar nu se construiește pe spatele celor vulnerabili”. 

Stimați colegi,

„În luna august 2025, Guvernul a pus în aplicare un pachet de măsuri fiscale menit, teoretic, să crească gradul de colectare și să reducă deficitul bugetar. În realitate, după două luni de aplicare, vedem clar că aceste măsuri au lovit exact acolo unde statul ar fi trebuit să protejeze: în mame aflate în concediu de creștere a copilului, în veterani și văduve de război, în foști deținuți politici și în personalul monahal.

Cifrele vorbesc de la sine.

Potrivit datelor oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie 2025 s-au colectat doar 154.000 de lei din contribuțiile reținute de la mamele aflate în concediu de creștere a copilului – o sumă infimă raportată la estimarea inițială, care viza circa 150.000 de beneficiari.

De la persoanele aflate în asistență socială, colectările s-au ridicat la doar 79.000 de lei. În total, veniturile generate de aceste așa-zise „măsuri de responsabilizare” nu acoperă nici cheltuielile administrative pe care le-au generat.

Pe de altă parte, Guvernul a recunoscut că, în primele două luni de aplicare, nivelul de colectare a fost sub cel prognozat, iar deficitul bugetar a rămas aproape neschimbat. Așadar, nu vorbim despre o măsură eficientă din punct de vedere economic, ci despre una profund nedreaptă din punct de vedere social și moral.

Partidul Social Democrat s-a opus acestor măsuri din primul moment, avertizând asupra efectelor negative și solicitând protejarea categoriilor vulnerabile. Au existat tensiuni serioase în cadrul coaliției, tocmai pentru că PSD a considerat și consideră în continuare că statul nu poate face economie pe spinarea celor mai fragili.

Doamnelor și domnilor deputați,

Rolul nostru nu este doar de a echilibra bugete, ci de a echilibra vieți. Să avem curajul să recunoaștem că această decizie a fost o eroare. O eroare care trebuie corectată urgent.

Așa cum a spus și Președintele PSD, Sorin Grindeanu, Guvernul trebuie să regândească măsurile de austeritate și să renunțe la aplicarea contribuțiilor pentru indemnizațiile de creștere a copilului, pentru veterani, văduve de război, foști deținuți politici și personalul monahal.

Nu putem vorbi despre colectare eficientă atâta timp cât statul taxează grija, sacrificiul și credința.

Nu putem construi echilibru fiscal prin inechitate socială.

România are nevoie de solidaritate, nu de sancțiuni pentru cei care merită sprijin”.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a participat miercuri la reuniunea cu șefii de misiune ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, desfășurată în contextul exercitării de către Danemarca a Președinției rotative a Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an.

Șeful Executivului a felicitat Președinția daneză pentru progresele realizate în domeniile securității și apărării, precum și al competitivității economice, subliniind importanța cooperării europene în aceste sectoare.
În intervenția sa, premierul Bolojan a prezentat prioritățile Guvernului în plan economic și de securitate, evidențiind necesitatea restabilirii disciplinei fiscale și a implementării revizuite a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care va continua să susțină investițiile în infrastructură, sănătate, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației publice.

În domeniul apărării, prim-ministrul a arătat că obiectivul Guvernului este modernizarea armatei și relansarea industriei naționale de apărare, inclusiv prin utilizarea fondurilor disponibile prin programul european SAFE. El a subliniat, totodată, importanța securității Mării Negre, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei, și angajamentul României de a susține eforturile pentru o pace durabilă și justă.
Referindu-se la procesul de extindere a Uniunii Europene, Ilie Bolojan a declarat că România sprijină deschiderea cât mai rapidă a clusterelor de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina.
Premierul a mai reafirmat susținerea României pentru măsurile europene destinate creșterii competitivității, interconectării energetice și menținerii unor prețuri accesibile la energie, pledând totodată pentru o abordare flexibilă a procesului de decarbonizare, care să nu afecteze economia sau populația.
În final, prim-ministrul a mulțumit statelor membre pentru sprijinul acordat României în demersul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), obiectiv pe care Bucureștiul îl menține pentru anul 2026.

România se pregătește să depună, până la finalul lunii noiembrie, o nouă cerere de plată în valoare de peste 2,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat luni Ilie Bolojan, șeful Guvernului și coordonator al grupului de lucru interministerial pentru implementarea reformelor asumate.

Potrivit acestuia, pentru această tranșă trebuie îndeplinite 60 de jaloane și ținte, dintre care majoritatea sunt deja realizate.

„Sunt în faza finală de realizare restul jaloanelor la Sănătate, Mediu, Energie, Transporturi și guvernanța companiilor de stat. În următoarele două săptămâni, aceste condiții vor fi definitivate în ședințele de Guvern”, a precizat Bolojan într-o postare pe rețelele sociale.
Fondurile nerambursabile urmează să finanțeze lucrări de infrastructură mare, spitale și unități de învățământ aflate în proces de reabilitare sau modernizare.
Aceasta va fi una dintre cele mai consistente cereri de plată transmise de România către Comisia Europeană în cadrul PNRR, program prin care țara are alocate fonduri totale de aproximativ 28 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi.

România și partenerii săi occidentali vor lua măsuri suplimentare împotriva Rusiei, după ce fragmente de drone au căzut pe teritoriul românesc în urma atacurilor nocturne asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, a declarat ministrul român de Externe, Oana Țoiu.

„Noaptea trecută, Rusia a bombardat din nou Ucraina, cu consecințe pe teritoriul României. Bombardamentul rus de aseară asupra infrastructurilor porturilor comerciale ucrainene a generat căderea unor fragmente de drone într-o zonă locuită de pe teritoriul României”, a transmis marți pe X Oana Țoiu”, a transmis marți, pe platforma X, șefa diplomației române.

Potrivit acesteia, incidentele fac parte dintr-un tipar al războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și reflectă totodată provocările sistematice la adresa Uniunii Europene și a NATO.
„Nu vom ezita să creștem prețul pe care Rusia îl plătește pentru astfel de acțiuni imprudente și ilegale. România, UE și SUA au adoptat sancțiuni care au avut deja un impact important. Pregătim noi sancțiuni și măsuri concrete care să impună un cost substanțial agresorului”, a precizat ministrul de Externe.
Rusia a lansat, în noaptea de luni spre marți, noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Dispeceratul ISU Tulcea a fost sesizat prin apel la 112 că, în apropiere de localitatea Grindu, ar fi căzut un obiect provenit din spațiul aerian.