Comisia Europeană a propus alocarea a 14,3 milioane de euro pentru România din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, în urma inundațiilor severe produse în 2025 și a pagubelor provocate la Salina Praid.
Sprijinul financiar face parte dintr-un pachet total de 144 de milioane de euro destinat României, Spaniei și Ciprului pentru refacerea după dezastre climatice majore.

Potrivit Executivului european, România a fost afectată în lunile mai și iunie 2025 de inundații puternice în regiunile Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est, după mai multe zile de precipitații abundente.
Printre cele mai grave efecte s-au numărat pagubele produse la Salina Praid, unde apele râului Corund au erodat o parte din albie, afectând infrastructura hidrotehnică și provocând întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică.

Fondurile europene ar urma să fie utilizate pentru refacerea infrastructurii afectate și sprijinirea comunităților lovite de inundații.
Cea mai mare parte a sprijinului financiar, respectiv 120,4 milioane de euro, este destinată Spaniei, afectată de incendii forestiere și fenomene meteorologice extreme, în timp ce Ciprul ar urma să primească 9,2 milioane de euro pentru reconstrucția zonelor afectate de incendii de vegetație.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că accesul rutier și pietonal din zona Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Ap. Andrei” Galați se află într-un amplu proces de modernizare, printr-o investiție de aproape 9 milioane de lei.

Potrivit autorităților județene, proiectul vizează refacerea completă a carosabilului și a trotuarelor, modernizarea sistemelor de iluminat și colectare a apelor pluviale, precum și refacerea semnalizării rutiere în zona accesului dinspre strada Brăilei.

„Întreaga zonă este refăcută din temelii, grație unui proiect de investiții al Consiliului Județean Galați”, a transmis Costel Fotea.
În cadrul lucrărilor au fost demolate și construcțiile provizorii considerate inestetice și care îngreunau accesul în incinta unității medicale.

Reprezentanții CJ Galați au precizat că, după modernizarea rețelelor electrice, sunt aproape finalizate și lucrările la sistemul de canalizare, urmând testele de etanșeitate și etapa de stabilizare a terenului înaintea asfaltării finale și refacerii marcajelor rutiere.
Investiția face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a Spitalului Județean Galați, unde au fost realizate sau sunt în derulare proiecte precum extinderea parcării supraetajate și construirea unor noi corpuri medicale.

„Prin această investiție, facem încă un pas concret pentru a oferi gălățenilor un Spital Județean modern, sigur și ușor accesibil”, a declarat președintele CJ Galați.

Reprezentantul PSD Marius Constantin Budăi a lansat un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzând Guvernul de majorări de taxe și măsuri fiscale care afectează populația și mediul de afaceri.

Într-un mesaj public, social-democratul a catalogat tema „grelei moșteniri” drept „cel mai scump basm din România”, susținând că actuala conducere își asumă decizii care au dus la creșterea TVA, majorarea accizelor la carburanți, taxe mai mari pentru IMM-uri și scumpirea chiriilor prin taxarea proprietăților.

„TVA majorat – semnătura domnului Bolojan. Accize pe carburanți – semnătura domnului Bolojan. Taxe crescute pentru IMM-uri – semnătura domnului Bolojan. Chirii scumpite prin taxe pe proprietate – semnătura domnului Bolojan”, a transmis Marius Constantin Budăi.

Liderul PSD a respins argumentul potrivit căruia actualele măsuri fiscale ar fi fost necesare din cauza situației economice moștenite de la fostele guvernări.

„Domnule Bolojan, nu ați stins niciun incendiu. Ați dat foc la economie și acum arătați spre cenușă și spuneți că așa ați găsit-o”, a afirmat reprezentantul social-democrat.

Declarațiile vin în contextul disputelor politice privind politicile fiscale și măsurile de reducere a deficitului bugetar asumate de Guvern.

Orașul Iași va rămâne fără apă caldă în perioada 18 – 24 mai 2026, în contextul unor lucrări ample de modernizare a rețelei de termoficare, au anunțat autoritățile locale.

Potrivit Primăria Municipiului Iași, întreruperea furnizării apei calde este necesară pentru realizarea unor intervenții tehnice la magistrala T10 din interiorul CET Iași, în cadrul etapei a treia a proiectului de reabilitare a rețelelor termice.

„Această lucrare este vitală pentru înlocuirea conductelor vechi cu unele noi, performante, crescând astfel eficiența sistemului și siguranța furnizării apei calde și a căldurii”, au transmis reprezentanții primăriei.

În perioada lucrărilor va fi montată o rețea provizorie care va permite ulterior conectarea instalațiilor modernizate fără oprirea completă a sistemului pe termen lung.

Autoritățile locale susțin că măsura este necesară pentru prevenirea unor avarii majore în sezonul rece și pentru reducerea pierderilor de energie din rețea.
„Știm că lipsa apei calde pentru o săptămână este dificilă, însă această etapă este obligatorie pentru finalizarea modernizării rețelei”, au precizat reprezentanții Primăriei Iași.

Proiectul trenului metropolitan din Cluj-Napoca a intrat într-o nouă etapă, după semnarea contractului de proiectare și execuție pentru amenajarea celor 23 de stații de pe traseu.

Contractul a fost semnat luni de primarul Emil Boc și are o valoare de aproximativ 115 milioane de euro.
Potrivit autorităților locale, proiectul vizează modernizarea stațiilor existente, realizarea unor stații noi, precum și amenajarea infrastructurii rutiere și pietonale necesare accesului călătorilor.

În total, proiectul include 23 de stații și lucrări conexe pentru accesibilitate și mobilitate. Sunt prevăzute opt stații noi, o stație cu pasaj rutier nou, patru stații cu pasaje pietonale subterane și opt parcări cu 223 de locuri.
Potrivit Primăria Cluj-Napoca, trenul metropolitan va circula pe un traseu de 48,8 kilometri, care va traversa municipiul Cluj-Napoca și comunele Gârbău, Baciu, Apahida, Jucu și Bonțida.

Autoritățile estimează că traseul integral va putea fi parcurs în aproximativ 65 de minute, cu o frecvență de două trenuri pe oră.
Valoarea totală a proiectului depășește 1,4 miliarde de lei. Finanțarea nerambursabilă din fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027, depășește 1,1 miliarde de lei și reprezintă 85% din valoarea totală eligibilă.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică din România, în timp ce nivelul de încredere al românilor în Uniunea Europeană rămâne mai ridicat decât cel acordat instituțiilor naționale.

Potrivit datelor colectate în perioada 12–31 martie 2026, pe baza unui eșantion de 1.054 respondenți din România, 70% dintre participanți apreciază că situația economiei naționale este „rea”, în timp ce 29% o consideră „bună”. La nivelul Uniunii Europene, 60% dintre respondenți au o evaluare negativă, iar 38% una pozitivă.

În privința situației financiare a gospodăriei, 54% dintre românii chestionați s-au declarat mulțumiți, comparativ cu 75% la nivel european.
Pesimismul se menține și în ceea ce privește evoluția economiei în următoarele 12 luni. Aproape jumătate dintre respondenții din România, respectiv 48%, anticipează o înrăutățire a situației economice naționale.
Întrebați care sunt principalele probleme cu care se confruntă țara, 41% dintre români au indicat creșterea prețurilor și inflația drept principala preocupare, în timp ce 27% au menționat situația economică generală.

Datele sondajului indică, în același timp, o percepție relativ favorabilă asupra Uniunii Europene. Un procent de 44% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, nivel apropiat de media europeană, de 45%. Totodată, 61% dintre respondenții români se declară optimiști în privința viitorului Uniunii, față de 60% la nivelul blocului comunitar.

Sondajul relevă că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană decât în instituțiile naționale. Astfel, 48% dintre respondenți afirmă că au încredere în UE, comparativ cu 31% care spun că au încredere în Guvern și 25% în Parlament.
La nivel european, conflictul din Orientul Mijlociu, situația internațională și războiul din Ucraina sunt percepute drept principalele provocări externe. În România, 24% dintre participanți au indicat conflictul din Orientul Mijlociu, iar câte 17% au menționat situația internațională și războiul din Ucraina.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, 56% dintre românii chestionați susțin acordarea de ajutor financiar și umanitar pentru Kiev, comparativ cu 75% la nivelul Uniunii Europene. Totodată, 45% dintre respondenții din România susțin finanțarea de echipamente militare pentru Ucraina, față de media europeană de 56%.
Sondajul a fost realizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pe un eșantion total de 26.415 interviuri, dintre care 1.054 au fost efectuate în România.

Aproximativ 2.500 de elevi din județul Galați vor participa în acest an la o nouă ediție a programului „Muzeele prin ochii copiilor”, inițiativă derulată de Consiliul Județean și dedicată accesului gratuit la cultură pentru copiii din mediul rural.

„În prima săptămână, aproape 1.000 de elevi din mediul rural au mers în excursii gratuite la muzeele Consiliului Județean Galați”, a transmis președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, care a anunțat continuarea programului „Muzeele prin ochii copiilor”, ajuns la ediția a V-a.

Inițiativa, considerată unul dintre proiectele de suflet ale administrației județene, are o puternică dimensiune educațională și socială, oferind acces gratuit la cultură pentru elevii din mediul rural. În total, în ediția din 2026 vor fi incluși aproximativ 2.500 de elevi de clasa a V-a din toate comunele județului Galați, dar și din orașele Tecuci, Târgu Bujor și Berești, precum și din școlile speciale.

„Am promis, ne ținem de cuvânt! Continuăm și în acest an un proiect unic în țară”, a declarat Costel Fotea, subliniind că programul le oferă copiilor ocazia de a descoperi patrimoniul local prin vizite ghidate la muzee de artă și istorie, la Grădina Botanică și Grădina Zoologică, dar și la Muzeul Satului și Muzeul Pescăresc din Pădurea Gârboavele.

Excursiile se vor desfășura în perioada mai–iunie, iar participanții vor beneficia de transport, masă caldă, gustări, însoțitori de grup și suveniruri. Autoritățile arată că, pentru mulți dintre copii, aceasta va fi prima experiență de acest tip.

„Pentru mulți dintre acești copii este prima excursie sau prima vizită la un muzeu”, a mai precizat președintele CJ Galați.

De la lansarea programului, numărul total al beneficiarilor va ajunge la aproximativ 17.500 de elevi, inițiativa fiind prezentată drept un demers de reducere a inegalităților de acces la cultură și de promovare a valorilor locale.

PSD îi solicită joi, 14 mai, premierului demis Ilie Bolojan să își asume răspunderea politică în cazul numirii conducerii Autorității Vamale Române Autoritatea Vamală Română, după ce șeful instituției, Mihai Savin, ar fi fost reținut de procurorii DNA într-un dosar de fals și uz de fals, în care este investigată emiterea retroactivă a unui ordin de misiune, potrivit unor surse judiciare.

Social-democrații susțin că decizia de numire ar fi fost luată fără consultarea partenerilor de Coaliție și ar încălca acordul politic de guvernare, care prevedea consultări pentru deciziile importante din Executiv.

Într-un comunicat transmis public, PSD acuză faptul că premierul demis ar fi acționat unilateral, ceea ce ar fi generat tensiuni între partidele aflate la guvernare și ar fi afectat mecanismele de colaborare instituțională.

„Având în vedere că și-a asumat personal această numire, fără să se consulte și fără să țină seama de partenerii din Coaliție, premierul demis ar trebui imediat să își asume răspunderea politică”, transmite PSD.

Formațiunea mai afirmă că astfel de decizii contravin principiilor de funcționare ale Coaliției și solicită consecințe politice clare în cazul acestei numiri.

„Când te erijezi în postura de mare reformator al statului și de apărător neînduplecat al integrității în exercitarea funcțiilor publice, ai responsabilitatea politică și obligația morală să îți aplici asupra propriei persoane principiile pe care le invoci în cazul altora”, mai arată social-democrații.

PSD susține că situația de la Autoritatea Vamală Română reflectă un tipar de decizii luate fără consultare și cere ca răspunderea politică invocată public să aibă consecințe concrete la nivelul conducerii Guvernului interimar.

Președintele României, Nicușor Dan, l-a primit la Palatul Cotroceni pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, invitat special la Summitul B9 desfășurat la București. Cei doi lideri au avut consultări bilaterale axate pe securitate regională, cooperare economică și consolidarea noului Parteneriat Strategic dintre România și Ucraina.

Potrivit declarațiilor făcute de șeful statului român, dialogul dintre cele două părți continuă seria contactelor începute în urmă cu aproximativ două luni, odată cu vizita oficială a liderului ucrainean în România. Discuțiile de la Cotroceni au vizat mai multe domenii considerate prioritare pentru relația bilaterală: comerțul, infrastructura transfrontalieră, securitatea energetică, educația și colaborarea în industria de apărare.

Un punct important al întâlnirii a fost cooperarea în domeniul tehnologiilor militare. Președintele Nicușor Dan a subliniat că Ucraina a acumulat o experiență semnificativă pe front, în special în utilizarea dronelor și a sistemelor anti-dronă, iar România își dorește ca industria națională de apărare să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea de noi tehnologii.

„Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate”, a transmis președintele României, evidențiind rolul noilor tehnologii în războiul modern și necesitatea consolidării capacităților defensive în regiune.

În contextul Summitului B9, liderul de la Cotroceni a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei și pentru apropierea acesteia de structurile euroatlantice. România rămâne unul dintre principalii susținători ai Kievului în regiune, atât din punct de vedere politic, cât și logistic și economic.

Premierul Ilie Bolojan a participat miercuri, la ceremonia de semnare a contractului de execuție pentru etapa a II-a a proiectului Spitalului Regional de Urgență Cluj, una dintre cele mai importante investiții din sistemul sanitar românesc.
Contractul a fost semnat de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, și consorțiul format din companiile turcești CCN și parteneri români.

La eveniment au participat ministrul interimar al sănătății, Attila Cseke, președintele Senatului, Mircea Abrudean, precum și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că semnarea contractului reprezintă o etapă importantă pentru modernizarea sistemului medical din România și pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din regiunea de nord-vest a țării.

„Sunt bucuros că am ajuns în situația în care, după mulți ani, să putem semna acest important contract în domeniul sănătății pentru Regiunea de Nord-Vest și pentru România. Echipa de medici clujeni va beneficia de condiții moderne de lucru și de aparatură la nivelul performanțelor pe care le-a demonstrat în serviciul pacienților”, a afirmat premierul.

La rândul său, Attila Cseke a subliniat că proiectul va contribui la aducerea serviciilor medicale la standarde europene și la crearea unor condiții moderne pentru personalul medical.
„Spitalul Regional de Urgență Cluj nu este doar o clădire. Este cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei din ultimele decenii”, a spus ministrul interimar al sănătății.
Primarul Emil Boc a declarat că administrația locală a pregătit infrastructura necesară pentru conectarea noului spital la rețeaua de transport a orașului, inclusiv prin extinderea drumului Cluj–Florești și dezvoltarea legăturilor de transport public.

Contractul de lucrări are o valoare de aproximativ 1,8 miliarde lei, fără TVA, și face parte din proiectul „Construire Spital Regional de Urgență Cluj”, finanțat prin Programul Sănătate – Prioritatea 4, dedicată investițiilor în infrastructuri spitalicești.
Lucrările includ construirea clădirii principale a spitalului, a clădirilor tehnice și infrastructurii suport, realizarea unui heliport și a unui parc fotovoltaic, precum și instalarea echipamentelor medicale grele și a celor pentru zone speciale.

Proiectul mai prevede amenajări exterioare, racorduri la utilități și conectarea la infrastructura rutieră DN1/E60.
Durata de execuție a lucrărilor este estimată la 40 de luni, iar perioada de garanție va fi de 120 de luni.

Viitorul spital regional va avea 849 de paturi, dintre care 106 pentru terapie intensivă, inclusiv secții dedicate pediatriei, neonatologiei și tratamentului marilor arși. De asemenea, unitatea va dispune de 34 de paturi pentru spitalizare de zi, 71 de cabinete ambulatorii și 22 de săli de operație.

Clădirea principală va avea opt niveluri și o suprafață desfășurată de peste 176.000 de metri pătrați, iar capacitatea estimată a unității medicale este de aproximativ 4.200 de utilizatori simultan.
Organizarea funcțională a spitalului va fi structurată în șase centre multidisciplinare, printre care centre pentru medicină internă, chirurgie toracică, traumă și mama și copilul.
Valoarea totală a proiectului este estimată la aproximativ 3,35 miliarde lei, termenul de implementare fiind stabilit pentru 20 decembrie 2029.