Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat modificarea modului în care sunt raportate datele furnizate de senzorii care măsoară calitatea aerului în România. Potrivit noilor reguli, informațiile vor fi afișate pe baza mediilor orare, nu a mediilor din ultimele 24 de ore, cum se întâmplă în prezent.

„Românii vor ști ce aer respiră în timp real. Datele vor fi publicate cu medii orare, nu cu media ultimelor 24 de ore”, a declarat Diana Buzoianu, precizând că actualul sistem de raportare nu reflectă fidel situațiile de poluare punctuală.

Ministra a explicat că inițiativa vine în urma mai multor episoade recente de poluare, când senzorii oficiali indicau valori normale, deși în teren aerul era irespirabil.
Modificarea este inclusă într-un proiect de ordin pus în transparență publică, urmând ca după adoptare să fie efectuate ajustări tehnice pe platforma oficială de monitorizare, pentru ca datele privind poluanții să poată fi afișate în timp real.

Buzoianu a subliniat că actualizarea normelor tehnice este esențială pentru protejarea sănătății publice și pentru creșterea transparenței în privința calității aerului.

Deputatul PSD Viorica Sandu a luat cuvântul în plenul Camerei Deputaților pentru a denunța efectele negative ale măsurilor fiscale adoptate de Guvern în august 2025.

„Măsurile fiscale adoptate în august 2025 nu au adus mai mulți bani la buget, dar au lovit exact acolo unde statul ar trebui să protejeze, în cei vulnerabili: în mame aflate în concediu de creștere a copilului, în veterani, văduve de război, foști deținuți politici și personalul monahal”, a transmis Viorica Sandu.

Parlamentarul a subliniat că Partidul Social Democrat s-a opus încă din primul moment acestor măsuri și continuă să ceară protejarea categoriilor vulnerabile. 

Textul integral al declarației politice susținute astăzi în plen:

„Echilibrul bugetar nu se construiește pe spatele celor vulnerabili”. 

Stimați colegi,

„În luna august 2025, Guvernul a pus în aplicare un pachet de măsuri fiscale menit, teoretic, să crească gradul de colectare și să reducă deficitul bugetar. În realitate, după două luni de aplicare, vedem clar că aceste măsuri au lovit exact acolo unde statul ar fi trebuit să protejeze: în mame aflate în concediu de creștere a copilului, în veterani și văduve de război, în foști deținuți politici și în personalul monahal.

Cifrele vorbesc de la sine.

Potrivit datelor oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie 2025 s-au colectat doar 154.000 de lei din contribuțiile reținute de la mamele aflate în concediu de creștere a copilului – o sumă infimă raportată la estimarea inițială, care viza circa 150.000 de beneficiari.

De la persoanele aflate în asistență socială, colectările s-au ridicat la doar 79.000 de lei. În total, veniturile generate de aceste așa-zise „măsuri de responsabilizare” nu acoperă nici cheltuielile administrative pe care le-au generat.

Pe de altă parte, Guvernul a recunoscut că, în primele două luni de aplicare, nivelul de colectare a fost sub cel prognozat, iar deficitul bugetar a rămas aproape neschimbat. Așadar, nu vorbim despre o măsură eficientă din punct de vedere economic, ci despre una profund nedreaptă din punct de vedere social și moral.

Partidul Social Democrat s-a opus acestor măsuri din primul moment, avertizând asupra efectelor negative și solicitând protejarea categoriilor vulnerabile. Au existat tensiuni serioase în cadrul coaliției, tocmai pentru că PSD a considerat și consideră în continuare că statul nu poate face economie pe spinarea celor mai fragili.

Doamnelor și domnilor deputați,

Rolul nostru nu este doar de a echilibra bugete, ci de a echilibra vieți. Să avem curajul să recunoaștem că această decizie a fost o eroare. O eroare care trebuie corectată urgent.

Așa cum a spus și Președintele PSD, Sorin Grindeanu, Guvernul trebuie să regândească măsurile de austeritate și să renunțe la aplicarea contribuțiilor pentru indemnizațiile de creștere a copilului, pentru veterani, văduve de război, foști deținuți politici și personalul monahal.

Nu putem vorbi despre colectare eficientă atâta timp cât statul taxează grija, sacrificiul și credința.

Nu putem construi echilibru fiscal prin inechitate socială.

România are nevoie de solidaritate, nu de sancțiuni pentru cei care merită sprijin”.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a participat miercuri la reuniunea cu șefii de misiune ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, desfășurată în contextul exercitării de către Danemarca a Președinției rotative a Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an.

Șeful Executivului a felicitat Președinția daneză pentru progresele realizate în domeniile securității și apărării, precum și al competitivității economice, subliniind importanța cooperării europene în aceste sectoare.
În intervenția sa, premierul Bolojan a prezentat prioritățile Guvernului în plan economic și de securitate, evidențiind necesitatea restabilirii disciplinei fiscale și a implementării revizuite a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care va continua să susțină investițiile în infrastructură, sănătate, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației publice.

În domeniul apărării, prim-ministrul a arătat că obiectivul Guvernului este modernizarea armatei și relansarea industriei naționale de apărare, inclusiv prin utilizarea fondurilor disponibile prin programul european SAFE. El a subliniat, totodată, importanța securității Mării Negre, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei, și angajamentul României de a susține eforturile pentru o pace durabilă și justă.
Referindu-se la procesul de extindere a Uniunii Europene, Ilie Bolojan a declarat că România sprijină deschiderea cât mai rapidă a clusterelor de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina.
Premierul a mai reafirmat susținerea României pentru măsurile europene destinate creșterii competitivității, interconectării energetice și menținerii unor prețuri accesibile la energie, pledând totodată pentru o abordare flexibilă a procesului de decarbonizare, care să nu afecteze economia sau populația.
În final, prim-ministrul a mulțumit statelor membre pentru sprijinul acordat României în demersul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), obiectiv pe care Bucureștiul îl menține pentru anul 2026.

România se pregătește să depună, până la finalul lunii noiembrie, o nouă cerere de plată în valoare de peste 2,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat luni Ilie Bolojan, șeful Guvernului și coordonator al grupului de lucru interministerial pentru implementarea reformelor asumate.

Potrivit acestuia, pentru această tranșă trebuie îndeplinite 60 de jaloane și ținte, dintre care majoritatea sunt deja realizate.

„Sunt în faza finală de realizare restul jaloanelor la Sănătate, Mediu, Energie, Transporturi și guvernanța companiilor de stat. În următoarele două săptămâni, aceste condiții vor fi definitivate în ședințele de Guvern”, a precizat Bolojan într-o postare pe rețelele sociale.
Fondurile nerambursabile urmează să finanțeze lucrări de infrastructură mare, spitale și unități de învățământ aflate în proces de reabilitare sau modernizare.
Aceasta va fi una dintre cele mai consistente cereri de plată transmise de România către Comisia Europeană în cadrul PNRR, program prin care țara are alocate fonduri totale de aproximativ 28 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi.

România și partenerii săi occidentali vor lua măsuri suplimentare împotriva Rusiei, după ce fragmente de drone au căzut pe teritoriul românesc în urma atacurilor nocturne asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, a declarat ministrul român de Externe, Oana Țoiu.

„Noaptea trecută, Rusia a bombardat din nou Ucraina, cu consecințe pe teritoriul României. Bombardamentul rus de aseară asupra infrastructurilor porturilor comerciale ucrainene a generat căderea unor fragmente de drone într-o zonă locuită de pe teritoriul României”, a transmis marți pe X Oana Țoiu”, a transmis marți, pe platforma X, șefa diplomației române.

Potrivit acesteia, incidentele fac parte dintr-un tipar al războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și reflectă totodată provocările sistematice la adresa Uniunii Europene și a NATO.
„Nu vom ezita să creștem prețul pe care Rusia îl plătește pentru astfel de acțiuni imprudente și ilegale. România, UE și SUA au adoptat sancțiuni care au avut deja un impact important. Pregătim noi sancțiuni și măsuri concrete care să impună un cost substanțial agresorului”, a precizat ministrul de Externe.
Rusia a lansat, în noaptea de luni spre marți, noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Dispeceratul ISU Tulcea a fost sesizat prin apel la 112 că, în apropiere de localitatea Grindu, ar fi căzut un obiect provenit din spațiul aerian.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a transmis marți un mesaj public în care dezminte informațiile apărute recent potrivit cărora lucrările de consolidare de la Planșeul Unirii ar fi fost oprite. Edilul afirmă că șantierul este activ și că proiectul continuă „în ritm susținut”.

„Alertă de știri false! În ultima perioadă circulă o serie de informații eronate potrivit cărora lucrările de la Planșeul Unirii s-ar fi oprit. Este un fals, răspândit cu scopul de a manipula opinia publică”, a scris primarul Daniel Băluță pe rețelele de socializare.

Acesta a subliniat că lucrările la Planșeul Unirii reprezintă un proiect esențial pentru siguranța traficului și a locuitorilor din Capitală.

„Lucrările continuă în ritm susținut, pentru că de acest proiect depinde siguranța tuturor bucureștenilor: șoferi, pietoni și locuitori de orice vârstă. Acest șantier este rezultatul unei colaborări reale între administrații și al unei viziuni comune pentru dezvoltarea orașului”, a adăugat edilul Sectorului 4.
Proiectul de consolidare a Planșeului Unirii vizează refacerea structurii de rezistență și modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale din una dintre cele mai aglomerate zone ale Bucureștiului.

În cadrul unei întâlniri la Washington cu premierul Ungariei Viktor Orban, Donald Trump a comentat situația trupelor americane din România, după ce Pentagonul a anunțat o relocare parțială de la baza Kogălniceanu.

Trump a subliniat că „Relația cu România este foarte bună” și a adăugat: „Îi plac românii, cred că sunt un popor grozav”. Referindu-se la mutările de trupe, el a explicat: „Nu, Pentagonul nu ignoră nimic din ce spun. Mai facem schimbări, în total e același număr, doar că mai mutăm oameni, mie îmi plac mult românii, cred că sunt un popor grozav. Pete, dacă ai putea tu să spui ceva?”

Președintele american a mai insistat: „Relația cu România e foarte bună, relația cu Europa e foarte bună”.

Sorin Grindeanu a fost ales vineri, 7 noiembrie, în funcția de președinte al Partidului Social Democrat (PSD), în cadrul Congresului extraordinar desfășurat la Romexpo, obținând 2.787 de voturi „pentru” dintr-un total de 2.810 voturi exprimate. Opt delegați s-au abținut.

În același context, Ionuț Florin Pucheanu a fost desemnat prim-vicepreședinte al PSD, iar Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a preluat funcția de secretar general adjunct al partidului.

„De astăzi, pornim la drum. Avem foarte multă muncă de făcut. Forța pe care o are PSD-ul nu o are nimeni. Nu trebuie să inventăm nimic nou. Trebuie să facem ceea ce am făcut întotdeauna, să stăm aproape de oameni și să facem politici publice pentru români. Uniți, pentru români, puternici, doar împreună. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a declarat Grindeanu de pe scena congresului.

Costel Fotea a transmis și el un mesaj de susținere: „Un nou început plin de încredere pentru Partidul Social Democrat și pentru România! Îl felicit pe Sorin Grindeanu – un lider cu viziune, echilibru și determinare, care va conduce partidul spre o nouă etapă de unitate și responsabilitate. Mult succes lui Sorin Grindeanu și noii echipe PSD”.

Congresul extraordinar a reunit membri din întreaga țară și marchează începutul unei noi etape pentru partid, pe fondul pregătirilor pentru viitoarele competiții electorale.

Poliția Română atrage atenția asupra creșterii tentativelor de fraudă online în perioada reducerilor de Black Friday și recomandă cetățenilor să manifeste prudență în efectuarea tranzacțiilor pe internet.

Potrivit polițiștilor, primul pas pentru siguranța cumpărăturilor online este verificarea autenticității magazinului, prin identificarea datelor reale de contact și a firmei care administrează site-ul.

De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să nu acceseze linkuri primite prin SMS-uri sau emailuri nesolicitate, deoarece instituțiile și comercianții legitimi nu vor solicita niciodată date confidențiale prin aceste mijloace.
„Ofertele care par prea bune ca să fie adevărate ascund adesea capcane. Reducerile exagerate, mai ales pentru produse de brand promovate pe platforme necunoscute sau nou-create, pot indica tentative de înșelăciune”, avertizează Poliția Română.
Totodată, autoritățile recomandă utilizarea metodelor de plată sigure, evitarea transferurilor directe către conturi personale și verificarea garanțiilor privind autenticitatea vânzătorului înainte de efectuarea oricărei plăți.

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați și senatori aparținând grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și S.O.S. România, constatând că Legea pentru modificarea art.12 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor este constituțională în raport cu criticile formulate.

CCR a arătat că actul normativ, care vizează implementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) la nivelul Parlamentului, nu contravine principiilor separației puterilor în stat, egalității în drepturi sau calității legii, și respectă cerințele constituționale privind caracterul oficial al limbii române și rolul Parlamentului.

Potrivit Curții, modificările operate prin lege respectă principiul legalității (art.1 alin.5 din Constituție), iar Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil, observațiile sale fiind preluate parțial în forma finală a actului.
CCR a respins criticile extrinseci privind procedura de adoptare, reținând că eventualele încălcări de termene în procesul legislativ țin de aplicarea regulamentelor parlamentare, fără relevanță constituțională.
În privința criticilor intrinseci, Curtea a subliniat că reglementarea RUTI – o platformă publică online prin care deputații și senatorii declară întâlnirile cu persoane terțe interesate de inițiative legislative – nu afectează mandatul reprezentativ al parlamentarilor, ci contribuie la transparență și dialog echitabil între aleși și cetățeni.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, urmând ca motivarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial al României.