Tarom anunță înființarea Tarom Tehnic, o societate care va furniza servicii de întreținere și reparații pentru aeronavele civile. Noua societate va lucra în special cu modelele Boeing, Airbus și ATR.

Noua companie, deținută integral de CN Tarom SA, va continua tradiția și expertiza echipelor tehnice ale fostei Direcții Tehnice Tarom.

„Prin această transformare strategică, Tarom răspunde nevoii de modernizare și eficientizare a operațiunilor, dar și cererii unei piețe extinse de clienți, incluzând companii aeriene internaționale și operatori de transport cargo. Această inițiativă face parte din planul de restructurare a Tarom, esențial pentru respectarea condițiilor impuse de Comisia Europeană pentru aprobarea ajutorului de stat. Astfel, Tarom Tehnic începe activitatea cu un obiectiv clar: să devină un jucător de referință în industria regională de servicii de întreținere și reparații aeronave”, anunță Tarom printr-un comunicat de presă.

Anul trecut, Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat pentru restructurare în valoare de 95,3 milioane euro, destinat Tarom. Măsura respectă normele UE și vine în completarea unui plan amplu de modernizare a flotei, reducere a costurilor și optimizare operațională.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că joi au fost aprobați indicatorii pentru construcția Drumului de legătură dintre DEx Brăila-Galați și Centura Municipiului Galați.

Este vorba despre un drum modern care va lega, prin viitoarea variantă ocolitoare a orașului, Vama Giurgiulești spre Republica Moldova, de Drumul Expres Galați-Brăila și de podul peste Dunăre de la Brăila.

„Au fost aprobați, în ședința de Guvern, indicatorii tehnico-economici pentru construcția Drumului de legătură dintre DEx Brăila-Galați și Centura Municipiului Galați! Acest nou drum cu 4 benzi (2 benzi pe sens), în lungime de 6,92 km, va asigura inclusiv accesul la Podul Brăila, iar construcția lui va fi finanțată prin PT”, a transmis Sorin Grindeanu.

Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este de peste 812 milioane lei, iar durata de execuție este estimată la 24 luni. Pe traseu vor fi construite inclusiv 6 poduri și pasaje. Drumul de legătură dintre DEx Brăila-Galați și Centura Galați va fi construit printr-un protocol încheiat între CNAIR și Consiliul Județean Galați.

Asociația Municipiilor din România și-a ales joi noua conducere. Președinte a fost ales primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu. Tot prin vot a fost desemnată toată structura de conducere a AMR.

Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a fost aleasă cu unanimitate de voturi în funcția de președinte al Asociației Municipiilor din România. Ea este prima femeie aleasă în funcția menționată.

Structura de conducere a AMR dsemnată în cadrul evenimentului de la București este următoarea:

-Președinte executiv: Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

-Prim-vicepreședinți: Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6 din București, și Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați.

-Vicepreședinți: primarii din Hunedoara, Oradea, Târgoviște, Arad, Pitești, Brăila.

-Secretar general: Viorel Marian Dragomir, primarul municipiului Brăila.

-Purtător de cuvânt: Gabriel Pleșa, primarul municipiului Alba Iulia.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, susține că ritmul de lucru pe șantierul secțiunii 4 a autostrăzii Sibiu – Pitești este foarte bun. El spune că până la finalul anului 2025 s-ar putea circula în regim de autostradă între Tîgveni și București, pe o distanță de 140 de kilometri.

„Constructorul austriac (Porr Construct) este mobilizat foarte bine în șantier și a ajuns deja la un stadiu fizic de 60%, deși termenul contractual de finalizare este 2027. Lucrările la tunelul în lungime de 1.350 metri sunt avansate, iar în această primăvară se va realiza străpungerea la prima din cele două galerii. Săpăturile au ajuns la 1.193 m la galeria de pe sensul Sibiu - Pitești și la 1.026 m la galeria de pe sensul Pitești - Sibiu”, a scris, pe Facebook, Cristian Pistol.

Directorul CNAIR mai spune că „sunt șanse reale ca la finalul anului 2025 să putem circula în regim de autostradă, între Tigveni și București, pe mai mult de 140 km”.

Pentru ca acest lucru să se poată întâmpla, trebuie finalizate și lucrările pe ultimii 14,65 km ai secțiunii 5 (Pitești - Curtea de Argeș) din care au fost dați în circulație anul trecut 15,7 km,a precizat Cristian Pistol.

Partidul Oamenilor Tineri (POT) a anunțat joi că a strâns semnăturile necesare pentru inițierea suspendării din funcție a președintelui Klaus Iohannis.

Inițiativa POT de suspendare a lui Klaus Iohannis este susținută prin 161 de semnături de la parlamentarii partidului menționat, dar și de la AUR și SOS. Semnăturile au fost depuse joi la biroul președintelui Camerei Deputaților.
„POT a inițiat acest demers pentru că România trebuie să-și păstreze parcursul democratic. Klaus Iohannis este ilegitim în funcție, a numit un Guvern ilegitim, care la rândul lui impune taxe și măsuri abuzive”, a transmis Anamaria Gavrilă, lidera POT.

În ședința de Guvern de joi, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru două investiții extrem de importante pentru județul Galați: construcția Drumului de legătură dintre DEx Brăila-Galați și VO Galați, precum și modernizarea DN25, unul dintre cele mai importante drumuri naționale din județul Galați.

Drumul de legătură dintre DEx Brăila-Galați și VO Galați, cu o lungime de 6,925 km, va facilita conexiunea rapidă între Drumul Expres Brăila-Galați și Varianta de Ocolire a Municipiului Galați. Investiția totală se ridică la 812 milioane de lei (aproximativ 162 milioane de euro), fiind finanțată prin Programul Transport 2021-2027 și bugetul de stat.

Modernizarea DN 25 și DN 2B între Galați și Hanu Conachi, cu o lungime de 40 km, va îmbunătăți considerabil legătura între municipiul Galați și Tecuci, drumul se va lărgi la patru benzi, facilitând astfel transportul local și regional.  Valoarea investiției este de 1,85 miliarde de lei (370 milioane de euro), iar lucrările sunt finanțate din aceleași surse externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

„Aprobarea acestor proiecte de către Guvern în valoare totală de peste 530 de milioane euro reprezintă un pas uriaș pentru dezvoltarea infrastructurii din județul Galați. Drumul de legătură dintre DEx Brăila-Galați și Varianta de Ocolire a Municipiului Galați va reduce semnificativ timpul de călătorie și va contribui la fluidizarea traficului. În același timp, modernizarea DN 25 va asigura condiții moderne de transport pentru locuitorii și transportatorii care traversează această zonă. Suntem pregătiți să dăm startul lucrărilor, imediat ce toate etapele administrative vor fi finalizate”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Modernizarea acestor drumuri va contribui atât la creșterea siguranței rutiere, cât și la atragerea de noi investiții economice în județ. 

În plus, aceste proiecte vor crea locuri de muncă și vor îmbunătăți conectivitatea între județul Galați și regiunile învecinate.

Oferta câștigătoare pentru „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre staţiile CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – Lot 2” – a fost desemnată maarți. Este vorba despre proiectare și execuție.

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA informează că marți, a fost desemnată Asocierea RAILWORKS formată din ARCADA COMPANY (lider asociere) și S.C. ALSTOM TRANSPORT S.A. (asociat), câştigătoare a procedurii de licitaţie publică pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre staţiile CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – Lot 2”.

Oferta financiară a Asocierii RAILWORKS formată din ARCADA COMPANY (lider asociere) și S.C. ALSTOM TRANSPORT S.A. (asociat), a fost de 2.108.256.817,28 lei fără TVA, criteriul aplicat fiind „Cel mai bun raport calitate-preț”.
Contractul de achiziție publică va fi încheiat de ambele părți la finalul perioadei legale de contestații.

Sursa de finanțare pentru „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre staţiile CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – Lot 2” – proiectare și execuție va fi asigurată din fonduri nerambursabile (CEF) și Bugetul de Stat, iar durata pentru elaborarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor va fi de 36 de luni, din care 6 luni proiectare și 30 de luni execuție.
Valoarea totală estimată a achiziției publice pentru „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre staţile CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – Lot 2” – proiectare și execuție este de 2.259.457.149,97 lei, fără TVA.

Modernizarea liniei de cale ferată pe traseul Bucureşti Progresu – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră (Lotul 2), în lungime de 93,45 km (fără intervalul Vidra – Comana, inclus în Lotul 1), cuprinde inclusiv lucrări de electrificare și de semnalizare, prin implementarea sistemului ERTMS.

Obiectivele specifice ale investiției sunt: reducerea timpului de călătorie, prin creșterea vitezei de circulație pe întregul tronson; creșterea gradului de siguranță feroviară; îmbunătățirea confortului în timpul călătoriei, gestionând în același timp reducerea emisiilor de poluanți și impactul negativ asupra mediului; atragerea călătorilor și a transportatorilor de mărfuri, de la traficul auto către traficul feroviar, pe ruta CF București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră.

CFR menționează că „linia de cale ferată București Nord – Giurgiu Nord Frontieră este o linie importantă în cadrul rețelei de cale ferată din România, deoarece preia traficul internațional european de pe cele 2 Coridoare centrale de pe teritoriul României și face legătura între Coridorul Rhin - Dunăre (fostul Coridor IV) și țările din sud-estul Europei (Bulgaria, Grecia, Turcia), prin traversarea Dunării pe Podul Prieteniei, în sectorul de graniță dintre România și Bulgaria”.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că primul tunel forat pe o autostradă din România este aproape finalizat. Este vorba despre un sector al autostrăzii din Sibiu și Pitești.
Tunelul are peste 1.300 de metri.

„Constructorul austriac este foarte bine mobilizat pe cei 9,86 km ai Secțiunii 4 (Tigveni - Curtea de Argeș) din Autostrada Sibiu-Pitești, unde se construiește inclusiv un tunel în lungime de peste 1.300 de metri. Săpăturile pentru galeria de pe sensul Sibiu-Pitești au ajuns la 1.193 metri și la 1.026 metri la galeria de pe sensul Pitești-Sibiu”, a transmis Ministerul Transporturilor.

„Progresul fizic pe întregul șantier este de 60%. Dacă se menține ritmul, sunt mari șanse ca la finalul acestui an să se circule pe autostradă, de la Pitești la București, pe mai mult de 140 km (după finalizarea lucrărilor și pe ultimii 14,65 km ai Secțiunii 5, între Băiculești și Curtea de Argeș)”, a adăugat Grindeanu.

Termenul contractual de finalizare a lucrărilor pe Secțiunea 4 (Tigveni-Curtea de Argeș) este 2027.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) avertizează că există dezinformări legate de procesul de extindere și modernizare ale Bazei 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța.
Informațiile apărute în spațiul public românesc și internațional cu privire la Baza de la Kogălniceanu, prin care sunt vehiculate „interpretări și scenarii manipulatorii” sunt neconforme cu realitatea, anunță MApN.

„Investițiile programate pentru modernizarea și extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei. Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate. Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înțeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile”, transmite MApN.

Toate evoluțiile care privesc dezvoltarea capacităților de descurajare și apărare ale României, inclusiv cele care privesc forțe și capabilități Aliate dislocate pe teritoriul național ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acționa interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluții concrete ale situației de securitate din regiune.

„Este cât se poate de evident că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri. Suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie. Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale. Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate”, mai spune MApN.

Potrivit MApN, măsurile au legătură cu pregătirea pentru orice agresiune din partea Rusiei în regiunea Mării Negre.
„Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise și puse în executare în mod transparent și direct proporțional cu nivelul amenințărilor reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei. Prezența militarilor aliați în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu și în alte comandamente și facilități de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenței României la NATO, cât și o expresie directă a solidarității Aliaților în fața amenințărilor la pacea și securitatea regională generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse”, precizează MApN.
Investițiile în extinderea și modernizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu au fost decise printr-o hotărâre emisă de Guvernul României în anul 2019. Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiția totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei.

Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mișcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor și sisteme de balizaj și de radionavigație, dar va dispune și de facilități administrative și sociale, zone de tranzit și depozitare, zone pentru mentenanța aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire și puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă și drumuri interioare.
La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate.

Marcel Ciolacu anunță o premieră în materie de venituri din PIB. Prim-ministrul susține că România va avea pentru prima dată cifra 3 în față la veniturile din PIB.

Potrivit lui Ciolacu, veniturile au crescut anul trecut la 29,6%.
„Am avut o creștere a veniturilor, anul trecut, de la 27%, acel 27 consacrat de altfel mai mulți ani, la aproximativ 29,6, cred că până la final va fi 30,1, pentru prima oară România va avea cifra 3 în față de venituri din PIB”, a spus Marcel Ciolacu.

Declarația a fost făcută miercuri după întâlnirea cu ministrul de Finanțe, Tánczos Barna. Marcel Ciolacu a mai arătat că ținta de venituri stabilită este tot de 29,6%.

„În continuare domnul ministru și-a stabilit un 29,6 venituri din PIB, asta înseamnă că din jalonul 206 am și îndeplinit acea solicitare prevăzută în PNRR ca să creștem veniturile din PIB cu minimum 2,5 puncte procentuale, noi negociind de fapt o reducere la 1,1 puncte procentuale creștere venituri, rămând ca jalonul 207, cel din cererea de plată numărul 5, să facem echilibrare”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.