Ministerul Afacerilor Externe din România a anunțat că verifică împreună cu partea americană acuratețea datelor despre românii care ar putea ajunge la Guantanamo. Potrivit unor informații negate de Casa Albă, 100 de cetățeni români ar putea fi transferați la baza militară Guantanamo.

Numărul românilor din centrele din SUA este inferior cifrei prezentate, a comunicat MAE. În plus, americanii nu au notificat partea română în legătură cu intenții de relocare în alte facilități, a adăugat MAE.

„În ceea ce privește informațiile apărute în media privind intenția de retrimitere sau relocare a unor cetățeni europeni, între care cetățeni români din SUA, verificăm împreună cu partea americană acuratețea acestor date. De la începutul acestui an suntem în contact cu partea americană, în particular cu Departamentul pentru Securitate Națională al SUA și, conform datelor existente, numărul cetățenilor români din centrele din SUA este inferior cifrei prezentate, iar pentru o parte considerabilă dintre aceștia, formalitățile necesare revenirii în țară sunt definitivate. România și SUA au un parteneriat activ de cooperare în materie de securitate dezvoltat pe parcursul mai multor ani. Acesta include securitatea frontierelor și combaterea imigrației ilegale”, a transmis MAE.
Purtătorul de cuvânt de la Casa Albă, Karoline Leavitt, a negat informația potrivit căreia se pregătește transferul a mii de migranți ilegali la baza militară Guantanamo. „Această știre este o știre falsă. Nu se întâmplă”, a spus Leavitt.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, avertizează asupra apariției unei știri false legate de hidrocentrala de la Surduc-Siriu. Nu demolăm niciun baraj, a spus Burduja. Asociația Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare, Tribunalul Cluj nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu, a adăugat ministrul.

„Ieri a fost propagată o știre falsă: România trebuie să demoleze barajul de la Surduc-Siriu! Doar că asociația Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare! Realitatea juridică este simplă: Tribunalul Cluj NU a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu și nici nu putea dispune așa ceva. Dimpotrivă — cererea Declic privind demolarea a fost RESPINSĂ!”, a scris Sebastian Burduja pe rețelele de socializare.

Ministrul Energiei a oferit explicații despre decizia instanței.

„Ce s-a întâmplat cu adevărat? În dosarul 3757/117/2022, Declic a cerut instanței să oblige statul român și Hidroelectrica la demolarea lucrărilor de la hidrocentrala Surduc-, unde în 1981 a început proiectul unei hidrocentrale noi, unul dintre obiectivele de investiții pe care am reușit să le deblocăm în acești doi ani la ministerul energiei. Declic nu a cerut doar anularea unei autorizații, ci desființarea fizică a investiției! Tribunalul Cluj a RESPINS această solicitare. Da, instanța a admis o excepție de nelegalitate privind autorizația de construire din 2009 (AC nr. 42), dar — atenție! — această excepție este doar un instrument procedural, NU o condamnare a proiectului! Excepția permite judecătorului să nu ia în calcul un act administrativ individual (autorizația), doar pentru a putea judeca fondul problemei fără a fi influențat de respectivul act. Ceea ce a și făcut și ne-a dat nouă, în fapt românilor care merită energie sigură, ieftină și curată, câștig de cauză”, a anunțat Burduja.

Potrivit ministrului, instanța a spus că, chiar dacă autorizația de construire ar fi nelegală, „nu există temei pentru demolarea hidrocentralei”.

„Asta este esența sentinței. Nelegalitatea invocată este veche, ține de un acord de mediu din 2009, declarat și acela nelegal pe cale de excepție — pentru că evaluatorul ar fi fost părtinitor și că râul Bâsca Mare „ar fi secat” (?!) O aberație tehnică transformată în pretext militant. Demolarea barajului a fost obiectul principal al procesului. Iar instanța, în cunoștință de cauză, a zis limpede: NU, barajul nu se demolează! Ceea ce e logic — lucrările de demolare ar cauza un impact mult mai grav asupra mediului față de finalizarea investiției. Prin urmare, chiar dacă pe formă activiștii Declic spun că au câștigat o excepție, pe fond au pierdut. Și asta contează.
La Surduc-Siriu este o investiție de peste 1,15 miliarde lei, începută în 1981, care a fost proiectată inițial să genereze 228 MW energie verde — o hidrocentrală finalizată în proporție de 67%, într-o zonă critică pentru sistemul energetic național și care va și preveni inundațiile în județele Covasna și Buzău.

Barajul se află în județul Buzău, pe râul Bâsca Mare, parte din lanțul hidroenergetic Nehoiașu II. Este vital pentru securitatea energetică a românilor, producția națională și locurile de muncă din zonă, a mai transmis ministrul.
„Cât despre propaganda cu „ultimul râu sălbatic”, vă reamintesc: avem mii de kilometri de ape neamenajate în România. Dar avem doar câteva proiecte strategice în derulare. Iar cel de la Surduc-Siriu SE VA FINALIZA. Observăm că Delic și alte 2-3 asociații de mediu spun că puterea instalată în aceste hidrocentrale este mică. În total, sunt peste 700MW, iar astfel de grupuri sunt FLEXIBILE, adică pot fi pornite pe vârfurile de consum, când România importă scump. De aceea, investițiile sunt vitale pentru o energie sigură și facturi mai mici. Ajunge cu manipulările! Ajunge cu știrile false! Hidrocentrala Surduc-Siriu va fi finalizată. Cu respectarea mediului, pentru generațiile următoare. Cu responsabilitate. Cu capul sus”, a precizat Sebastian Burduja.

Senatorii au declanșat procedura de numire a unui nou judecător la Curtea Constituțională a României. Biroul permanent al Senatului a aprobat, miercuri, declanșarea procedurii în urma solicitării lansate de CCR.

Conform calendarului procedural stabilit, depunerea candidaturilor se va încheia pe 20 iunie, iar audierea candidaților va avea loc în Comisia juridică a Senatului în data de 23 iunie a anului curent. În aceeași zi, raportul final al comisiei va fi înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului.

Potrivit Legii 47/1992, candidaturile pot fi înaintate Comisiei juridice de grupurile parlamentare, dar și de parlamentari individuali.

Președintele României, Nicușor Dan și Regele Spaniei, Felipe al VI-lea, merg, marți, la Centrul de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu. Programul a fost anunțat de Administrația Prezidențială.

Președintele Nicușor Dan are programată, marți, de la ora 10.20, o vizită la Centrul de Instruire Întrunită „Getica”. Șeful statului român va fi însoțit de Majestatea Sa Felipe al VI-lea, Regele Spaniei.

Monarhul spaniol este primul șef de stat care vizitează România, după ce Nicușor Dan a devenit președinte. Regele a ajuns în România luni seara.

Deputatul gălățean Viorica Sandu a anunțat adoptarea unui proiect în domeniul sănătății privitor la prevenirea cancerului de col uterin și a unor boli asociate HPV. Astfel, putem salva vieți și reduce suferința, a transmis parlamentara social-democrată.

„Am votat în Camera Deputaților un proiect de lege foarte important, din domeniul Sănătății, prin care putem salva vieți și reduce suferința, prevenind cancerul de col uterin și alte boli asociate HPV. Conform Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, cancerul de col uterin poate fi prevenit în procent de 100%, iar eu am votat această lege cu credința că astfel vom avea generații viitoare mai sănătoase, cu o mai bună calitate a vieții. Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților prevede extinderea vaccinării gratuite anti-HPV pentru toate fetele și băieții cu vârste între 11 și 26 de ani, prin introducerea în Programul Național de Vaccinare”, a explicat Viorica Sandu.

Se extinde astfel accesul la vaccinarea anti-HPV pentru categoriile de vârstă recomandate de către Organizația Mondială a Sănătății și Centrul Național de Vaccinologie.

„În Planul European de Combatere a Cancerului al Comisiei Europene se arață faptul că prin vaccinare pot fi prevenite multiple tipuri de cancer. Prin instrumente de finanțare de genul programului EU4healt va fi sprijinit efortul financiar al statelor membre de a extinde vaccinarea împotriva virusului uman Papilloma, pentru eliminarea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. Obiectivul este vaccinarea până în anul 2030 a cel puțin 90% din populația țintă a Uniunii Europene. La ora actuală România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin”, a adăugat Viorica Sandu.
Scopul acestei măsuri este reducerea semnificativă a incidenței cancerului de col uterin și a altor boli cauzate de virusul HPV, precum și creșterea gradului de vaccinare, prin acoperirea integrală a costurilor pentru adolescenți și tineri.
Legea urmează a fi trimisă președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.

Primarul Sectorului 4 din București, Daniel Băluță, vrea să știe părerea bucureștenilor despre proiectul „celui mai modern complex educațional-sportiv din România”. este un complex care va fi construit pe un teren din strada Izvorul Mureșului. Acesta va include viitorul bazin de înot și instituțiile școlare din vecinătate.

„Că avem în lucru un bazin de înot olimpic, de nivel european, v-am mai spus. Alături de el însă, ridicăm cel mai nou și mai modern complex educațional-sportiv din România, iar proiectanții ne-au prezentat deja o primă simulare a modul în care spațiul, de aproximativ 45.000 de metri pătrați, va arăta la finalul lucrărilor. Veți regăsi mai jos imaginile și tare v-aș fi recunoscător dacă mi-ați scrie opiniile dumneavoastră în secțiunea de comentarii”, a scris primarul Daniel Băluță pe Facebook.

Conform proiectului, pe terenul din strada Izvorul Mureșului, pe care se află clădirile grădiniței 225, ale Liceului Economic nr. 1 și ale Școlii Gimnaziale nr. 129, vom fi construite următoarele:

• Bazin Olimpic și Semiolimpic: clădire S+P+2E+Etaj Tehnic, ce include bazin olimpic și semiolimpic, cu o capacitate de 740 de locuri în gradene, omologabil pentru competiții naționale și internaționale, dotat cu vestiare cu o capacitate de 210 locuri pentru sportivi si 50 locuri pentru arbitri si antrenori, săli de fitness și spații administrative.
• Săli de sport: clădire P+1E, include 2 săli de sport, cu gradene pentru 150 persoane pentru fiecare sală, dotate pentru activități sportive variate, precum și un teren de sport exterior, amenajat pe terasă.
• Școală și cămin pentru elevi: clădire S+P+4E+Etaj Tehnic, cu 28 săli de clasă pentru 785 elevi, laboratoare, bibliotecă, cantină, spații medicale, administrative și 20 de camere de cazare pentru 40 de elevi.
• Școala gimnazială nr. 129: clădire existentă propusă pentru modernizare și integrare funcțională în noul complex, care asigură activitățile de educație pentru 576 elevi.
• Grădiniță: clădire P+2E, spațiu educațional destinat preșcolarilor, cu 19 module de grupă (sală de activități, dormitor, grup sanitar) pentru 380 preșcolari, săli de mese, sală multifuncțională, cabinet medical, spații administrative și gospodărești.
• Parcare subterană: structură subterană cu o capacitate de 144 de locuri, inclusiv pentru vehicule electrice și utilizate de persoane cu dizabilități.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat două apeluri de proiecte în valoare totală de peste 111 mil. euro, pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități. Acestea vizează dezvoltarea serviciilor specializate pentru copiii cu dizabilități, dar și integrarea pe piața muncii.

Finanțările sunt acordate prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 (PoIDS), ca parte a eforturilor guvernamentale de a promova echitatea socială și accesul egal la oportunități.

„Prin cele două apeluri lansate, facem un pas decisiv în direcția unei intervenții sistemice și coerente pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități din România. Primul apel vizează dezvoltarea unei rețele naționale de centre de zi pentru copii cu dizabilități, cu servicii de terapie, sprijin educațional și consiliere parentală, adaptate la nevoile reale din comunități. Este un răspuns concret la lipsa acută de servicii de intervenție timpurie, care afectează șansele de recuperare și incluziune ale acestor copii. Cel de-al doilea apel introduce un model integrat de angajare asistată pentru persoanele adulte cu dizabilități, care include formare profesională, consiliere, sprijin pentru angajare și menținerea locului de muncă, precum și dezvoltarea unei platforme naționale și a unei rețele de ateliere protejate. Așteptăm rezultate importante: mii de persoane cu dizabilități să beneficieze direct de aceste măsuri, iar intervențiile să contribuie la reducerea disparităților și la consolidarea capacității sistemului public să răspundă la aceste probleme”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Primul apel de proiecte, cu o valoare de peste 97 mil. euro, va asigura intervenții dedicate copiilor cu dizabilități care au nevoie de sprijin pentru a-și atinge potențialul de dezvoltare și pentru a duce o viață cât mai independentă. Prin acest apel vor fi finanțate proiecte care asigură accesul copiilor la servicii de abilitare și reabilitare, inclusiv psihoterapie, terapie logopedică, fizioterapie, kinetoterapie, terapie ocupațională și alte intervenții personalizate. Scopul este de a sprijini dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, în funcție de nevoile individuale, contribuind astfel la integrarea lor în familie, școală și comunitate. În egală măsură, apelul include și activități destinate familiilor, prin care se urmărește îmbunătățirea capacității părinților sau tutorilor legali de a înțelege, gestiona și susține parcursul de îngrijire al copilului cu dizabilități.

Depunerea proiectelor se realizează exclusiv online, prin platforma MySMIS2021, iar termenul limită pentru transmiterea aplicațiilor este 29 august 2025. Sunt eligibili pentru depunerea proiectelor atât autoritățile publice locale, cât și furnizorii acreditați de servicii sociale, publici sau privați.

Cel de-al doilea apel are o alocare financiară de peste 14 mil.euro și va sprijini integrarea profesională a persoanelor adulte cu dizabilități. Prin acest demers, se dorește implementarea unor măsuri care să faciliteze angajarea și menținerea acestor persoane pe piața muncii. Printre intervențiile avute în vedere se numără organizarea unor campanii de informare menite să crească gradul de conștientizare cu privire la dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități și actualizarea cadrului legislativ care reglementează pregătirea profesională și angajarea asistată. De asemenea, apelul prevede înființarea atelierelor protejate și dezvoltarea unui pachet de resurse adaptate pentru formarea profesională a persoanelor din această categorie. Sunt incluse și măsuri de stimulare a angajatorilor care promovează incluziunea, alături de sprijin pentru organizațiile care contribuie la accesibilizarea locurilor de muncă. Totodată, va fi creată o platformă digitală interactivă dedicată facilitării angajării persoanelor cu dizabilități.
Proiectele pot fi depuse, de asemenea, prin platforma MySMIS2021, până cel târziu la data de 29 iulie 2025.

Guvernul României a aprobat un ajutor de stat în valoare de peste 279 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia, proiect inițiat de ministerul energiei. Anunțul a fost făcut de ministrul energiei, Sebastian Burduja. Aceste fonduri vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene. Este o decizie așteptată, parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, a explicat Burduja.

„Este un nou semnal că România își asumă cu responsabilitate tranziția energetică — dar o face realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor. Complexul Energetic Oltenia nu este o simplă companie, ci un pilon al sistemului energetic național. Produce energie în bandă, adică energie stabilă, care ține în funcțiune economia și lumina aprinsă în spitalele, școlile și casele românilor. Fără CEO, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieței energetice europene”, a transmis ministrul român.

El a mai arătat că „închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacități noi de producție de energie în bandă care să fi fost puse în funcțiune”. „Grupurile pe gaz sunt încă în faza de licitație, turbinele s-au scumpit considerabil, iar termenele de execuție s-au extins. În acest context, deciziile pripite vor genera vulnerabilități reale, pe care România nu și le permite. Securitatea energetică a României nu este negociabilă.

Tranziția către energie curată trebuie să fie sustenabilă și corectă. România și-a redus masiv emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 77% față de 1990. Ne păstrăm ținta de 2032 pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național. Până atunci, vom avea suficiente capacități alternative, mai ieftine și mai curate, pe gaz, dar și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pe care am reușit anul trecut să le contractăm, după 20 de ani. Este important să sprijinim tranziția CEO și să o facem ținând cont de nevoile pe care România le are acum și cu respect pentru oamenii care țin această companie în viață — mineri, energeticieni, comunități întregi care muncesc cu demnitate și profesionalism. Le mulțumesc tuturor. Vom continua să investim în capacități noi, în energie regenerabilă, în gaz, în nuclear, dar îmi exprim în continuare speranța că nu vom fi forțați să luăm decizii care pot periclita interesele consumatorilor sau economia națională”, a precizat ministrul Sebastian Burduja.

Președintele României, Nicușor Dan, și președintele Consiliului European, António Costa, au discutat despre agenda CE din iunie. Potrivit anunțului oficial, securitatea regională, războiul din Ucraina și competitivitatea UE au fost principalele teme analizate de cei doi.

Discuția a avut loc miercuri.
„Am avut o conversație telefonică cu António Costa. I-am mulțumit președintelui Costa pentru felicitări și cuvintele de susținere și am reafirmat angajamentul României de a coopera strâns cu partenerii europeni, susținând valorile și obiectivele UE”, a scris Nicușor Dan pe rețeaua X.

Președintele a spus ce a discutat cu Costa.
„Am abordat subiecte-cheie, înaintea viitoarei reuniuni EUCO din iunie, inclusiv securitatea regională și apărarea, sprijinul nostru pentru Ucraina și R. Moldova și consolidarea competitivității UE. Aștept cu nerăbdare să lucrez cu președintele Costa și cu colegii mei din Consiliul European pentru a avansa Agenda UE și prioritățile noastre comune”, a mai scris președintele României.