Comisia Europeană a confirmat progresele realizate de România în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar, validând măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni. Ca urmare, procedura de deficit excesiv (EDP) deschisă în aprilie 2020 rămâne activă, dar în regim suspendat, iar măsura privind suspendarea fondurilor europene a fost înghețată.

Potrivit evaluării Comisiei, creșterea netă a cheltuielilor pentru anul 2025 este estimată la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat, urmând ca în 2026 România să se încadreze integral în limitele stabilite. Estimările indică un deficit bugetar de 8,4% din PIB în 2025 și de circa 6% în 2026.
În aceste condiții, Comisia nu propune măsuri procedurale suplimentare și nu avansează propunerea suspendării fondurilor europene. Instituția europeană subliniază totuși importanța continuării reformelor și a atingerii țintelor fiscale, în special prin consolidarea administrației fiscale și a procesului de planificare bugetară.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că evaluarea Bruxelles-ului reprezintă o confirmare a progreselor României în direcția unei fiscalități sustenabile și un semnal pozitiv pentru menținerea accesului la finanțările europene. Oficialul a afirmat că dialogul constant cu Comisia a contribuit la consolidarea credibilității României și la reducerea riscului unor sancțiuni.

Progresele României vor fi analizate din nou la reuniunea Consiliului ECOFIN din 12 decembrie 2025, în contextul implementării Pactului de Stabilitate și Creștere. România va continua raportarea semestrială privind măsurile de reducere a deficitului, următorul termen fiind aprilie 2026. Comisia va prezenta o nouă evaluare odată cu pachetul de primăvară 2026 al Semestrului European.
Confirmarea Bruxelles-ului vine odată cu prezentarea Pachetului de Toamnă al Semestrului European 2026, în cadrul căruia au fost analizate politicile fiscale ale statelor membre și au fost stabilite prioritățile economice pentru anul următor.
Ministerul Finanțelor reafirmă angajamentul de a continua ajustarea fiscală pentru reducerea sustenabilă a datoriei publice și a deficitului.

Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat conducerii Parlamentului convocarea unei ședințe reunite a celor două Camere în data de 26 noiembrie 2025, pentru a prezenta mesajul privind Strategia Națională de Apărare a Țării, în conformitate cu art. 88 din Constituție. Solicitarea a fost transmisă președinților Senatului și Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu și Mircea Abrudean.

Documentul a fost înaintat comisiilor de apărare din Senat și Camera Deputaților pentru raport comun și elaborarea proiectului de hotărâre, termenul stabilit fiind miercuri, 26 noiembrie, ora 12.00. La ședința plenului reunit sunt așteptați premierul Ilie Bolojan și membrii Cabinetului.

Decizia vine după ce, luni, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Nicușor Dan, a aprobat varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2025–2030, primul document strategic de acest nivel trecut și printr-o etapă de transparență publică.
Potrivit Administrației Prezidențiale, strategia reflectă viziunea unei „Românii moderne și sigure”, orientată către protejarea drepturilor cetățenilor și funcționarea instituțiilor în spiritul integrității și transparenței. CSAT a aprobat totodată Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru 2026 și Analiza Strategică a Apărării, documente care fundamentează adaptarea Armatei la contextul internațional de securitate și la angajamentele din NATO și UE.

România și Ungaria consolidează cooperarea în sectorul energetic, a declarat ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, după o întâlnire avută cu ministrul ungar al Comerțului și Afacerilor Externe, Szijjártó Péter.

Potrivit lui Ivan, discuțiile au vizat proiecte comune și măsuri menite să contribuie la stabilitatea energetică regională, în contextul prețurilor ridicate la energie care afectează economiile europene. Oficialul român a subliniat că parteneriatul dintre cele două state este unul „pragmatic”, bazat pe interese comune și orientat spre consolidarea securității energetice.

Ministrul Energiei a menționat că România accelerează investițiile majore în producția de energie, între care construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și dezvoltarea proiectului offshore de gaze naturale Neptun Deep, cel mai mare de acest tip din Uniunea Europeană. Aceste proiecte sunt menite să aducă stabilitate, predictibilitate și un plus de siguranță energetică pentru întreaga regiune, inclusiv pentru statele partenere.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Romanian International Energy Conference, eveniment organizat de Federația Patronală în Energie, condusă de Daniel Apostol.

Lucrările la un nou parc eolian cu o capacitate instalată de 96 MW au început în județul Galați, proiectul fiind dezvoltat de companiile OX2 (Suedia) și Hellenic Renewables (Grecia). Investiția depășește 150 de milioane de euro și se va desfășura pe teritoriul a opt comune: Scânteiești, Fârțănești, Cuca, Schela, Cuza Vodă, Pechea, Rediu și Slobozia-Conachi.

Proiectul, denumit Parcul Eolian Ansthall, va include instalarea a 15 turbine furnizate de producătorul danez Vestas, fiecare cu o înălțime de 223 de metri la vârful palei. Conform estimărilor dezvoltatorilor, producția anuală va ajunge la aproximativ 312 GWh, suficientă pentru acoperirea consumului a peste 50.000 de gospodării.

Parcul eolian este prevăzut să contribuie și la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 150.000 de tone pe an, echivalentul emisiilor generate de aproximativ 75.000 de autoturisme. Proiectul va consolida poziția județului Galați ca unul dintre cele mai importante centre regionale pentru energie eoliană. 

O dronă care a pătruns marți dimineață în spațiul aerian al României s-a prăbușit singură în zona localității Puiești, județul Vaslui, fără să aibă la bord încărcătură explozivă, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Aparatul este, potrivit acestuia, probabil aceeași dronă pentru care au fost ridicate aeronave militare, însă acestea nu au reușit să o angajeze.

Moșteanu a precizat că militarii nu au deschis focul și că drona „fie a rămas fără combustibil, fie a pierdut comanda”. Intrarea în spațiul aerian românesc a fost semnalată la ora 06:59, potrivit oficialului.

Întrebat dacă forțele aeriene ar fi putut distruge drona, ministrul a afirmat că acest lucru era posibil doar dacă piloții ar fi reușit să o identifice vizual, să o blocheze pe radar și să o angajeze cu o rachetă. „Mi-aș fi dorit să o dea jos, evident. Și dânșii, cu siguranță, și-ar fi dorit să o poată da jos, în siguranță”, a spus Moșteanu.

Ministrul a declarat că aparatul nu transporta material exploziv, ceea ce a redus riscurile pentru populație. Ancheta privind circumstanțele incidentului este în desfășurare.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele României, Nicușor Dan, a aprobat luni seara Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi transmis Parlamentului spre analiză și vot.

Strategia este primul document de acest nivel care a trecut printr-o etapă de transparență publică, recomandările formulate fiind integrate în forma finală.
În cadrul ședinței, CSAT a validat și planul de investiții în industria națională de apărare, în valoare de peste 16,6 miliarde de euro, realizat în baza instrumentului european SAFE. România urmează să transmită Comisiei Europene documentația necesară accesării fondurilor până la finalul acestei săptămâni.

Planul prevede ca 75% din fonduri să fie direcționate către achiziția de echipamente pentru apărare, ordine publică și protecție civilă, iar 25% pentru infrastructură duală, inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni. Programele vor necesita producție internă de minimum 50%, în unele cazuri chiar 100%, măsură menită să stimuleze industria românească de apărare. Ulterior aprobării, Guvernul va crea o platformă online de tip „match-making” pentru conectarea companiilor locale cu mari producători europeni din domeniu.

CSAT a mai aprobat Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, în contextul unui climat internațional tensionat și al riscului unui conflict de durată în proximitatea României. Consiliul subliniază necesitatea creșterii capacității de luptă a Armatei României, revitalizării industriei naționale de apărare și accelerării programelor de înzestrare în cooperare cu NATO și UE.

De asemenea, membrii CSAT au analizat raportul privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat amenințare la adresa siguranței naționale. Documentul evidențiază extinderea rețelei de centre de tratament, consolidarea sistemului de monitorizare și progresele Poliției Române în destructurarea grupărilor transnaționale.
Consiliul a aprobat și raportul privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”, care a simulat proceduri de consultare și decizie în situații ce pot activa articolele 4 și 5 ale Tratatului NATO.
Concluziile ședinței vizează creșterea rapidă a capacităților industriei de apărare, atât publice, cât și private, în vederea asigurării independenței strategice și respectării termenelor programelor SAFE, cu finalizare până în 2030.

Senatul a adoptat tacit, luni, două proiecte de lege care prevăd eliminarea contribuției la asigurările de sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului și pentru pensionarii care beneficiază de indemnizații ca veterani de război, văduve sau urmași.

Proiectele au fost adoptate tacit după ce termenul de dezbatere și vot în Senat a expirat, în contextul în care măsura introducerii CASS pentru aceste categorii în această vară a generat critici și proteste.
Potrivit inițiatorilor – în principal parlamentari PSD –, impactul financiar pentru eliminarea contribuției în cazul veteranilor, văduvelor de război, foștilor deținuți politici, invalizilor și personalului monahal este redus, fiind estimat la aproximativ 10,8 milioane de lei pe lună. Documentul justificativ subliniază că măsura reprezintă un gest de recunoștință și sprijin pentru persoane considerate vulnerabile.

Cel de-al doilea proiect vizează scutirea de CASS pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, inițiatorii avertizând că taxarea acestui drept social risca să descurajeze natalitatea. „Statul român nu își poate permite să transmită semnale descurajatoare pentru femeile care decid să devină mame”, se arată în expunerea de motive.
Ambele inițiative legislative vor fi transmise Camerei Deputaților, care este for decizional.

Un nou pod a fost reconstruit pe DJ 253, între localitățile Băleni și Cudalbi, în urma unei investiții de aproximativ 6 milioane de lei derulate de Consiliul Județean Galați, după ce vechiul podeț a fost distrus de viiturile din septembrie 2024.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, noul pod are o lungime de 18 metri și o lățime de 11,5 metri, fiind susținut de 10 grinzi din beton și prevăzut cu trotuare pentru pietoni pe ambele laturi. Construcția a fost supraînălțată cu 4,2 metri pentru a asigura protecție suplimentară la inundații, iar capetele podului au fost consolidate cu structuri speciale de tip „sferturi de con”.

Accesul rutier a fost refăcut pe o lungime de 526 de metri, prin reconstrucția rampelor și consolidarea zonei adiacente. De asemenea, albia pârâului Suhurlui a fost regularizată pe 40 de metri în amonte și aval de pod, iar rețeaua de colectare a apelor pluviale a fost extinsă cu 1,8 kilometri de șanțuri betonate.

În cadrul aceleiași investiții, a fost consolidat și podul peste Valea Suhu, unde au fost refăcute elementele de sprijin și au fost betonate zonele laterale ale albiei pe o lungime de 25 de metri.

Autoritățile județene susțin că lucrările au vizat refacerea infrastructurii rutiere afectate de fenomenele meteo extreme și creșterea siguranței traficului în zonă.

Biroul Politic Național al PSD a decis să respingă propunerea privind reducerea salariilor bugetarilor cu 10%. Deputatul PSD Viorica Sandu a declarat că reforma administrației trebuie să urmărească eficientizarea aparatului public, nu diminuarea acestuia prin tăieri salariale.

Potrivit PSD, o astfel de măsură ar afecta direct puterea de cumpărare a populației, ar genera blocaje sociale și ar crea riscuri economice majore. Conducerea partidului afirmă că își menține angajamentul pentru investiții în domenii precum sănătatea, educația, siguranța publică și cercetarea, considerând că acestea reprezintă baza unei relansări economice durabile. Totodată, protejarea veniturilor cetățenilor rămâne una dintre prioritățile formațiunii.

Deputatul Viorica Sandu a transmis că noua săptămână aduce noi provocări și decizii importante, subliniind importanța unei abordări responsabile în procesul decizional.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a eliberat, în primele zece luni ale anului 2025, peste 2,2 milioane de documente în format electronic, prin platformele Myeterra.ancpi.ro și epay.ancpi.ro.

În perioada iunie – octombrie 2025, proprietarii au descărcat gratuit 390.766 de extrase de carte funciară pentru informare și extrase din planul cadastral prin platforma Myeterra.ancpi.ro. Doar în luna octombrie au fost emise 119.463 de extrase de carte funciară și 18.932 de extrase din planul cadastral.

Paralel, în intervalul ianuarie–octombrie 2025, platforma epay.ancpi.ro a furnizat 1.883.561 de documente. În luna octombrie, au fost eliberate online 154.060 de extrase de carte funciară și 22.927 de extrase din planul cadastral. Platforma a înregistrat, de asemenea, 8.323 de utilizatori noi și 133.928 de comenzi.

Extrasele pentru proprietari sunt eliberate gratuit atât online, cât și la ghișeu. Pentru ceilalți solicitanți, documentele costă 20 de lei (extras de carte funciară) și 15 lei (extras din plan cadastral). Documentele disponibile electronic pot fi descărcate în câteva minute, iar cele neconvertite digital sunt livrate în maximum două zile lucrătoare.
ANCPI precizează că peste 27,1 milioane de proprietăți sunt înregistrate în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară, ceea ce permite generarea rapidă a documentelor solicitate. Extrasele eliberate online, fără semnătură olografă, sunt recunoscute de instituții publice, bănci, notari și avocați.