Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva a demarat procesul de recrutare pentru funcția de director general, mandatul fiind clar stabilit de Ministerul Mediului: alegerea unui profesionist cu integritate și cu experiență demonstrată în implementarea reformelor reale.

„Nu vrem vorbe frumoase, vrem oameni care au demonstrat deja implementarea de măsuri de reformă reală”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul Mediului. Aceasta a subliniat că mandatul celor cinci membri ai Consiliului de Administrație care reprezintă Ministerul Mediului este de a selecta candidatul potrivit pentru următorii patru ani.

Ministrul a încurajat experții de bună credință să participe la concurs, subliniind că doar o competiție reală între candidați foarte buni poate elimina selecțiile subiective și rezultatele superficiale. Procesul de selecție a fost, potrivit reprezentanților Romsilva și Ministerului, semnificativ îmbunătățit față de forma inițială propusă. Lista completă a candidaților și CV-urile acestora vor fi publice, iar scrisorile de intenție și punctajele candidaților selectați pe lista scurtă vor fi transparentizate. Interviurile acestora vor fi difuzate pe site-urile Romsilva și al Ministerului Mediului și vor rămâne accesibile cel puțin un an. În plus, procesul va fi monitorizat de observatori din partea Ministerului, iar consiliul de administrație va solicita informații suplimentare de la instituțiile cu atribuții în domeniu pentru a putea lua decizii cât mai obiective. În premieră, criteriile de selecție sunt detaliate și includ exemple concrete de documente care pot demonstra îndeplinirea acestora.

Ministerul Mediului a precizat că aceste măsuri urmăresc să asigure o selecție transparentă și profesionistă, orientată spre alegerea celui mai potrivit lider pentru Romsilva.

Lucrările la noul spital din Tecuci progresează rapid, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. Proiectul, în valoare de 35 de milioane de euro, finanțat integral din bugetul județean, reprezintă cea mai mare investiție în infrastructura medicală din zonă din ultimele decenii.

Decizia construirii noii unități medicale vine în contextul în care actualul Spital Municipal „Anton Cincu” are aproape 120 de ani și nu mai corespunde standardelor moderne: saloane aglomerate cu 6–8 paturi, lipsa subsolului și spații improprii pentru circuitele medicale actuale. Accesul la Spitalul Județean Galați, aflat la circa 80 km, este dificil pentru locuitorii din centrul și nordul județului.

Noul spital va avea trei etaje și o suprafață desfășurată de 10.000 de metri pătrați, dublu față de spațiul actual al secțiilor. Saloanele vor fi modernizate: câte două paturi cu grup sanitar propriu și o rezervă cu un singur pat pe fiecare etaj. Capacitatea totală va fi de 105 paturi, inclusiv 10 pentru secția ATI, iar fiecare secție va avea salon izolator.

Proiectul mai include patru săli moderne de operații, dotate la standarde europene, și un heliport pentru elicopterul SMURD, destinat intervențiilor de urgență.

„Ne ținem de cuvânt, investim în sănătate! Această investiție este una istorică pentru Tecuci și pentru aproximativ 120.000 de oameni”, a declarat Costel Fotea, amintind că în februarie 2022 spitalul risca să fie închis din cauza subfinanțării și a lipsei investițiilor.

Autoritățile județene estimează că noua unitate medicală va îmbunătăți semnificativ accesul pacienților la servicii medicale, va reduce presiunea asupra Spitalului Județean Galați și va scurta timpii de intervenție în cazurile grave.

Primarul suspendat al municipiului Mangalia, Cristian Radu, va rămâne în arest preventiv, după ce judecătorii Tribunalului Constanța au decis menținerea măsurii privative de libertate. Instanța a apreciat că arestarea este legală și temeinică, respingând solicitarea apărării de înlocuire cu o măsură preventivă mai blândă. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

Măsura arestului preventiv a fost prelungită pentru încă 30 de zile, urmând să fie verificată cel mai târziu la jumătatea lunii februarie 2026. Cristian Radu se află în arest după ce, în decembrie 2025, a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, într-un dosar amplu de corupție.

Anchetatorii susțin că, în perioada 2022–2025, edilul ar fi transformat funcția publică într-o sursă constantă de câștiguri ilegale, pretinzând și primind peste 620.000 de euro, direct sau prin intermediari. Sumele ar fi fost obținute în schimbul unor documente urbanistice, al inițierii unor hotărâri de Consiliu Local și al altor intervenții ce țineau de atribuțiile sale de primar.

Potrivit DNA, Cristian Radu ar fi închis ochii la activități comerciale desfășurate ilegal pe plajă și în Portul Turistic Mangalia, ar fi facilitat cesionarea unor contracte de închiriere pentru terenuri din port și ar fi protejat anumite investiții imobiliare de controale ale funcționarilor publici. Într-un caz, procurorii arată că edilul ar fi primit zeci de mii de euro pentru eliberarea unui certificat de atestare a unei construcții realizate fără autorizație, într-o stațiune de pe litoral.

O parte din banii obținuți ar fi fost disimulați prin achiziția unui hotel în stațiunea Cap Aurora, iar ancheta mai indică faptul că primarul ar fi beneficiat de autoturisme de lux cumpărate din fondurile unor societăți comerciale, folosite exclusiv în interes personal.

Dosarul se află acum pe rolul Tribunalului Constanța, iar Cristian Radu își va petrece următoarea perioadă în arest, în așteptarea deciziilor instanței.

Compania națională de transport aerian TAROM va fi condusă, începând cu 15 ianuarie 2026, de Bogdan Costaș, numit director general interimar prin decizia Consiliului de Administrație din 13 ianuarie. Numirea vine după demisia lui Costin Iordache, care a invocat motive personale, dar care va rămâne în funcție până la mijlocul lunii pentru a asigura tranziția managerială.

Potrivit companiei, decizia Consiliului de Administrație are ca obiectiv asigurarea continuității activității și a deciziilor de management, într-un moment considerat esențial pentru viitorul operatorului aerian de stat. TAROM se află în plină implementare a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, document care stabilește direcțiile de redresare financiară și operațională ale companiei.

Bogdan Costaș este licențiat în Management, Științe Juridice și Marketing și are o experiență de peste 20 de ani în management, acumulată în companii relevante la nivel național, printre care ROMATSA R.A., ROMAERO S.A., Aviația Utilitară București S.A. și IAR Ghimbav. Experiența sa în domeniul aviației este dublată de deținerea unei licențe de pilot de elicopter (PPL), cu calificări pe aeronavele Robinson R22 și R44, utilizate frecvent în aviația civilă.

Reprezentanții TAROM subliniază că obiectivul principal al echipei de management rămâne implementarea planului de restructurare și a planului de afaceri, cu scopul transformării companiei într-o organizație profitabilă, modernă și sustenabilă pe termen mediu și lung. În acest context, toate acțiunile asumate sunt fie îndeplinite, fie în curs de derulare.

În anul 2026, TAROM urmează să își actualizeze planul de business, având în vedere atât evoluțiile pieței concurențiale, cât și termenul-limită al planului de restructurare, stabilit pentru 30 decembrie 2026.

Fostul director general, Costin Iordache, și-a depus mandatul la 19 decembrie 2025, iar demisia a fost anunțată public pe 24 decembrie.

Grupul parlamentar PACE Întâi România anunță că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, pe care îl acuză că, prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică, compromite credibilitatea politicii de apărare a României.

Inițiatorii susțin că moțiunea a fost redactată în conformitate cu prevederile articolului 170 din Regulamentul Senatului și este semnată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor.

„În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată -Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică- inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”, scrie în documentul semnat de Dorin-Silviu Petrea, senator și membru al Grupului PACE - Întâi România.

Guvernul a început pregătirea bugetului de stat pentru anul 2026, după ce mai multe ministere au prezentat bilanțul activității din 2025, iar datele indică datorii mai mici, investiții record și primele reduceri de cheltuieli, a anunțat vicepremierul Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, peste zece ministere au prezentat la nivel guvernamental situația de la finalul anului trecut și punctul de plecare pentru construcția bugetului pe 2026. Tanczos Barna a precizat că măsurile adoptate în 2025 permit începerea noului exercițiu bugetar „de pe baze mai solide”.

Vicepremierul a subliniat că una dintre principalele realizări ale anului 2025 este reducerea nivelului datoriilor reportate pentru 2026, ceea ce creează premisele pentru echilibrarea bugetului. Totodată, în mai multe ministere a început procesul de diminuare a cheltuielilor de funcționare.

În același timp, investițiile au atins anul trecut un nivel record și au reprezentat principalul motor al economiei, într-un context bugetar dificil. Datele de la finalul anului confirmă orientarea Guvernului către investiții ca prioritate, a mai arătat Tanczos Barna.
Vicepremierul a oferit și exemple concrete: Ministerul Dezvoltării a achitat integral lucrările aferente proiectelor de investiții, Ministerul Sănătății a decontat facturile pentru medicamentele compensate, a redus restanțele privind concediile medicale și a pus în circulație peste 1.600 de ambulanțe noi.

În agricultură, cheltuielile de funcționare au fost reduse, iar Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene record, de peste 5 miliarde de euro. De asemenea, Ministerul Transporturilor a alocat peste trei sferturi din buget, aproximativ 34 de miliarde de lei, pentru investiții în infrastructura rutieră și feroviară.
„Datele de la finalul anului reflectă viziunea cu care am început 2025: investiții ca prioritate, un stat mai suplu, echilibru și predictibilitate. Cu aceeași abordare trebuie să începem și anul 2026”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.

Peste 5,64 milioane de euro vor fi alocate pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale din județul Galați, prin Programul Tranziție Justă 2021–2027, finanțare destinată stimulării economiei locale și creării de noi locuri de muncă.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, noua linie de finanțare se adresează întreprinderilor sociale care contribuie atât la dezvoltarea economică, cât și la integrarea socio-profesională a persoanelor din grupuri vulnerabile, precum persoanele cu dizabilități, șomerii de lungă durată sau tinerii fără experiență pe piața muncii.

Valoarea finanțării acordate pentru fiecare proiect este cuprinsă între 50.000 și 300.000 de euro, iar granturile pot acoperi până la 95% din cheltuielile eligibile. Fondurile pot fi utilizate pentru construirea sau extinderea spațiilor de producție, achiziția de echipamente și utilaje, servicii de consultanță, formare profesională sau certificarea produselor.

Ghidul de finanțare a fost deja lansat, iar depunerea proiectelor va începe în data de 6 februarie.

Grădina Botanică din Galați va beneficia de una dintre cele mai spectaculoase sere tropicale din România, după ce pe șantierul Palmariului a fost livrat și montat liftul panoramic destinat vizitatorilor, au anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Ascensorul va permite accesul până la cel mai înalt punct de observație din interiorul serei, situat la aproximativ 20 de metri înălțime, de unde vor putea fi admirate coroanele palmierilor tropicali.
În paralel cu montarea liftului, au început lucrările de amenajare a alveolelor pentru aclimatizarea plantelor exotice, precum și pregătirea structurii viitoarei pardoseli din sticlă, care va permite observarea detaliată a exponatelor vegetale.

Noua seră tropicală va avea o suprafață de aproximativ 2.500 de metri pătrați și va găzdui sute de specii de plante exotice. Proiectul include spații didactice și expoziționale, terase cu puncte de belvedere, precum și facilități moderne pentru vizitatori.
Finalizarea investiției este menită să transforme Grădina Botanică într-un important punct de atracție educațională și turistică, a precizat Costel Fotea.

Partidul Social Democrat anunță că îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, și condamnă ceea ce numește o tentativă de subminare a procedurilor legale privind numirea șefilor parchetelor de rang înalt.

Potrivit PSD, acuzațiile de plagiat apărute recent la adresa ministrului reprezintă un atac politic, lansat imediat după ce acesta a anunțat că procesul de numire a conducerii parchetelor nu va avea caracter politic. Social-democrații susțin că, dacă demersul ar fi fost unul de bună credință, acuzațiile ar fi fost formulate la momentul numirii lui Radu Marinescu în funcție, nu în contextul declanșării procedurilor de selecție.

În ceea ce privește acuzația de plagiat, PSD afirmă că lucrarea de doctorat a ministrului Justiției a fost validată de Comisia de doctorat și de CNATDCU, care au constatat respectarea normelor academice și a legislației în vigoare la momentul elaborării acesteia. Formațiunea subliniază că nu poate fi imputată încălcarea unor reglementări apărute ulterior și că verdictul aparține exclusiv instituțiilor abilitate ale statului.
PSD mai afirmă că va susține în continuare independența Justiției și se va opune oricăror tentative de influență politică asupra procedurilor legale de numire a șefilor parchetelor.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București va produce energie electrică pentru consum propriu, printr-un proiect strategic de investiții derulat de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care vizează creșterea autonomiei energetice și reducerea impactului asupra mediului.

Proiectul prevede construirea unei centrale fotovoltaice cu o capacitate totală planificată de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh, valoarea totală estimată a investiției fiind de 283,8 milioane lei, fără TVA. Implementarea se va face etapizat, în funcție de necesarul energetic al aeroportului și de dezvoltările viitoare ale infrastructurii.

Prima etapă a proiectului presupune realizarea unei centrale fotovoltaice de 12,6 MWp și a unui sistem de stocare a energiei de 17,88 MWh, racordate la uzina electrică de 20 kV a aeroportului. Valoarea acestei etape este de 176,9 milioane lei, fără TVA.
Pentru Etapa 1, CNAB a obținut finanțare nerambursabilă în valoare de 132 milioane lei, prin programul „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor”, finanțat din Fondul pentru

Modernizare și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Contractul de finanțare a fost deja semnat.

Potrivit reprezentanților companiei, investiția va contribui la reducerea costurilor operaționale, la scăderea emisiilor de carbon și la asigurarea continuității operaționale pentru una dintre cele mai importante infrastructuri critice din România.
„Investițiile în producerea de energie din surse regenerabile sunt esențiale pentru creșterea autonomiei energetice a aeroportului și pentru alinierea la standardele europene de sustenabilitate”, a declarat directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu.
Demersurile CNAB în domeniul protecției mediului sunt recunoscute și la nivel european. Recent, Aeroportul Internațional Henri Coandă București a obținut Nivelul 3 de acreditare în cadrul programului Airport Carbon Accreditation, derulat de ACI Europe, care certifică gestionarea eficientă și reducerea emisiilor de CO₂.