Compania națională de transport aerian TAROM va fi condusă, începând cu 15 ianuarie 2026, de Bogdan Costaș, numit director general interimar prin decizia Consiliului de Administrație din 13 ianuarie. Numirea vine după demisia lui Costin Iordache, care a invocat motive personale, dar care va rămâne în funcție până la mijlocul lunii pentru a asigura tranziția managerială.

Potrivit companiei, decizia Consiliului de Administrație are ca obiectiv asigurarea continuității activității și a deciziilor de management, într-un moment considerat esențial pentru viitorul operatorului aerian de stat. TAROM se află în plină implementare a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, document care stabilește direcțiile de redresare financiară și operațională ale companiei.

Bogdan Costaș este licențiat în Management, Științe Juridice și Marketing și are o experiență de peste 20 de ani în management, acumulată în companii relevante la nivel național, printre care ROMATSA R.A., ROMAERO S.A., Aviația Utilitară București S.A. și IAR Ghimbav. Experiența sa în domeniul aviației este dublată de deținerea unei licențe de pilot de elicopter (PPL), cu calificări pe aeronavele Robinson R22 și R44, utilizate frecvent în aviația civilă.

Reprezentanții TAROM subliniază că obiectivul principal al echipei de management rămâne implementarea planului de restructurare și a planului de afaceri, cu scopul transformării companiei într-o organizație profitabilă, modernă și sustenabilă pe termen mediu și lung. În acest context, toate acțiunile asumate sunt fie îndeplinite, fie în curs de derulare.

În anul 2026, TAROM urmează să își actualizeze planul de business, având în vedere atât evoluțiile pieței concurențiale, cât și termenul-limită al planului de restructurare, stabilit pentru 30 decembrie 2026.

Fostul director general, Costin Iordache, și-a depus mandatul la 19 decembrie 2025, iar demisia a fost anunțată public pe 24 decembrie.

Grupul parlamentar PACE Întâi România anunță că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, pe care îl acuză că, prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică, compromite credibilitatea politicii de apărare a României.

Inițiatorii susțin că moțiunea a fost redactată în conformitate cu prevederile articolului 170 din Regulamentul Senatului și este semnată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor.

„În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată -Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică- inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”, scrie în documentul semnat de Dorin-Silviu Petrea, senator și membru al Grupului PACE - Întâi România.

Guvernul a început pregătirea bugetului de stat pentru anul 2026, după ce mai multe ministere au prezentat bilanțul activității din 2025, iar datele indică datorii mai mici, investiții record și primele reduceri de cheltuieli, a anunțat vicepremierul Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, peste zece ministere au prezentat la nivel guvernamental situația de la finalul anului trecut și punctul de plecare pentru construcția bugetului pe 2026. Tanczos Barna a precizat că măsurile adoptate în 2025 permit începerea noului exercițiu bugetar „de pe baze mai solide”.

Vicepremierul a subliniat că una dintre principalele realizări ale anului 2025 este reducerea nivelului datoriilor reportate pentru 2026, ceea ce creează premisele pentru echilibrarea bugetului. Totodată, în mai multe ministere a început procesul de diminuare a cheltuielilor de funcționare.

În același timp, investițiile au atins anul trecut un nivel record și au reprezentat principalul motor al economiei, într-un context bugetar dificil. Datele de la finalul anului confirmă orientarea Guvernului către investiții ca prioritate, a mai arătat Tanczos Barna.
Vicepremierul a oferit și exemple concrete: Ministerul Dezvoltării a achitat integral lucrările aferente proiectelor de investiții, Ministerul Sănătății a decontat facturile pentru medicamentele compensate, a redus restanțele privind concediile medicale și a pus în circulație peste 1.600 de ambulanțe noi.

În agricultură, cheltuielile de funcționare au fost reduse, iar Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene record, de peste 5 miliarde de euro. De asemenea, Ministerul Transporturilor a alocat peste trei sferturi din buget, aproximativ 34 de miliarde de lei, pentru investiții în infrastructura rutieră și feroviară.
„Datele de la finalul anului reflectă viziunea cu care am început 2025: investiții ca prioritate, un stat mai suplu, echilibru și predictibilitate. Cu aceeași abordare trebuie să începem și anul 2026”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.

Peste 5,64 milioane de euro vor fi alocate pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale din județul Galați, prin Programul Tranziție Justă 2021–2027, finanțare destinată stimulării economiei locale și creării de noi locuri de muncă.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, noua linie de finanțare se adresează întreprinderilor sociale care contribuie atât la dezvoltarea economică, cât și la integrarea socio-profesională a persoanelor din grupuri vulnerabile, precum persoanele cu dizabilități, șomerii de lungă durată sau tinerii fără experiență pe piața muncii.

Valoarea finanțării acordate pentru fiecare proiect este cuprinsă între 50.000 și 300.000 de euro, iar granturile pot acoperi până la 95% din cheltuielile eligibile. Fondurile pot fi utilizate pentru construirea sau extinderea spațiilor de producție, achiziția de echipamente și utilaje, servicii de consultanță, formare profesională sau certificarea produselor.

Ghidul de finanțare a fost deja lansat, iar depunerea proiectelor va începe în data de 6 februarie.

Grădina Botanică din Galați va beneficia de una dintre cele mai spectaculoase sere tropicale din România, după ce pe șantierul Palmariului a fost livrat și montat liftul panoramic destinat vizitatorilor, au anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Ascensorul va permite accesul până la cel mai înalt punct de observație din interiorul serei, situat la aproximativ 20 de metri înălțime, de unde vor putea fi admirate coroanele palmierilor tropicali.
În paralel cu montarea liftului, au început lucrările de amenajare a alveolelor pentru aclimatizarea plantelor exotice, precum și pregătirea structurii viitoarei pardoseli din sticlă, care va permite observarea detaliată a exponatelor vegetale.

Noua seră tropicală va avea o suprafață de aproximativ 2.500 de metri pătrați și va găzdui sute de specii de plante exotice. Proiectul include spații didactice și expoziționale, terase cu puncte de belvedere, precum și facilități moderne pentru vizitatori.
Finalizarea investiției este menită să transforme Grădina Botanică într-un important punct de atracție educațională și turistică, a precizat Costel Fotea.

Partidul Social Democrat anunță că îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, și condamnă ceea ce numește o tentativă de subminare a procedurilor legale privind numirea șefilor parchetelor de rang înalt.

Potrivit PSD, acuzațiile de plagiat apărute recent la adresa ministrului reprezintă un atac politic, lansat imediat după ce acesta a anunțat că procesul de numire a conducerii parchetelor nu va avea caracter politic. Social-democrații susțin că, dacă demersul ar fi fost unul de bună credință, acuzațiile ar fi fost formulate la momentul numirii lui Radu Marinescu în funcție, nu în contextul declanșării procedurilor de selecție.

În ceea ce privește acuzația de plagiat, PSD afirmă că lucrarea de doctorat a ministrului Justiției a fost validată de Comisia de doctorat și de CNATDCU, care au constatat respectarea normelor academice și a legislației în vigoare la momentul elaborării acesteia. Formațiunea subliniază că nu poate fi imputată încălcarea unor reglementări apărute ulterior și că verdictul aparține exclusiv instituțiilor abilitate ale statului.
PSD mai afirmă că va susține în continuare independența Justiției și se va opune oricăror tentative de influență politică asupra procedurilor legale de numire a șefilor parchetelor.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București va produce energie electrică pentru consum propriu, printr-un proiect strategic de investiții derulat de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care vizează creșterea autonomiei energetice și reducerea impactului asupra mediului.

Proiectul prevede construirea unei centrale fotovoltaice cu o capacitate totală planificată de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh, valoarea totală estimată a investiției fiind de 283,8 milioane lei, fără TVA. Implementarea se va face etapizat, în funcție de necesarul energetic al aeroportului și de dezvoltările viitoare ale infrastructurii.

Prima etapă a proiectului presupune realizarea unei centrale fotovoltaice de 12,6 MWp și a unui sistem de stocare a energiei de 17,88 MWh, racordate la uzina electrică de 20 kV a aeroportului. Valoarea acestei etape este de 176,9 milioane lei, fără TVA.
Pentru Etapa 1, CNAB a obținut finanțare nerambursabilă în valoare de 132 milioane lei, prin programul „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor”, finanțat din Fondul pentru

Modernizare și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Contractul de finanțare a fost deja semnat.

Potrivit reprezentanților companiei, investiția va contribui la reducerea costurilor operaționale, la scăderea emisiilor de carbon și la asigurarea continuității operaționale pentru una dintre cele mai importante infrastructuri critice din România.
„Investițiile în producerea de energie din surse regenerabile sunt esențiale pentru creșterea autonomiei energetice a aeroportului și pentru alinierea la standardele europene de sustenabilitate”, a declarat directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu.
Demersurile CNAB în domeniul protecției mediului sunt recunoscute și la nivel european. Recent, Aeroportul Internațional Henri Coandă București a obținut Nivelul 3 de acreditare în cadrul programului Airport Carbon Accreditation, derulat de ACI Europe, care certifică gestionarea eficientă și reducerea emisiilor de CO₂.

Sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică din România, inclusiv apartamentele și camerele de închiriat, au scăzut în luna noiembrie 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Numărul sosirilor a totalizat 936.800 de persoane, în scădere cu 5,6% comparativ cu noiembrie 2024. Dintre acestea, 79,6% au fost turiști români, iar 20,4% turiști străini.
Înnoptările au însumat 1,84 milioane, cu 5,5% mai puțin față de noiembrie 2024. Turiștii români au reprezentat 77,8% din totalul înnoptărilor, iar cei străini 22,2%.

Durata medie a șederii a fost de 1,9 zile pentru turiștii români și de 2,1 zile pentru cei străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 25,4%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale față de noiembrie 2024.
În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2025, sosirile în structurile de primire turistică au totalizat 13,01 milioane de persoane, în scădere cu 2,2% față de perioada similară din 2024. Înnoptările au fost de 27,98 milioane, în diminuare cu 1,4%.

Turiștii români au reprezentat 81,6% din totalul sosirilor și 82,5% din totalul înnoptărilor, în timp ce turiștii străini au avut ponderi de 18,4%, respectiv 17,5%.
Indicele de utilizare netă a capacității de cazare a fost de 30,3%, în scădere cu 1,1 puncte procentuale față de primele 11 luni din 2024.

La nivel județean, cele mai multe sosiri s-au înregistrat în Municipiul București (1,88 milioane), Constanța (1,79 milioane) și Brașov (1,27 milioane). Cele mai multe înnoptări au fost consemnate în Constanța (5,51 milioane), București (3,78 milioane) și Brașov (2,40 milioane).
În rândul turiștilor străini, cele mai multe sosiri au provenit din Germania, Italia și Israel, conform datelor INS.

România nu se confruntă cu riscuri majore în alimentarea cu energie, în ciuda condițiilor meteo dificile din ultimele zile, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan Gruia, după cea de-a doua reuniune din această săptămână a Comandamentului Energetic Național, desfășurată la sediul Transelectrica.

Potrivit ministrului, la data de 3 ianuarie, aproximativ 95.000 de gospodării din întreaga țară rămăseseră fără energie electrică din cauza vremii severe. În urma intervențiilor coordonate ale autorităților și operatorilor din domeniu, peste 90% dintre acestea au fost reconectate la rețea în decurs de cinci zile, restul cazurilor fiind în curs de soluționare.
În total, au fost înregistrate 5.288 de intervenții, realizate de 340 de echipe din teren. Aproape 1.000 de persoane au fost mobilizate și au intervenit în condiții dificile, cu sprijinul a sute de utilaje, inclusiv generatoare, utilaje de deszăpezire, macarale, autospeciale, autovehicule de teren, drone și un snowmobil, utilizat în zonele greu accesibile.

Autoritățile se așteaptă în continuare la episoade de vreme severă, cu ninsori abundente, viscol, polei și temperaturi cuprinse între minus 10 și minus 15 grade Celsius. În acest context, toți operatorii din sectorul energetic au fost coordonați pentru a fi pregătiți să intervină rapid.

Ministrul Energiei a precizat că România dispune de stocuri suficiente de resurse energetice. Depozitele de gaze naturale sunt umplute în proporție de aproape 70%, peste media Uniunii Europene, de 58%. În zilele geroase, consumul zilnic ajunge la aproximativ 50 de milioane de metri cubi, în timp ce producția internă se ridică la 23,7 milioane de metri cubi pe zi. În depozite se aflau, miercuri dimineață, 2,16 miliarde de metri cubi de gaze, cu peste 200 de milioane de metri cubi mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Monitorizăm permanent situația și intervenim rapid oriunde este nevoie, pentru ca energia electrică și căldura să rămână în casele românilor”, a transmis ministrul Energiei.

Prima școală publică înființată în municipiul Galați, cu o istorie de aproape 200 de ani, va fi modernizată printr-un proiect finanțat din fonduri europene, derulat de Primăria municipiului Galați.

Autoritatea locală a lansat în licitație publică contractul de lucrări, care vizează, printre altele, reabilitarea termică a clădirii, reparații la pereți, înlocuirea tâmplăriei, consolidarea șarpantei și a planșeelor din lemn, consolidarea pereților de la demisol, precum și realizarea de instalații electrice, sanitare și termice. Proiectul mai prevede instalarea unui sistem fotovoltaic, amenajarea trotuarelor și a scărilor de acces, precum și refacerea finisajelor.
Valoarea contractului de lucrări este estimată la aproximativ 10,6 milioane de lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 20 ianuarie 2026. Durata de execuție a lucrărilor va fi de 18 luni de la data emiterii ordinului de începere.

Proiectul „Consolidarea și eficientizarea energetică a Școlii Gimnaziale nr. 24” este finanțat prin Programul Regional Sud-Est (PRSE) 2021–2027. Valoarea totală a investiției se ridică la 14,8 milioane de lei, din care 10,3 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă.

Școala Gimnazială nr. 24, situată pe strada Egalității, este prima școală publică din Galați. Instituția a funcționat începând cu anul 1832 în două chilii ale mănăstirii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” („Metoc”). Actuala clădire a fost construită pe terenul donat de mănăstire și inaugurată în anul 1896, fiind înscrisă pe Lista monumentelor istorice ca școală de tip Spiru Haret.

De numele acestei instituții se leagă și figura lui Ion Vizzu, dascăl al școlii, ales în anul 1865 primul primar al municipiului Galați.