Înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere ușoară în primele 11 luni ale anului 2025, potrivit datelor publicate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Conform sursei citate, în perioada ianuarie–noiembrie 2025 au fost înmatriculate 134.653 de autoturisme noi, în diminuare cu 0,6% față de intervalul similar al anului trecut.

În schimb, luna noiembrie 2025 a consemnat o evoluție pozitivă, cu un avans de 36% al înmatriculărilor, până la 13.817 unități, comparativ cu noiembrie 2024.

Segmentul autoturismelor 100% electrice a înregistrat cel mai dinamic ritm de creștere: în noiembrie 2025 au fost înmatriculate 1.052 de unități, cu 114% mai multe față de luna corespunzătoare din 2024.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unor tentative de fraudă apărute pe site-uri, în special pe cele cu conținut pentru adulți.
Mai mulți utilizatori au semnalat apariția unor pop-up-uri false, prin care li se comunica că dispozitivul este blocat din cauza accesării repetate a site-urilor cu conținut ilegal și că trebuie plătită o amendă de 2.500 de lei către Poliția Română. Potrivit specialiștilor DNSC, mesajul reprezintă o tentativă de fraudă, iar plata cerută nu are nicio bază legală.

Atacatorii urmăresc să emoționeze și să intimideze victimele, folosindu-se de rușine, astfel încât acestea să nu raporteze incidentul autorităților. După afișarea notificării false, utilizatorii sunt redirecționați către un portal de plată care afișează logo-ul DNSC și solicită datele cardului.

DNSC subliniază că nu este vorba de o amendă reală și recomandă prudență, evitarea introducerii datelor personale și raportarea imediată a acestor incidente.

Recomandările DNSC:
-Verifică întotdeauna autenticitatea unor notificări oficiale din partea autorităților, prin canale de comunicare separate
-Nu introdu date personale sau bancare pe site-uri suspecte! Autoritățile din România nu transmit amenzi prin intermediul unor notificări sau ferestre de tip pop-up pe site-uri
-Fii atent la greșeli gramaticale sau de exprimare care pot indica faptul că este vorba despre o capcană online lansată de atacatori nevorbitori de limba română
-Dacă ai căzut în capcană și ai oferit date de card, apoi ai validat și plata banilor, este important să anunți imediat banca pentru a bloca instrumentul de plată, apoi Poliția pentru a depune o plângere
-Nu în ultimul rând, raportează astfel de incidente către DNSC prin numărul de telefon 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro pentru ca noi să putem avertiza despre noi metode și alți utilizatori din mediul online
-Notifică familia, prietenii și cunoscuții despre acest scenariu folosit de atacatori, pentru a-i ajuta să se protejeze în viitor!

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis în plenul PE un mesaj ferm privind necesitatea unor decizii rapide și concrete la nivelul Uniunii Europene, subliniind că „Europa nu își mai permite ezitări”, în contextul provocărilor de securitate și al instabilității geopolitice.

Declarația a fost făcută în contextul ultimului Consiliu European din acest an, eurodeputatul român arătând că Uniunea se află într-un moment critic, care impune acțiune reală, nu doar angajamente politice.
Victor Negrescu a cerut garanții de securitate clare pentru flancul estic al UE, pe care l-a definit drept o prioritate strategică. Potrivit acestuia, rolul României în arhitectura de securitate europeană trebuie recunoscut și reflectat atât în deciziile politice, cât și în alocările bugetare ale Uniunii.

În ceea ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual, vicepreședintele Parlamentului European a afirmat că acesta reprezintă „testul central” pentru Uniune. Negrescu a subliniat că următorul buget european trebuie să fie „un buget al acțiunii”, orientat spre competitivitate, securitate, coeziune, dezvoltarea competențelor și investiții în infrastructură.
„Fără resurse adecvate, ambițiile europene rămân simple promisiuni”, a avertizat Negrescu.
În final, acesta a arătat că ultimul Consiliu European din 2025 trebuie să transmită un semnal clar că Uniunea Europeană este pregătită să acționeze ferm și să apere viitorul cetățenilor săi.

Senatul a adoptat, săptămâna aceasta în calitate de cameră decizională, inițiativa legislativă depusă de fosta senatoare USR Silvia Dinică, în prezent secretar de stat în Ministerul Muncii, care vizează creșterea accesibilității învățământului superior pentru studenții cu dizabilități.

Potrivit inițiatorilor, legea urmărește eliminarea barierelor fizice, digitale și educaționale din mediul universitar și crearea unor condiții reale de egalitate de șanse pentru tinerii cu dizabilități și cu cerințe educaționale speciale.
„Fiecare tânăr merită șansa de a-și construi viitorul, iar statul trebuie să garanteze această șansă. Dacă un student cu dizabilități nu poate ajunge fizic la facultate, trebuie să poată participa online. Iar pentru studenții surzi, Limba Semnelor Române trebuie tratată ca limbă maternă, așa cum prevede deja legea”, a declarat Silvia Dinică.

În plenul Senatului, președintele Comisiei pentru învățământ, senatorul USR Irineu Darău, a subliniat că noile prevederi creează premisele unui sistem universitar incluziv. „Vrem ca un student cu dizabilități să poată face tot ce face un student fără dizabilități. Nu ne dorim abandon universitar din cauza unor limitări ale infrastructurii. Inițiativa include, pe lângă persoanele cu dizabilități, și pe cele cu nevoi educaționale speciale, așa cum se întâmplă în învățământul preuniversitar”, a afirmat Darău.

Printre prevederile adoptate se numără dreptul studenților cu dizabilități de a participa online la cursuri și seminare atunci când nu se pot deplasa fizic la facultate sau când campusurile nu sunt complet accesibilizate, includerea explicită a limbii semnelor, precum și recunoașterea persoanelor cu cerințe educaționale speciale în învățământul superior.
Inițiativa a fost adoptată cu 113 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și o abținere. Legea urmează să fie trimisă spre promulgare președintelui României, Nicușor Dan.

Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a decis ca primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, să preia coordonarea filialei PNL București, în urma unei propuneri formulate de președintele partidului, Ilie Bolojan. Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de reorganizare a partidului la nivelul Capitalei.

Potrivit unui comunicat transmis după ședința BPN, Ciprian Ciucu va avea ca principală atribuție evaluarea activității organizațiilor liberale din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Analiza urmează să fie realizată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar concluziile vor sta la baza unor măsuri menite să îmbunătățească funcționarea filialelor de sector.

În plus, primarul ales al Bucureștiului va coordona grupul consilierilor generali ai PNL din Consiliul General al Municipiului București. Totodată, acesta a primit mandat politic din partea conducerii partidului pentru a negocia, la nivelul Capitalei, cu celelalte formațiuni politice reprezentate în administrația locală.

Deciziile adoptate de Biroul Politic Național vin într-un context în care PNL își propune o consolidare a poziției politice în București și o eficientizare a activității organizațiilor locale, în perspectiva următoarelor cicluri electorale.

Lucrările de refacere a drumului județean DJ 242, între localitățile Târgu Bujor și Vârlezi, în zona cunoscută de localnici drept „litera M”, au fost finalizate, după ce infrastructura rutieră și podul din zonă au fost grav afectate de inundațiile din anul 2024.

Investiția, în valoare de 2,2 milioane de lei, a fost realizată de Consiliul Județean Galați și a vizat refacerea porțiunii de drum distruse, precum și punerea în siguranță a zonei.
Potrivit președintelui CJ, Costel Fotea, pentru prevenirea alunecărilor de teren au fost consolidate și betonate taluzurile și acostamentele, iar șanțurile de scurgere au fost lărgite pe ambele părți ale drumului, pentru a putea prelua volume mari de apă în perioadele cu precipitații abundente.

De asemenea, rampele podului, grav afectate de viituri, au fost refăcute integral, iar albia a fost consolidată cu beton și piatră, atât în amonte, cât și în aval, pentru a rezista forței apelor.
Pentru creșterea siguranței rutiere, au fost montate parapete de protecție și a fost refăcută semnalizarea rutieră. Autoritățile susțin că DJ 242 este, în prezent, un drum sigur și rezistent în fața fenomenelor meteo extreme.

Deputatul PSD Viorica Sandu a anunțat că, în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, a fost dezbătut proiectul de lege PLX 447/2025, privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 52/2025, act normativ care reglementează derularea și prioritizarea investițiilor finanțate din bugetul național, inclusiv cele gestionate de MDLPA și prin Programul „Anghel Saligny”.

Parlamentarul a precizat că a susținut un amendament considerat esențial pentru comunitățile locale și pentru administrațiile publice, care ar fi permis continuarea până la finalizare a proiectelor Companiei Naționale de Investiții deja pregătite — cu indicatori tehnico-economici aprobați sau proceduri de achiziție demarate — chiar și în situația în care subprogramele din care făceau parte au fost desființate.

„Deși amendamentul a fost respins inițial în Comisia pentru industrii, acesta a fost reluat, dezbătut și, în cele din urmă, susținut și votat în Comisia pentru buget, finanțe și bănci”, a transmis Viorica Sandu.

Deputatul a subliniat că, alături de colegii săi social-democrați, va continua să promoveze soluții legislative menite să ofere predictibilitate administrațiilor locale și să asigure finalizarea proiectelor deja începute, în beneficiul direct al comunităților.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, a semnat, miercuri, contractul de finanțare pentru un proiect de modernizare a infrastructurii portuare din România, în valoare totală de aproape 165 de milioane de lei, finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Potrivit ministrului, contractul vizează proiectul „Modernizare și extindere infrastructură de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța”, considerat o investiție majoră pentru dezvoltarea infrastructurii portuare. Anunțul a fost făcut de Ciprian Șerban pe Facebook.

Valoarea totală a proiectului este de 164.962.132,02 lei, TVA inclus. Din această sumă, 62.543.937,02 lei reprezintă contribuția Uniunii Europene, 62.543.937,01 lei provin din cofinanțarea de la bugetul de stat, iar 39.874.257,99 lei sunt cheltuieli neeligibile.

Proiectul are ca obiectiv modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, construirea și reabilitarea stațiilor de pompare și epurare, precum și implementarea unor soluții tehnice moderne pentru eficientizarea consumului de apă, protecția mediului și creșterea siguranței la incendiu.
„Prin această investiție, Portul Constanța face un pas important în conformarea cu directivele europene privind apa și apele uzate, crește eficiența operațională și își consolidează rolul de hub logistic strategic la Marea Neagră”, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță deschiderea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare prin intervenția DR-23 – Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole, destinată sprijinirii dezvoltării industriei alimentare din România.

Potrivit ministrului Agriculturii, Florin Barbu, alocarea financiară totală se ridică la aproape 165 de milioane de euro, fonduri care vor fi utilizate pentru extinderea și modernizarea unităților de procesare, în special în sectoarele de panificație, morărit, patiserie, cofetărie, zahăr, precum și pentru alte preparate alimentare.

Finanțarea este destinată atât înființării de noi unități de procesare, cât și extinderii și modernizării celor existente, incluzând achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne, amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare, precum și dezvoltarea capacităților de comercializare. Sunt eligibile inclusiv investițiile în magazine proprii, rulote alimentare și platforme de vânzare online.

Sprijinul nerambursabil poate ajunge până la 10 milioane de euro pentru investițiile din sectorul panificației și până la 3 milioane de euro pentru celelalte tipuri de investiții, cu o intensitate maximă a finanțării de 65% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Informațiile detaliate privind condițiile de eligibilitate, criteriile de selecție și procedura de depunere a proiectelor sunt disponibile pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).