Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că absența din acest an de la Forumul Economic Mondial de la Davos și de la Conferința de Securitate de la München nu exclude participări viitoare, iar deplasarea în Statele Unite a avut legătură cu securitatea și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA.

Întrebat de ce a ales să participe la reuniunea Consiliului Păcii din SUA, șeful statului a afirmat că prezența sa este justificată de importanța relației bilaterale.
„Faptul că n-am mers anul ăsta nici la Davos, nici la München, nu înseamnă că nu ne vom duce peste un an sau peste doi, când o să avem fie niște discuții, fie niște proiecte, fie niște mesaje de transmis”, a spus președintele.

Nicușor Dan a precizat că participarea la Consiliul Păcii reprezintă „o inițiativă a partenerului nostru strategic” și are legătură directă cu dimensiunea de securitate.
„Am venit pentru că este o inițiativă a partenerului nostru strategic și este o chestiune de securitate în condițiile în care, în lumea actuală, toate lucrurile sunt legate între ele. Participăm la Coaliția de Voință, de exemplu, pentru că ne interesează securitatea Europei și e important să fim acolo unde se iau decizii”, a afirmat el.

Întrebat despre criticile din spațiul public privind decizia de a merge în SUA, președintele a reiterat că obiectivul principal este consolidarea relației cu Washingtonul.

„Pentru politica noastră externă e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite”, a declarat șeful statului.
El a respins ideea unei opțiuni între Statele Unite și Uniunea Europeană.
„Cum alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană? Și răspunsul meu încă din campania electorală a fost: nu alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană. Încercăm să fim parteneri corecți în toate parteneriatele pe care le avem”, a mai spus Nicușor Dan.

PSD face apel la PNL și USR să înceteze disputele privind controlul asupra fondurilor destinate Programului de relansare economică – singura reformă autentică a actualei Coaliții de guvernare! Pachetul de măsuri trebuie avizat urgent de Ministerul Economiei!

PSD subliniază că programul pe care l-a inițiat încă din luna septembrie 2025 a fost deja întârziat nepermis de mult, fapt care a accentuat declinul economic provocat de măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan în cursul anului trecut.

„După intrarea în recesiune tehnică, România nu își mai permite un nou blocaj asupra acestei reforme, care își propune să încurajeze investițiile noi în sectoarele strategice ale economiei naționale. România are nevoie urgent de stimuli economici pentru a redresa scăderea economică din ultimele două trimestre.

Cele două partide care dispută controlul asupra fondurilor alocate în acest Program ar trebui să dea dovadă de maturitate și să renunțe la orgoliile politice.

Este mai puțin important cine va gestiona acele fonduri! Important e ca reforma să fie demarată cât mai rapid pentru a se evita adâncirea recesiunii economice”, a transmis PSD. 

Guvernul a modificat Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, astfel încât salariile restante ale angajaților companiilor strategice să poată fi achitate și în cazul procedurii de concordat preventiv.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a explicat că măsura permite plata salariilor restante pentru angajații combinatului siderurgic Liberty Galați direct din Fondul de garantare.

Potrivit actului normativ, plafonul sumelor ce pot fi achitate din Fond poate depăși cinci salarii medii brute pe economie, fără a depăși însă 12 salarii medii, în cazul firmelor considerate strategice de Guvern, cu avizul Ministerului Muncii.

De asemenea, Fondul va putea acoperi salarii și alte drepturi salariale restante aferente unei perioade de 12 luni din ultimele 24 de luni. Cererile depuse anterior intrării în vigoare a noilor prevederi vor fi soluționate potrivit legislației aplicabile la momentul depunerii.

Executivul are la dispoziție 60 de zile pentru actualizarea normelor de aplicare ale legii. Totodată, angajatorii strategici vor datora dobândă la nivelul pieței pentru sumele utilizate din Fond.
Reprezentanții autorităților locale susțin că măsura are ca scop protejarea veniturilor angajaților și menținerea stabilității economice în comunitățile dependente de marile platforme industriale.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat joi includerea pe ordinea de zi a ședinței de Guvern a memorandumului privind acordarea bonurilor de masă pentru angajații Complexul Energetic Oltenia.

Guvernul s-a reunit la ora 11:00, iar documentul vizează deblocarea acordării tichetelor de masă pentru salariații companiei energetice.

„Am inclus în ședința de Guvern de astăzi bonurile de masă pentru angajații CE Oltenia”, a transmis ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, măsura face parte dintr-un mecanism mai amplu prin care acordarea unor drepturi salariale va fi corelată cu îndeplinirea unor ținte clare de investiții, performanță financiară și profitabilitate la nivelul companiilor din sector.

Anunțul vine în contextul unui protest organizat în fața Palatul Victoria. Minerii și energeticienii din Valea Jiului și Oltenia, alături de salariați de la Hidroelectrica și de la centrala nucleară din Cernavodă, au anunțat o manifestație de patru ore, începând cu ora 13:00.

Sindicaliștii reclamă neacordarea voucherelor de vacanță și a tichetelor de masă la CE Oltenia, situația celor aproximativ 2.000 de angajați cu contracte pe perioadă determinată, precum și lipsa unor soluții privind viitorul minelor Lupeni și Lonea. De asemenea, aceștia avertizează asupra riscului de creștere a prețului energiei în contextul închiderii capacităților pe cărbune fără punerea în funcțiune a unor alternative pe gaz sau nucleare.

Autostrada A1 București – Râmnicu Vâlcea este închisă pe mai multe tronsoane între km. 70 și km. 120, pe raza localităților Oarja și Pitești, județul Argeș. Pe A3 București – Brașov, circulația rutieră este blocată între km. 7 și km. 68, în zona Bărcănești, județul Prahova. Traficul pe A7 Ploiești – Adjud este oprit între km. 0 (Dumbrava) și km. 194 (Adjud), iar A0 Centura București este închisă între Afumați și Balotești, județul Ilfov.

Autovehiculele cu masa maximă autorizată peste 7,5 tone întâmpină restricții pe A2 București – Cernavodă, între km. 10 – 105, pe tronsonul București – Dragalina, județul Călărași, și între km. 144 – 10, pe traseul Fetești – București, județul Ialomița.

În județul Buzău, traficul este oprit pe DN 22 Râmnicu Sărat – Băile și DN 2B Buzău – Vizireni. În județul Brăila, circulația este blocată pe DN 22 între limita cu județul Buzău și Brăila și pe DN 2B între Brăila și limita cu județul Buzău. În județul Ilfov, DNCB între Bragadiru și Domnești și DN 1A Mogoșoaia sunt închise, iar în județul Vrancea traficul pe DN 23B între Măicănești și Ciorăști este blocat.

Drumurile DN2C Costești – Pădina și DN2 Buzău – Râmnicu Sărat din județul Buzău sunt restricționate, la fel ca DN2C Slobozia – limita cu județul Buzău, în județul Ialomița.

Pe DN2 între Spătaru și Căldărușanca în județul Buzău, pe DN2 Urziceni – limita Ilfov și DN1D Urziceni – limita Prahova în județul Ialomița, și pe DN2 Afumați – limita cu județul Ialomița în județul Ilfov, circulația este restricționată pentru vehiculele mari.

Conducătorii auto sunt sfătuiți să se informeze temeinic asupra condițiilor meteorologice și restricțiilor înainte de a pleca la drum. Este recomandat să folosească sistemele de iluminare și climatizare, să păstreze distanța de siguranță, să adapteze viteza la condițiile drumului, să semnalizeze din timp schimbarea benzii sau a direcției și să evite depășirile periculoase și comportamentul agresiv. Autoritățile atrag atenția că situația pe drumurile afectate poate evolua rapid și că șoferii trebuie să circule cu maximă prudență.

Președintele Nicușor Dan va participa la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii de la Washington, programată pentru 19 februarie, unde România va avea statut de observator, fără drept de vot, a declarat ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru.

„Această deplasare este dedicată exclusiv participării la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii. Statutul de observator al României nu este unul inventat de noi, ci confirmat de organizatori. Acesta implică participarea la reuniuni și lucrări, dar fără drept de vot”, a afirmat Muraru, luni.

Potrivit ambasadorului, nivelul de acces al observatorilor poate varia în funcție de deciziile administrației americane conduse de Donald Trump, însă prezența României este importantă pentru accesul la informații și la discuțiile din cadrul inițiativei.
„Președintele României va sta la aceeași masă cu președintele Trump și cu alți lideri, șefi de stat și de guvern, membri și ne-membri ai acestei inițiative. Va avea ocazia să-și exprime poziția, să construiască relații și să evalueze dacă ulterior va trece la calitatea de membru cu drepturi depline”, a explicat Muraru.

Ambasadorul a precizat că vizita președintelui este dedicată exclusiv participării la reuniune și nu include întâlniri bilaterale în marja evenimentului. „Nu a fost solicitată o vizită bilaterală. Suntem însă în discuții aproape săptămânal cu Casa Albă privind o eventuală vizită separată a președintelui”, a spus Muraru.
El a adăugat că o viitoare vizită oficială la Washington este în perspectivă, însă aceasta va fi organizată separat, în funcție de evoluția agendei bilaterale și de contextul diplomatic.

Senatul României a adoptat, luni, două propuneri legislative care vizează protejarea copiilor și tinerilor de efectele jocurilor de noroc, prin creșterea vârstei minime de participare la 21 de ani și limitarea semnificativă a publicității în mediul online.

Cele două inițiative legislative au fost depuse în Parlament în noiembrie 2025 de deputatele Diana Stoica și Raluca Turcan, alături de parlamentari din partea USR, PNL, UDMR și PSD.

Primul proiect prevede majorarea vârstei minime de acces la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat cu 96 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Cel de-al doilea proiect stabilește interzicerea difuzării în mediul online, în intervalul orar 06:00–24:00, a oricărui tip de conținut audio, video sau imagini care promovează jocurile de noroc. Totodată, proiectul interzice difuzarea reclamelor la jocuri de noroc în mediul online în care apar personalități publice, culturale, științifice sau sportive, ori alte persoane a căror notorietate poate încuraja participarea la astfel de activități. Acest proiect a fost adoptat cu 90 de voturi pentru, 9 împotrivă și 10 abțineri.

Cele două propuneri legislative urmează să fie dezbătute și supuse votului în Camera Deputaților, for decizional în acest caz.

Deputatul Viorica Sandu anunță că pacienții asigurați vor putea beneficia de o a doua opinie medicală decontată prin sistemul public de asigurări, după ce Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege PL‑x nr. 331/2025.

Potrivit noilor prevederi, pacienții vor avea dreptul la o a doua opinie medicală, pe baza investigațiilor efectuate anterior sau a celor suplimentare, justificate medical.

Legea introduce, de asemenea, obligația medicului curant de a îndruma și programa pacientul către următoarea etapă necesară din parcursul medical, reducând timpii pierduți între cabinete și instituții și consolidând dreptul pacientului la o decizie informată privind diagnosticul și tratamentul.

„Pentru mulți români, navigarea prin sistemul medical este o experiență dificilă și costisitoare. Această lege înseamnă mai multă siguranță, mai multă transparență și mai mult respect pentru pacient. Sănătatea trebuie să rămână o prioritate, iar încrederea în actul medical se construiește prin astfel de pași concreți”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

Proiectul de lege urmează să fie promulgat și publicat în Monitorul Oficial, iar autoritățile vor stabili mecanismele concrete pentru aplicarea noilor prevederi.

Cancelaria Prim-Ministrului a anunțat că a redus cheltuielile operaționale cu 9.968.676 de lei în anul 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 23,7% față de anul precedent, potrivit unui comunicat al instituției.

Datele financiare arată că, din economia totală de aproape 10 milioane de lei, aproximativ 8,4 milioane de lei, echivalentul a 84%, au fost realizate în ultimele șase luni ale anului, în perioada mandatului noii conduceri. În semestrul al doilea din 2025, cheltuielile au fost de 12,7 milioane de lei, în scădere cu 39,9% față de aceeași perioadă din 2024 și cu 41,1% comparativ cu semestrul al doilea din 2023.

Potrivit Cancelariei, cea mai mare reducere a fost înregistrată la cheltuielile de transport, după renegocierea și rezilierea contractelor de servicii cu RA-APPS, precum și reducerea numărului de autovehicule de la 30 la 17 și eliminarea serviciilor cu șofer pentru demnitari.

Conform datelor prezentate, cheltuielile de transport au scăzut de la 11.459.222 de lei în 2024 la 7.062.933 de lei în 2025, iar cheltuielile salariale au fost reduse de la 21.871.671 de lei la 18.640.698 de lei. De asemenea, indemnizațiile de delegare și detașare au scăzut cu aproape 70%, iar cheltuielile de protocol au fost reduse cu peste 21%.

Cancelaria Prim-Ministrului a mai transmis că, în ianuarie 2026, din totalul de 176 de posturi prevăzute, 117 erau ocupate, iar 59 erau vacante. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în cazul personalului contractual din cabinetele demnitarilor, unde numărul angajaților a scăzut de la 42 în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026.