Două niveluri ale parcării supraetajate din fața terminalului Sosiri al Aeroportul Internațional Henri Coandă vor fi închise temporar începând de joi, 23 aprilie, ca urmare a unor lucrări de modernizare și consolidare, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București.

Potrivit CNAB, parcarea, construită în 2003, prezintă degradări semnificative la nivel structural și al finisajelor, inclusiv din cauza infiltrațiilor. Lucrările, estimate să dureze aproximativ 10 luni, vor include consolidarea fundațiilor, montarea de cadre metalice cu amortizori, refacerea hidroizolațiilor și a instalațiilor electrice, precum și înlocuirea elementelor de fațadă.

În prima etapă a proiectului, vor fi închise cele două niveluri superioare ale parcării, iar pasagerii vor putea utiliza doar zona de la parter. Reprezentanții companiei recomandă utilizarea parcării din proximitatea terminalului Plecări, în contextul reducerii numărului de locuri disponibile.

Lucrările vor aduce și modificări în ceea ce privește accesul la aeroport. Începând de joi, ora 00:00, zona de preluare pentru serviciile de ride-sharing va fi relocată la terminalul Plecări. De asemenea, autobuzele liniilor 100 și 442 nu vor mai opri la Sosiri, urmând să utilizeze exclusiv stația comună de la Plecări până la finalizarea intervențiilor. Stația de taxi rămâne în fața terminalului Sosiri.

Aeroportul dispune în prezent de 2.226 de locuri de parcare, iar închiderea celor două niveluri va reduce capacitatea cu aproximativ 400 de locuri. CNAB a precizat că, pentru suplimentarea capacității, o nouă parcare cu 1.019 locuri, dispusă pe patru niveluri, urmează să fie dată în folosință până la finalul anului.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a transmis spre avizare interministerială un proiect de ordonanță de urgență care prevede incriminarea tăierii abuzive a arborilor din spațiile verzi urbane.

Potrivit acesteia, actul normativ vizează situațiile în care sunt afectate suprafețe extinse de vegetație, propunând ca distrugerea sau defrișarea spațiilor verzi de peste un hectar să fie încadrată drept infracțiune, inclusiv atunci când acestea se află în intravilan sau pe proprietăți private.
„Am trimis la avizare proiectul de Ordonanță de Urgență care face din distrugerea sau tăierea arborilor, chiar și din proprietate privată, infracțiune, dacă sunt distruse spații verzi mai mari de un hectar”, a transmis ministra într-o postare publică.

Oficialul a făcut referire la cazuri recente care au generat reacții în spațiul public, menționând situația din Parcul IOR. „Pe scurt: ce s-a întâmplat în parcul IOR, dacă se mai repetă și în alte parcuri, să fie sancționat cu închisoarea”, a precizat Buzoianu.

Ministra Mediului a subliniat că inițiativa vine în contextul deficitului de spații verzi din orașe și al presiunilor exercitate de dezvoltările imobiliare. „Orașele noastre și-așa au prea puține spații verzi. Haideți să nu le mai lăsăm pradă mafiei imobiliare”, a mai declarat aceasta.
Proiectul urmează să fie analizat de celelalte ministere înainte de o eventuală adoptare de către Guvern.

Deputatul Viorica Sandu a anunțat că a votat în Camera Deputaților o măsură menită să corecteze o prevedere care, potrivit acesteia, a afectat direct pacienții vulnerabili. Noua reglementare prevede că prima zi de concediu medical va fi plătită pentru anumite categorii de pacienți.

Potrivit declarațiilor făcute de Viorica Sandu, beneficiari ai acestei modificări sunt pacienții oncologici, bolnavii cronici, persoanele incluse în programele naționale de sănătate, dar și pacienții spitalizați sau cei care se confruntă cu urgențe medico-chirurgicale.

„Prima zi de concediu medical nu va mai însemna o penalizare pentru cei care sunt cu adevărat bolnavi. Pentru aceste categorii vulnerabile, această zi va fi plătită”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Aceasta a criticat regula anterioară, susținând că aceasta i-a pus pe mulți români în situația de a alege între sănătate și venituri.

„Pentru mulți români, regula anterioară a însemnat o alegere nedreaptă: să meargă bolnavi la muncă sau să piardă bani. Asta nu este protecție socială, ci o presiune pusă exact pe cei mai vulnerabili”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

În opinia sa, concediul medical ar trebui să fie o formă reală de protecție socială, nu una „acordată cu jumătate de măsură”, subliniind impactul nu doar asupra pacientului, ci și asupra colectivității.

Viorica Sandu a descris votul din Parlament drept „un pas corect”, însă a subliniat că sistemul de sănătate și protecție socială are încă nevoie de reforme.

„Sănătatea nu trebuie condiționată de venit. Mai avem de construit un sistem care să îi respecte cu adevărat pe cei aflați în suferință”, a mai precizat deputatul.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că fondurile europene reprezintă pilonul central al investițiilor publice din România, subliniind că „aproape 9 din 10 investiții publice implică bani europeni”, iar peste 55% sunt realizate direct din aceste surse.

Potrivit acestuia, deciziile luate la nivelul Uniunii Europene au un impact direct asupra dezvoltării țării, de la infrastructură până la economie și oportunități pentru cetățeni. Negrescu a evidențiat necesitatea unei coaliții pro-europene care să depășească logica opoziției față de curentele extremiste și să se concentreze pe construcția unei Românii dezvoltate în cadrul european.
Europarlamentarul a prezentat o serie de rezultate obținute cu sprijinul fondurilor europene, în colaborare cu guvernul și eurodeputații social-democrați. Printre acestea se numără alocarea a aproximativ 4 miliarde de lei pentru sprijinirea a 450.000 de persoane vulnerabile, investiții în sistemul sanitar prin construirea a 17 spitale noi din fonduri europene și PNRR, precum și deblocarea unor plăți semnificative în sectorul energetic, depășind un miliard de euro.

În domeniul transporturilor, acesta a menționat un buget record de 8,4 miliarde de euro pentru investiții, în timp ce în agricultură sunt direcționate circa 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților de procesare. De asemenea, au fost raportate progrese în justiție, conform raportului anual privind statul de drept al Comisiei Europene.
Negrescu a atras însă atenția asupra întârzierilor în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că România a pierdut deja o parte din fondurile alocate și că este nevoie de o abordare mai eficientă și aliniată cu direcțiile europene privind competitivitatea.

În acest context, europarlamentarul a subliniat importanța viitorului buget european, pledând pentru reducerea birocrației, creșterea transparenței și facilitarea accesului la finanțare, fără a pune presiune suplimentară pe cetățeni.
Printre prioritățile României la nivel european, acesta a enumerat menținerea unei politici de coeziune puternice, modernizarea agriculturii și stimularea investițiilor în sectoare competitive precum IT-ul, industria și producția.
Totodată, Negrescu a evidențiat necesitatea susținerii unor obiective strategice, precum dezvoltarea unui hub european de securitate maritimă la Marea Neagră și consolidarea Centrului European de Securitate Cibernetică din București.
„România are nevoie de o poziție de țară clară și coerentă. În final, fiecare stat negociază, iar detaliile vor face diferența”, a concluzionat europarlamentarul.

Președintele Nicuşor Dan a declarat marți, în cadrul DeepTech Romania Forum, că economia modernă nu mai poate funcționa în afara progresului tehnologic, avertizând că statele care nu țin pasul cu inovația riscă să rămână rapid în urmă.

„Cine nu este în pas cu tehnologia va rămâne în urmă mai mult decât rămânea acum 20 de ani”, a afirmat șeful statului, subliniind că dependența de tehnologie se extinde tot mai mult și în zona securității. În contextul actual marcat de conflicte internaționale, el a evidențiat necesitatea dezvoltării unor soluții tehnologice avansate pentru apărare.

Un alt punct central al discursului a fost finanțarea cercetării și inovării. Șeful statului a ridicat problema construirii unui ecosistem capabil să atragă atât capital public, cât și privat, într-un context în care lipsa resurselor financiare continuă să afecteze mediul economic.

În cadrul discuțiilor, șeful statului a avertizat și asupra existenței unui „război hibrid”, considerând că societatea românească nu conștientizează pe deplin această amenințare. El a menționat, de asemenea, cooperarea cu Ucraina în industria de apărare, în cadrul parteneriatului strategic dintre cele două țări, exprimându-și optimismul că proiectele comune vor avansa odată cu asigurarea finanțării.

Evenimentul DeepTech Romania Forum a reunit specialiști din tehnologie, antreprenori și tineri cercetători, devenind un punct de întâlnire pentru dezbaterea direcțiilor strategice ale inovării în România

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat semnarea unui contract de finanțare din fonduri europene, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei, pentru modernizarea Secției de Cardiologie din cadrul Spitalul Județean Galați.

Proiectul, intitulat „Inimi Sănătoase – Comunități Puternice”, prevede dotarea secției cu aproximativ 80 de echipamente medicale de ultimă generație, menite să crească capacitatea de diagnostic și tratament a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave.

Potrivit sursei citate, în ultimii ani au fost realizate progrese semnificative în domeniul cardiologiei intervenționale la Galați. Astfel, în 2020 a fost montat primul stent în cadrul spitalului, iar în 2021 a avut loc primul implant de stimulator cardiac. De atunci, aproape 2.500 de astfel de intervenții au fost efectuate, contribuind la salvarea a numeroase vieți.

Noua investiție vizează consolidarea unui centru performant de cardiologie intervențională. Printre echipamentele ce urmează a fi achiziționate se numără un aparat de radiologie tip C-ARM pentru intervenții cardiovasculare, două ecocardiografe și un sistem avansat pentru monitorizarea pacienților cu stimulatoare cardiace, care include cartografiere 3D, generator de radiofrecvență și pompă de irigare.
De asemenea, proiectul prevede instalarea unei stații centrale de monitorizare a funcțiilor vitale, capabilă să supravegheze simultan până la 26 de pacienți, precum și achiziția de defibrilatoare, injectomate, tensiometre și dispozitive portabile pentru monitorizarea tensiunii arteriale și a activității cardiace.
„Investim în dotarea spitalelor, în tehnologie modernă și, mai ales, în sănătatea oamenilor”, a transmis președintele Consiliului Județean Galați.

Guvernul României salută finalizarea cu succes a tranzacției prin care Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a achiziționat operatorul Portul Internațional Giurgiulești, compania ICS Danube Logistics, de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

Executivul subliniază că această investiție va consolida rolul strategic al Portul Constanța în regiunea Mării Negre, cu obiectivul de a-l transforma într-un hub regional major, capabil să asigure interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate, inclusiv în contextul noilor rute de transport generate de evoluțiile geopolitice recente.

Prin preluarea Portului Giurgiulești, România își asumă, prin Administrația Porturilor Maritime Constanța, dezvoltarea și consolidarea poziției acestuia. Planurile de investiții vizează creșterea capacității operaționale, modernizarea infrastructurii și întărirea rolului portului în regiunea Mării Negre și în bazinul Dunării.

Autoritățile evidențiază că importanța strategică a portului va crește, acesta fiind bine poziționat inclusiv pentru a contribui la procesul de reconstrucție viitoare a Ucrainei.
Totodată, tranzacția este considerată un pas important pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale dintre România și Republica Moldova, contribuind la securizarea lanțurilor de aprovizionare ale Republicii Moldova și la întărirea Parteneriatului Strategic dintre cele două state.

Portul Internațional Giurgiulești, situat la gurile Dunării, în proximitatea granițelor cu România și Ucraina, este singurul port maritim al Republicii Moldova și gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă ale țării. Infrastructura sa include un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc de afaceri.

Procesul de achiziție a început la 31 decembrie 2025, când BERD a semnat acordul de vânzare a 100% din acțiunile ICS Danube Logistics. Tranzacția a fost aprobată de acționarii Portului Constanța la 12 februarie 2026, iar cadrul legal necesar a fost finalizat la 26 martie 2026, prin adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a modificărilor legislative privind regimul portului Giurgiulești.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, începând de astăzi, demarează Recensământul General de Circulație Rutieră, o acțiune considerată strategică pentru planificarea și dezvoltarea infrastructurii de transport din România.

Procesul este organizat și coordonat de Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, în conformitate cu prevederile Normativului AND 557/2025, care stabilește metodologia de colectare a datelor de trafic pe drumurile publice de interes național, județean și comunal.

Potrivit CNAIR, recensământul are ca obiective principale determinarea intensității și compoziției traficului rutier, actualizarea indicilor privind evoluția cererii de transport, precum și furnizarea datelor necesare pentru fundamentarea investițiilor în infrastructură, întreținerea drumurilor și creșterea siguranței rutiere. De asemenea, datele colectate vor contribui la actualizarea modelelor de transport utilizate la nivel național.
Înregistrarea traficului va fi realizată atât prin metode automate, cu ajutorul sistemelor de monitorizare, cât și manual, în puncte stabilite strategic pe întreg teritoriul țării. Perioadele de colectare a datelor sunt stabilite astfel încât să surprindă variațiile sezoniere și zilnice ale traficului, incluzând zile lucrătoare, weekenduri și perioade cu trafic intens, precum cele turistice.

Reprezentanții CNAIR subliniază că procesul nu implică oprirea vehiculelor în trafic. Echipele de recenzori vor fi amplasate în afara părții carosabile, astfel încât circulația rutieră să nu fie afectată.
Rezultatele finale vor fi centralizate și utilizate pentru actualizarea bazelor de date tehnice rutiere și vor fi puse la dispoziția autorităților responsabile de gestionarea infrastructurii. CNAIR precizează că monitorizarea fluxurilor de trafic este esențială pentru proiectarea investițiilor, planificarea lucrărilor de întreținere și optimizarea circulației pe drumurile din România.

Președintele Nicușor Dan a declarat luni că România nu este, în opinia sa, „foarte aproape de o moțiune de cenzură”, în contextul tensiunilor politice din ultimele zile.

Întrebat despre discuțiile purtate cu liderul Partidul Social Democrat și cu premierul Ilie Bolojan, șeful statului a subliniat că anumite aspecte nu pot fi făcute publice. „Acest tip de discuții presupune și lucruri care nu se spun în spațiul public. Dar pe mesajele importante nu se poate ca cineva să spună președintelui un lucru și în spațiul public alt lucru”, a afirmat acesta.

Nicușor Dan a precizat că, în prezent, intențiile politice sunt cele comunicate oficial de partide, urmând ca în perioada următoare să se vadă dacă există posibilitatea unei apropieri între actorii politici.
Referitor la perspectiva unei moțiuni de cenzură, președintele a spus că nu deține informații certe, însă nu consideră că un astfel de demers este iminent. „Dacă mă întrebați pe mine, nu cred că suntem foarte aproape de o moțiune”, a declarat acesta.

Întrebat și despre eventualitatea semnării unor demisii ale miniștrilor PSD, șeful statului a evitat să comenteze, precizând că nu dorește să intre în scenarii.
Totuși, Nicușor Dan consideră că este un lucru bun faptul că „există consens pe PNRR.”
„Cele patru partide pro-occidentale, minoritățile naționale, au consens că toate legile, actele normative care mai sunt necesar a fi date pentru PNRR, ca ele să treacă astfel încât România să încaseze banii pe care are de încasat din PNRR până la sfârșitul lunii august, când se închide acest program”, a explicat Dan.
Al doilea lucru important, în viziunea președintelui, este că „România are buget și va rămâne în acest buget, România își va păstra traiectoria financiară”.