Crin Antonescu a trimis un mesaj public pentru Elon Musk. Românii își decid singuri soarta, asta am făcut cu 148 de ani înainte ca domnul Musk să afle de existența noastră, a spus candidatul la alegerile prezidențiale. Mulțumim, avem de toate, a încheiat în mod ironic Antonescu.

Candidatul Crin Antonescu a postat mesajul pe Facebook.
„Nu că nu ar fi avut-o până acum. Nu că afirmația domnului Musk este altceva decât un anunț de tipul: apa este udă. România este stat suveran de la câștigarea independenței în 1877 și unitar de la Marea Unire din 1918. Nu este nici provincia Bruxelles-ului, nici colonia Washington-ului. Suntem membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, apărăm flancul estic al Europei și suntem partener strategic al Statelor Unite”, a transmis candidatul susținut de PSD, PNL și UDMR.

Antonescu a mai spus că „românii și doar românii își pot decide soarta, suveran”.
„Și la alegerile care urmează, și după alegeri. Asta am făcut cu 148 de ani înainte ca domnul Musk să afle de existența noastră și să ne dea voie să avem propria suveranitate. Mulțumim, avem de toate”, a precizat Crin Antonescu.

Premierul Marcel Ciolacu susține că aderarea României la OCDE rămâne obiectiv prioritar al Guvernului, asumat prin Programul de guvernare de toți partenerii de coaliție.

Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a prezidat marți prima reuniune din acest an a Comitetului Național pentru aderarea României la OCDE, format ce reunește reprezentanții ministerelor, instituțiilor și autorităților publice implicate în procesul de aderare. La reuniune au participat, în calitate de invitați speciali, președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, și reprezentantul Camerei Deputaților, Mihai Ghigiu.

„Aderarea României la OCDE rămâne obiectiv prioritar al Guvernului asumat prin Programul de guvernare de toți partenerii de coaliție. România a avut, până în prezent, o evoluție pozitivă în cadrul acestui proces și mulțumesc tuturor pentru efort! Am obținut 12 avize formale din partea Comitetelor OCDE, aproape jumătate din totalul necesar, ceea ce arată că suntem în grafic. Vă cer tuturor să menținem ritmul pentru că ne așteaptă o perioadă intensă pe parcursul anului 2025, axată pe realizarea de progrese substanțiale în implementarea recomandărilor prioritare”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.
În cadrul discuțiilor, au fost trecute în revistă principalele evoluții din procesul de aderare și au fost stabilite prioritățile pentru anul în curs.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a subliniat importanța aderării României la OCDE din perspectiva consolidării economiei și a investițiilor, precum și a îmbunătățirii politicilor publice.
Referitor la prioritățile pentru perioada următoare, premierul Marcel Ciolacu s-a referit la recomandările prioritare primite din partea Comitetelor OCDE în domenii precum mediul și deșeurile, piața de capital, guvernanța publică și cea corporativă, investițiile și conduita responsabilă în afaceri. Premierul Marcel Ciolacu a punctat importanța întăririi coordonării interinstituționale, precum și a pregătirii temeinice a participării României la evaluările de aderare programate în perioada următoare.

România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de Parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la organizație.
România se află în etapa de evaluare tehnică din partea comitetelor incluse în Foaia de Parcurs, în 25 de domenii sectoriale, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale.

Președintele CJ Galați Costel Fotea: A început schimbarea sistemului de încălzire la Spitalul Județean, vechi de peste 60 de ani

Consiliul Județean Galați a început schimbarea sistemului de încălzire la Spitalul Județean. Sistemul, vechi de peste 60 de ani, este modernizat printr-un proiect finanțat prin fonduri UE în valoare de 6 milioane de euro.

Infrastructura termică a Spitalului Județean Galați se va transforma radical printr-un proiect de anvergură care va reduce consumul de energie și costurile aferente facturilor.

„Astfel, vom moderniza complet sistemul de încălzire al Spitalului Județean, vechi de 60 de ani, vom consolida clădirea centralei termice și înlocui cazanele, conductele și întreaga rețea de încălzire. De asemenea, vom instala 200 de panouri solare și sisteme hibride pentru apa caldă, iar totul va fi monitorizat digital printr-un sistem SCADA, asigurând eficiență maximă și consum redus de energie. În momentul de față, la subsolul centralei, echipele de muncitori lucrează la consolidarea grinzilor și pereților, iar noile conducte încep să înlocuiască vechea rețea”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Șeful CJ Galați a mai anunțat că a fost adus deja un cazan nou de preparare a apei calde, de 2500 kW, integrat într-un sistem termic modern și performant, care va contribui semnificativ la reducerea consumului de energie.
„Totul, pentru un spital mai eficient, facturi mai mici, resurse mai bine gestionate și un mediu mai curat”, a precizat Costel Fotea.

Președintele interimar Ilie Bolojan merge miercuri la Paris pentru a se întâlni cu mai mulți lideri occidentali. Este a doua reuniune de la Paris pe tema Ucrainei și a securității europene, potrivit unor surse din lumea diplomatică.

Franța găzduiește miercuri a doua reuniune diplomatică la care a invitat inclusiv țări care nu au fost prezente la întâlnirea de la începutul săptămânii.

Sursele diplomatice au declarat că țările invitate sunt Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Grecia, Finlanda, Suedia, Belgia și România.
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat marți seara că urmează noi reuniuni la care România va participa. Tot atunci, MAE a explicat de ce România nu a participat la prima întâlnire de la Paris.

„Reuniunea de la Paris din data de 17 februarie a fost inițiată de Președintele Franței Emmanuel Macron, într-un format cunoscut ca Weimar Plus. Acesta a inclus pe Președintele Consiliului European, Președinta Comisiei Europene, Secretarul General al NATO și un număr de șefi de stat și de guvern ai țărilor din Europa care sunt sprijinitori majori ai Ucrainei. România, în calitatea sa dublă - vecinul european cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina și țară care a oferit constant și de la început un sprijin multidimensional, umanitar, economic și militar țării vecine, are un interes direct în continuarea susținerii colective europene și euro-atlantice pentru Ucraina, că răspuns la războiul brutal și ilegal de agresiune din partea Federației Ruse. Acest lucru a fost transmis clar participanților, în primul rând Președintelui Franței, Emmanuel Macron, prin demersuri diplomatice. Totodată, România a fost reprezentată la reuniune prin intermediul Poloniei, care asigura președinția rotativă a Uniunii Europene. Formate regionale cum sunt și cele propuse și animate de România, de exemplu B9 sau Inițiativa celor 3 Mări, sunt o practică comună. România a fost informată asupra conținutului discuției”, a precizat MAE.

Evoluțiile pe scena internațională sunt tot mai îngrijorătoare, însă mereu am crezut că, în momentele de criză, trebuie să ne concentrăm pe soluții. Declarația aparține lui Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European.

„Cred în România, într-o țară puternică, care își asumă cu profesionalism rolul său în plan european și internațional. Nu suntem un simplu aliat, trebuie să fim un actor influent și relevant în luarea deciziilor care privesc viitorul regiunii noastre”, a declarat europarlamentarul român.

El a descoperit cinci direcții esențiale pentru politica externă.

„Stabilirea unui contact direct cu președintele Franței, Emmanuel Macron (ideal înaintea întâlnirii de astăzi). Ulterior, trebuie organizată rapid o întâlnire pentru a discuta aspectele abordate în reuniunea informală. România trebuie să își prezinte argumentele, dar și să demonstreze că, pe viitor, trebuie să fie prezentă la discuțiile despre viitorul UE și la cele care privesc situația din regiunea noastră.

Relansarea parteneriatului cu Polonia prin stabilirea urgentă a unei întâlniri între cele două guverne. Știu că acest demers este în pregătire, însă trebuie accelerat procesul. Este esențial să semnăm un nou acord de colaborare în domeniul apărării, combaterea amenințărilor cibernetice și dezvoltarea unui mecanism eficient de consultare în afacerile europene și în cadrul NATO. Totodată, trebuie să consolidăm rolul nostru în regiune prin întărirea flancului estic.
Stabilirea unui contact cu oficiali americani de rang înalt, precum Secretarul de Stat, Marco Rubio, Secretarul pentru Apărare, Pete Hegseth, sau chiar vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance. Întâlnirea trebuie pregătită foarte bine, astfel încât să includă informații clare despre alegerile prezidențiale din România, situația din regiune, rolul-cheie al României și propuneri concrete de colaborare viitoare cu SUA.

Lansarea unui amplu proces de consultări publice privind viitorul României în plan european și internațional, cu direcții clare și o strategie coerentă. De la formarea profesională a funcționarilor și reformarea acțiunii noastre externe, până la consultări cetățenești și dialog structurat cu experți, toate aceste inițiative trebuie integrate într-o nouă agendă internațională. România trebuie să conteze în plan extern.

Fără o politică internă solidă, este aproape imposibil să fii relevant în plan extern. Convocarea CSAT-ului, numirea unor șefi de servicii și în domeniul apărării cu o reputație foarte bună, stabilirea unui termen limită pentru prezentarea tuturor datelor privind ingerințele străine și acțiunile ilegale cu privire la alegerile din România, regândirea bugetului național în raport cu noile realități, adaptarea bugetului de apărare și securitate la noile condiții, dezvoltarea unei strategii în domeniul industriei apărării și corelarea planului de achiziții militare cu obiectivele de politică externă”.

Pentru realizarea acestor obiective, România trebuie să mobilizeze toate resursele necesare.

„Nu mai putem împărți oamenii în culori politice și nu ne putem permite să rămânem blocați de aceleași persoane care nu au demonstrat capacitate de acțiune rapidă în zona de politică externă și europeană. Zilele acestea se decide viitorul României în plan european și internațional. Istoria îi va judeca pe cei care nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor, dar, din păcate, inacțiunea ne poate costa pe toți”, a precizat Negrescu.

Fostul ministru USR al Justiției, deputatul Stelian Ion, cere convocarea unui nou CSAT în care toate instituțiile începând cu Ministerul de Interne să explice ce evoluții sunt de la ultima întâlnire a Consiliului pe tema anulării alegerilor, din 28 noiembrie 2024, și să fie prezentate public concluziile.

„Dacă era nevoie de un motiv, urmarea firească a declarațiilor recente ale oficialilor SUA ar fi fost convocarea de urgență a CSAT, care să analizeze ce evoluții sunt de la ultima întâlnire a Consiliului, din 28 noiembrie 2024, și să fie prezentate public concluziilor. Pentru a nu ajunge în luna mai și să constate iar CSAT că au fost interferențe în alegerile prezidențiale”, a declarat Stelian Ion.
Potrivit fostului ministru al Justiției, unul dintre rapoartele desecretizate de CSAT în legătură cu interferențele în alegerile prezidențiale din 24 noiembrie a fost elaborat de Ministerul de Interne. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, membru CSAT, încearcă „să paseze responsabilitatea și se face singur de râs când spune că statul român trebuie să facă mai mult pentru a explica ceea ce s-a întâmplat de s-a ajuns la anularea alegerilor, fiind direct responsabil de lipsa de acțiune a statului”.

„Prin natura funcției primite politic, Predoiu reprezintă statul. Îi solicit ministrului de Interne, membru CSAT, să nu mai arunce responsabilitățile în grădina altora. Nu poate fi un politician ca ministru de Interne și alt politician ca lider interimar al PNL. Predoiu trebuie să fie primul care să explice, așa cum a cerut, ce s-a întâmplat la primul tur al alegerilor prezidențiale și ce urmări au avut constatările MAI cuprinse în raportul înaintat CSAT”, a precizat Stelian Ion.

Salariul de bază al cadrelor didactice angajate în regim de plată cu ora include majorarea de 10%. Decizia aparține Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Hotărârea a fost transmisă la solicitarea Tribunalului Vaslui.
Potrivit ÎCCJ, majorarea de 10% stabilită conform prevederilor art. 8 din anexa nr. I (Familia ocupaţională de funcţii bugetare Învăţământ) este inclusă în salariul de bază al cadrelor didactice angajate în regim de plată cu ora.

„Decizia nr. 37: Admite, în parte, sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui - Secţia civilă, în dosarul nr. 160/89/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 254 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 8 şi art. 12 din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 9 din Normele metodologice privind salarizarea prin plata cu ora pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, precum şi pentru cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţile conexe, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.827/2018, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că: Salariul de bază al cadrelor didactice - profesori pentru învăţământul primar - angajate în regim de plată cu ora include majorarea de 10% stabilită conform prevederilor art. 8 din anexa nr. I (Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ") la Legea-cadru nr. 153/2017, ca şi în cazul profesorilor pentru învăţământul primar angajaţi prin contract individual de muncă cu normă întreagă. Respinge, în rest, sesizarea, ca inadmisibilă. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 februarie 2025”, a stabilit ÎCCJ.

Decizia a fost comunicată luni la solicitarea Tribunalului Vaslui.

Secția de Neurologie și Unitatea de Terapie Acută a Accidentului Vascular Cerebral (Stroke) de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați, au fost modernizate și dotate la cele mai înalte standarde, menite să asigure un tratament rapid și eficient pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC).

Conform Consiliului Județean Galați, Unitatea de Terapie Acută a Accidentului Vascular Cerebral dispune acum de 8 paturi noi, fiecare echipat cu monitor de supraveghere, injectomat și console de oxigenoterapie. De asemenea, sunt dotări ultramoderne, precum saltele antiescară, macara medicală pentru pacienții supraponderali, dispozitive pentru igiena mâinilor și un laborator performant de explorări funcționale. În plus, există personal medical dedicat și instruit, care asigură un tratament rapid și eficient.

Secția Clinică de Neurologie Galați din cadrul Spitalului Județean „Sf. Apostol Andrei” a primit două premii GOLD Award din partea Societății Europene de AVC, pentru performanțele în tratamentul accidentului vascular cerebral.

„În tratamentul AVC, fiecare secundă contează. Cu această unitate modernizată, pacienții vor beneficia de îngrijire rapidă și specializată, direct în secția dedicată, fără a mai aglomera Terapia Intensivă. Salvăm vieți, îmbunătățim recuperarea pacienților și oferim condiții moderne pentru tratament. Acesta este încă un pas important în strategia noastră de a transforma Spitalul de Urgență Galați într-o unitate de referință la nivel național”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

460 de proceduri au fost efectuate de la începutul programului de tromboliză în Galați, multe dintre ele având rezultate spectaculoase, cu remiterea completă a simptomelor neurologice. Pacienții care și-au recăpătat mobilitatea, au trimis personalului medical mesaje emoționante de recunoștință, iar unii chiar au transmis înregistrări care arată progresul lor impresionant.
Secția Clinică de Neurologie dispune de saloane moderne, cu băi proprii, televizoare, frigidere și butoane de alarmă, pentru un plus de confort și siguranță, dar și săli dedicate pentru tratamentul sclerozei multiple, bolii Parkinson și recuperarea neurologică post-AVC.
Următorul pas va fi trombectomia, o procedură revoluționară care va permite extragerea trombului ce blochează circulația cerebrală, crescând șansele de recuperare completă.

Ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a avut, la Munchen, în marja Conferinței de Securitate, o întrevedere cu Armin Papperger, CEO-ul companiei Rheinmetall AG.

Discuțiile au vizat perspectivele de consolidare a cooperării industriale ale companiei germane cu industria de profil din România, în special prin valorificarea oportunităților oferite de programele de înzestrare planificate de Armata Română.

„Cooperarea cu companii de nivelul Rheinmetall, un jucător important în piața globală a tehnicii de luptă, poate fi un exemplu de succes pentru România. Transferul de înaltă tehnologie și integrarea unei părți cât mai mari a producției echipamentelor contractate în capacități industriale de pe teritoriul național contribuie în mod esențial la întărirea securității și rezilienței României, în acest context geopolitic complicat care se manifestă în regiunea noastră”, a transmis ministrul Angel Tîlvăr.

Participanții au discutat și despre fabrica de pulberi care ar putea fi construită în România.

„Am discutat și despre proiectul de construire a unei fabrici de pulberi în România, printr-un parteneriat între Romarm și Rheinmetall, proiect care beneficiază de o finanțare de 47 de milioane de euro acordată de Comisia Europeană, prin programul ASAP. România are astfel șansa de a deveni un actor important în asigurarea aprovizionării cu muniție la nivel european”, a precizat Angel Tîlvăr.

Dominic Fritz este primul primar din România care s-a alăturat alianței Pactul Orașelor Libere, inițiată în 2019 de primarii capitalelor Varșovia, Praga, Bratislava și Budapesta.

Timișoara a devenit astfel parte a unei rețele de orașe care și-au propus să reconstruiască și să consolideze democrația, să susțină alegerile libere și corecte, să sprijine mișcările democratice din întreaga lume și să se angajeze în acțiuni pentru a reduce decalajul urban-rural. Din rețea mai fac parte orașe precum Roma, Amsterdam, Berlin, Los Angeles.

„Modelul Timișoarei este construit pe un principiu simplu, dar puternic: diversitatea alimentează inovarea, iar inovarea generează prosperitate. Acest model nu este unic. Multe orașe din Pactul Orașelor Libere împărtășesc această viziune. De la Praga la Varșovia, de la Budapesta la Bratislava, vedem că orașele democratice deschid calea, demonstrând că valorile europene pot crea beneficii tangibile pentru toți. Acesta este motivul pentru care colaborarea noastră este atât de importantă. Împreună, nu doar apărăm democrația, ci o facem să funcționeze”, a declarat primarul Dominic Fritz.

La Summit-ul Pactul Orașelor Libere 2025 au participat reprezentanții orașelor Amsterdam, Barcelona, Bratislava, Bruxelles, Budapesta, Gdansk, Harkov, Kiev, Liov, Milano, Neu-Ulm, Paris, Praga, Rijeka, Sofia, Timișoara, Tirana, Ulm, Viena, Vilnius și Varșovia.