Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că lucrările la noul spital din Tecuci au ajuns într-o etapă importantă, fiind pregătită turnarea planșeului ultimului etaj al clădirii.

Potrivit acestuia, pe șantier se desfășoară în prezent lucrări de cofrare și montare a armăturii pentru etajul patru, astfel încât structura de bază a clădirii să fie finalizată la aproximativ un an de la turnarea fundației.
„Ne ținem de cuvânt: reconstruim din temelii sistemul de sănătate din Tecuci”, a transmis Fotea, subliniind că noua unitate medicală reprezintă una dintre cele mai importante investiții în infrastructura sanitară din județ.

În paralel cu lucrările la structura clădirii, continuă realizarea zidăriilor interioare și a instalațiilor pentru electricitate, apă și canalizare, precum și a sistemelor de climatizare.

Noua unitate medicală, o investiție estimată la aproximativ 40 de milioane de euro, va avea o suprafață de circa 10.000 de metri pătrați. În clădire vor fi mutate aproximativ 60% dintre secțiile actualului Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, într-un spațiu modern destinat îmbunătățirii condițiilor pentru pacienți și personalul medical.

Autoritățile județene estimează că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul anului.

Fermierii ar putea achiziționa motorină la prețuri de aproximativ 4 – 4,5 lei pe litru, potrivit unei propuneri anunțate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care vizează reducerea costurilor de producție din agricultură.

Ministrul Agriculturii a declarat că a propus Ministerului Finanțelor introducerea unui mecanism simplificat care să permită fermierilor să cumpere direct de la pompă motorină fără acciză și fără TVA.

Potrivit lui Florin Barbu, sistemul ar putea funcționa pe baza unor certificate eliberate de Imprimeria Națională, iar agricultorii ar avea dreptul să achiziționeze combustibil în limita a 78 de litri pe hectar, conform reglementărilor în vigoare.

Ministrul susține că măsura nu ar avea impact asupra bugetului de stat și ar elimina birocrația actuală prin care fermierii trebuie să depună documente pentru rambursarea accizei la motorină și a taxei pe valoare adăugată.
„Rolul nostru este să sprijinim fermierii și producătorii români să continue să producă alimente, mai ales în perioadele în care afacerile le sunt afectate de factori externi”, a declarat ministrul Agriculturii.
Propunerea vine în contextul creșterii costurilor pentru inputurile din agricultură și al solicitărilor fermierilor privind reducerea cheltuielilor cu combustibilul utilizat în lucrările agricole.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat joi că a primit garanții din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, privind continuarea funcționării școlilor în limba română din Ucraina și respectarea drepturilor minorității române.

Declarațiile au fost făcute la conferința de presă organizată la Palatul Cotroceni, după întâlnirea oficială dintre cei doi lideri.

„Am vorbit de minoritatea românească din Ucraina și de deschiderea pe care Ucraina o are și o va avea pentru minoritatea românească. Am primit garanții cu privire la continuarea funcționării școlilor în limba română și pentru toate celelalte drepturi ale minorității române”, a afirmat Nicușor Dan.
Potrivit președintelui român, un document discutat între cele două părți ridică nivelul de protecție al minorităților la standardele stabilite de organisme internaționale, inclusiv de Consiliul Europei.

În contextul reformei educației din Ucraina, care presupune în multe cazuri comasarea unor unități de învățământ, autoritățile de la Kiev ar urma să facă excepții pentru școlile minorităților, astfel încât elevii să poată studia în continuare în limba maternă în localitățile în care trăiesc aceste comunități.

De asemenea, în cadrul discuțiilor a fost abordată și tema accesului minorității române la servicii religioase în limba maternă. Președintele României a precizat că participarea la slujbe religioase în limba română este asigurată, însă organizarea și subordonarea bisericilor ține de decizii între instituțiile religioase și nu poate face obiectul unui acord între state.

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a criticat comportamentul unor parlamentari după tensiunile apărute în plenul reunit al Parlamentului, unde a fost dezbătută decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind solicitarea Statelor Unite de a desfășura temporar avioane și trupe pe teritoriul României.

Ședința a fost marcată de proteste și zgomote în sală, după ce parlamentari ai opoziției au încercat să blocheze lucrările. În aceste condiții, Sorin Grindeanu a decis întreruperea dezbaterilor și trecerea la votul propriu-zis.

Potrivit acestuia, măsura nu înseamnă că incidentele vor rămâne fără consecințe.

„Atunci când lucrurile au degenerat, am oprit dezbaterile, am supus la vot oprirea acestora și am trecut la votul efectiv. Cei care au încălcat regulamentul nu vor rămâne nepedepsiți, deoarece există sancțiuni prevăzute, inclusiv reducerea indemnizației”, a declarat Grindeanu.

În intervenția sa din plen, liderul Camerei Deputaților a vorbit și despre contextul de securitate care a stat la baza deciziei supuse votului.

„Ne aflăm într-un context de securitate națională fără precedent. Conflictul din Orientul Mijlociu se suprapune peste războiul din Ucraina, aflat deja într-o fază prelungită. Aceste tensiuni obligă Uniunea Europeană și NATO să își adapteze rapid abordările economice și militare”, a spus acesta.

Oficialul a subliniat că România are obligația de a contribui la securitatea regională, în special în zona sud-estică a Europei și la Marea Neagră.

În paralel cu dezbaterile din plen, parlamentari ai partidelor AUR și SOS au încercat să participe la ședința Comisiei de Apărare de la Camera Deputaților. Aceștia au fost însă scoși din sală, deoarece reuniunea avea caracter secret.

Liderul AUR, George Simion, a criticat decizia privind desfășurarea de trupe americane în România și a acuzat majoritatea parlamentară că grăbește votul fără consultări suficiente.

În timpul ședinței din plen, mai mulți parlamentari suveraniști au încercat să boicoteze lucrările prin huiduieli și folosirea de vuvuzele. O solicitare de întrerupere a dezbaterilor a fost respinsă de Sorin Grindeanu.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că noile criterii de performanță pentru directorii ANAR nu sunt doar formalități birocratice, ci standarde concrete menite să asigure eficiența instituției.

Potrivit acesteia, în 2023, conducerea ANAR a eliminat complet criteriile de performanță din fișele de post ale directorilor, chiar dacă acestea erau simple și vizau doar 4-5 indicatori principali. Noua conducere, împreună cu ministerul, a decis să reintroducă reguli clare, cuantificabile și realiste.

Exemple de criterii principale:

-Coordonare și management: directorii trebuie să se asigure că minimum 97% din actele de reglementare emise nu sunt desființate în instanță.

-Documente, avize și autorizații: cel puțin 95% trebuie emise în termenele prevăzute de legislație.

-Activitate de inspecție și control: planul anual de inspecții trebuie realizat integral, iar fiecare inspector trebuie să efectueze minimum 20 de inspecții pe lună.

-Investiții: progresul fizic al lucrărilor trebuie să atingă 100% conform graficelor anuale, iar atragerea de finanțări avantajoase este un criteriu esențial.

-Management financiar: execuția bugetară trebuie să fie de 100%, iar veniturile proprii să reprezinte cel puțin 75% din bugetul total executat.

14 criterii și aproximativ 30 de subcriterii

În total, sistemul de evaluare cuprinde 14 criterii și aproximativ 30 de subcriterii. Diana Buzoianu subliniază că, deși acestea pot părea birocratice, ele sunt esențiale pentru a organiza eficient activitatea instituției și pentru a ieși din ceea ce a numit „munca de pompieri de serviciu”.

„Fără sisteme clare și standarde precise, serviciile publice nu pot funcționa eficient. Avem nevoie de reguli clare pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate”, a explicat ministrul Mediului.

Balta Zătun, una dintre cele mai apreciate zone de agrement din județul Galați, a fost populată cu încă două tone de crap, peștii urmând să se aclimatizeze până la 1 aprilie, când locul de pescuit va fi redeschis pentru public.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că peștii introduși în apă au greutăți cuprinse între 1,5 și 2 kilograme, pentru a asigura capturi cât mai bune pescarilor amatori și profesioniști.

„Balta Zătun, unul dintre cele mai apreciate locuri de agrement din județul Galați, a fost populată cu două tone de crap, astfel încât toți pescarii să aibă parte și în acest an de capturi cât mai frumoase”, a transmis acesta.
Peștii vor avea o perioadă de aclimatizare până la 1 aprilie, după care Balta Zătun va fi deschisă pentru pescuit și pentru petrecerea timpului liber în natură.

Baza de agrement are o suprafață de peste 31 de hectare de luciu de apă și dispune de 62 de pontoane cu 124 de locuri de pescuit. De asemenea, vizitatorii pot închiria 27 de căsuțe. Tariful pentru o zi de pescuit este de 75 de lei de persoană.

Ministerul Finanțelor a publicat marți proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 în secțiunea de transparență decizională de pe site-ul instituției, împreună cu documentele care stau la baza construcției bugetare.

Pachetul legislativ pus în consultare publică include Proiectul Legii bugetului de stat pe 2026, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2026 și Proiectul de lege privind plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2026. De asemenea, a fost publicat Raportul privind situația macroeconomică pentru 2026 și proiecția acesteia pentru perioada 2027–2029, împreună cu anexele aferente.

Propunerile și observațiile privind proiectele de acte normative pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării documentelor.

Potrivit declarațiilor anterioare ale ministrului finanțelor, bugetul pentru 2026 ar urma să includă investiții de aproximativ 20 de miliarde de euro, o mare parte provenind din fonduri europene. Dintre acestea, peste 10 miliarde de euro sunt estimate să vină din finanțări prin Planul Național de Redresare și Reziliență, restul fiind alocate prin fonduri de coeziune și programe europene pentru agricultură.
După perioada de consultare publică, proiectul bugetului ar urma să fie aprobat de Guvern și transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Președinta Curții Constituționale a României, Elena-Simina Tănăsescu, afirmă că deciziile instituției sunt luate exclusiv pe baza Constituției și nu sunt influențate de presiuni politice. Într-un interviu acordat publicației spotmedia.ro, aceasta a explicat modul în care Curtea analizează criticile, dar și contextul unor hotărâri controversate.

Potrivit șefei CCR, instituția analizează toate obiecțiile care îi sunt transmise, însă nu are competența de a răspunde criticilor de natură politică.

„O lege poate fi analizată după multe criterii: poate fi bună, rea, adecvată sau oportună. Curtea poate să o analizeze exclusiv prin prisma conformității sale cu Constituția. (…) Noi analizăm cu atenție toate obiecțiile care ne sunt trimise. Încercăm să răspundem la toate criticile din toate unghiurile posibile, mai puțin cele strict de natură politică, unde nu avem nicio competență”, a declarat Elena-Simina Tănăsescu.

Președinta Curții Constituționale a vorbit și despre volumul mare de muncă al instituției, precizând că pe rolul CCR se află în prezent aproximativ 15.000 de dosare. În acest context, ea a menționat că ar fi necesară o reanalizare a legii de organizare a Curții.

„A existat o perioadă în care, la începuturile existenței sale, Curtea Constituțională funcționa cu un filtru propriu al excepțiilor de neconstituționalitate, prezent la nivelul său și nu la nivelul instanțelor judecătorești”, a explicat aceasta.

Tănăsescu a subliniat totodată că, deși nu există un mecanism instituțional de executare silită a deciziilor CCR, legitimitatea unei jurisdicții constituționale se bazează în primul rând pe argumentele juridice pe care le prezintă.

„Pot să fie soluții poate mai greu de acceptat, de digerat sau de tolerat de către societate, dar dacă ele sunt suficient de bine, de clar și de convingător susținute de argumente juridice, vor fi măcar tolerate, dacă nu acceptate”, a afirmat președinta Curții.

În cadrul interviului, șefa CCR a comentat și decizia privind pensiile de serviciu, subliniind că aceasta nu a reprezentat o poziționare împotriva puterii judecătorești.

„Curtea Constituțională, prin această decizie, în niciun caz nu s-a poziționat vizavi de puterea judecătorească. Puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri în stat. (…) Curtea s-a pronunțat într-un dosar cu privire la o lege care se referea la un aspect particular, iar decizia a fost luată în limitele sesizării”, a spus Elena-Simina Tănăsescu.

Președinta CCR a respins ideea că asupra sa ar fi existat presiuni politice pentru influențarea deciziilor Curții.

„Pot spune, cu mâna pe inimă, că asupra mea nu s-a exercitat niciodată vreo presiune directă din partea vreunui actor politic ori de altă natură. (…) Totuși, eu nu am primit niciodată telefoane de influențare”, a declarat aceasta.

Explicații despre anularea alegerilor prezidențiale

În ceea ce privește anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României, Tănăsescu a afirmat că hotărârea Curții explică în mod clar motivele care au stat la baza deciziei.

Potrivit acesteia, anularea scrutinului a avut la bază încălcarea unor drepturi fundamentale ale alegătorilor și competitorilor electorali, precum și nereguli legate de finanțarea campaniei electorale.

„Este o hotărâre luată cu unanimitate, asumată și argumentată, bazată pe niște argumente juridice. Inclusiv analiza făcută de Comisia de la Veneția la un interval de timp destul de scurt a validat argumentele noastre”, a subliniat președinta Curții Constituționale.

Președintele Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat că o eventuală decizie privind rămânerea sau ieșirea partidului de la guvernare nu poate fi luată doar în cadrul Consiliul Politic Național (CPN), chiar dacă PSD ar decide să nu susțină proiectul de buget.

Liderul social-democrat a explicat că intrarea PSD în actuala coaliție de guvernare a fost stabilită printr-un proces mai amplu de consultare în partid, care a implicat atât conducerea centrală, cât și structurile teritoriale.
Potrivit acestuia, nu doar Consiliul Politic Național a fost implicat în luarea deciziei, ci și consiliile politice județene ale partidului.

Grindeanu a subliniat că aproximativ 5.000 de membri ai partidului au participat la acel proces de consultare și că, din respect pentru același cadru decizional, o eventuală hotărâre privind statutul PSD la guvernare ar trebui luată în același format.
„Trebuie să păstrăm, din punct de vedere decizional și statutar, același standard, același nivel”, a afirmat liderul PSD, arătând că o astfel de decizie nu poate fi tranșată doar în cadrul CPN.

Deputatul PSD Viorica Sandu a anunțat că proiectul legislativ privind programul de investiții și creare de locuri de muncă în mai multe județe, inclusiv Galați, a trecut de Senatul României și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional.

Parlamentarul PSD este coinițiator al Proiectului de Lege Plx 47/2026, care vizează stimularea investițiilor și dezvoltarea economică în județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Potrivit deputatului Viorica Sandu, programul este conceput pentru a încuraja investițiile productive, pentru a sprijini antreprenorii locali și pentru a crea locuri de muncă stabile în zonele afectate de declin industrial.

„Este un pachet coerent, cu reguli clare, criterii de punctaj transparente și mecanisme de control, care urmărește un lucru simplu: mai multe investiții în Galați și mai multe locuri de muncă bine plătite pentru gălățeni. Județul nostru a trecut prin pierderi industriale majore și prin transformări economice dificile, tocmai de aceea avem nevoie de instrumente moderne, aplicate țintit, care să susțină capitalul local și să atragă investiții noi”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Proiectul legislativ introduce mai multe măsuri de stimulare pentru companii și investitori. Printre acestea se numără credit fiscal de până la 100% din impozitul pe profit aferent activității eligibile, în funcție de punctajul obținut. De asemenea, se prevede amortizare accelerată, care permite recuperarea a până la 50% din valoarea investiției în primul an, și deducere suplimentară de 100% pentru formarea profesională a angajaților.

În cazul investițiilor de tip greenfield, autoritățile locale ar putea acorda scutiri de impozit pe clădiri și teren pentru cinci ani, prin hotărâre a Consiliului Local. Proiectul mai include prioritate la angajare pentru persoanele înregistrate la AJOFM, precum și măsuri pentru încurajarea furnizorilor locali și a salariilor peste media județeană.

Programul este construit pentru a susține sectoare strategice precum investițiile în producție și procesare agroalimentară, servicii pentru producție și logistică, tehnologii eficiente energetic și digitalizare, dar și dezvoltarea de parcuri industriale și centre de formare profesională.

„Voi susține acest proiect cu toată determinarea, pentru că dezvoltarea Galațiului nu este un slogan, ci o responsabilitate”, a adăugat deputatul gălățean.

După dezbaterea din Camera Deputaților, proiectul urmează să fie supus votului final și, dacă va fi adoptat, va deveni unul dintre principalele instrumente de stimulare a investițiilor și creării de locuri de muncă în județele incluse în inițiativă.