Gabriela Firea critică autoritățile pentru gestionarea situației generate de oprirea alimentării cu apă potabilă din zona barajului Paltinu, afirmând că peste 100.000 de persoane din Prahova și Dâmbovița sunt afectate.

Firea susține că întreruperea alimentării cu apă a avut consecințe semnificative asupra locuințelor, instituțiilor publice, școlilor, spitalelor și chiar asupra centralei electrice de la Brazi. Ea acuză lipsa de reacție a autorităților în fața unei situații pe care o consideră „scandalos de gravă”.

Potrivit acesteia, lucrările de consolidare a barajului de la Paltinu, planificate cu luni înainte, „s-au soldat cu un eșec”, Firea întrebând cum a fost posibil ca riscurile să nu fie anticipate.

Ea critică și ideea vehiculată la nivel local privind posibilitatea de a distribui apă menajeră prin rețelele de apă potabilă, apreciind intervenția specialiștilor DSP Prahova, care ar fi respins această variantă.
Firea afirmă că situația necesită soluții rapide și susține că autoritățile responsabile trebuie să își asume consecințele gestionării defectuoase a lucrărilor.

Parlamentul României se va reuni marți, 2 decembrie, într-o ședință solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului, dedicată aniversării Zilei Naționale și marcării a 107 ani de la Marea Unire.
Potrivit unui memorandum transmis Birourilor Permanente Reunite, evenimentul va avea loc la ora 14:30, în prezența conducerii statului, a membrilor Guvernului, precum și a reprezentanților cultelor religioase și ai principalelor instituții ale statului.
Programul ședinței va debuta cu intonarea Imnului Național și deschiderea lucrărilor, urmate de discursurile președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și ale președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Premierul Ilie Bolojan va susține, de asemenea, o alocuțiune.
Ulterior, vor lua cuvântul reprezentanții grupurilor parlamentare, fiecare având alocate între trei și cinci minute pentru intervenții.
La ședință au fost invitați foști președinți ai României, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, reprezentanți ai cultelor religioase, conducerea Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Academia Română, șefii serviciilor de informații, guvernatorul BNR și șefi de misiuni diplomatice acreditați la București.

Un sondaj recent realizat de INSCOP Research arată că patriotismul rămâne puternic în rândul românilor, însă nivelul de atașament variază semnificativ în funcție de opțiunea politică și de vârstă. Conform datelor culese în perioada 20-26 iunie 2025, 88,2% dintre români declară că iubesc România și sunt mândri de țara lor, în timp ce doar 5,7% se află în dezacord.

Analiza detaliată arată că 75% dintre respondenți sunt „total de acord” cu afirmația, iar 13,2% sunt „de acord parțial”. Alte categorii includ 4,7% care nu s-au pronunțat, 2,6% în dezacord parțial, 3,1% în dezacord total și 1,4% care nu au răspuns sau nu știu.

În funcție de electorat, cei mai atașați de țară sunt alegătorii PSD și PNL, cu 98%, respectiv 93% declarați „total de acord”. Urmează simpatizanții AUR cu 87%, iar la USR procentul scade la 82%. Această diferență este corelată cu vârsta și cu experiențele internaționale: tinerii între 18–29 de ani, preponderent simpatizanți USR, au un nivel de patriotism declarat de 73%, sub media națională de 88%.

Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice pe un eșantion simplu, stratificat, de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o marjă de eroare de ±2,9% și un grad de încredere de 95%. Metodologia urmărește să surprindă opiniile românilor neinstituționalizați, pe categorii socio-demografice relevante, inclusiv sex, vârstă și ocupație.

Studiul face parte din proiectul BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, care urmărește să aducă în prim-plan vocea cetățenilor și să stimuleze dezbateri publice pe teme de interes național. Rezultatele evidențiază că patriotismul rămâne un element definitoriu al identității românești, dar nivelul de atașament poate fi influențat de experiențele personale, contextul socio-economic și încrederea în instituțiile statului.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat marți lansarea proiectului „Eco Smart Natura”, o inițiativă transfrontalieră prin care CJ Galați, în parteneriat cu Consiliul Raional Taraclia și Primăria Comunei Albota de Sus, a obținut o finanțare totală de 568.000 de euro pentru reabilitarea peisagistică a unor grădini urbane de interes public.

Potrivit CJ Galați, județului îi revin aproape 462.000 de euro, fonduri ce vor fi utilizate pentru modernizarea și punerea în valoare a Parcului Consiliului Județean, un spațiu verde apreciat de gălățeni și parte a „Ansamblului urban strada Eroilor”, clasificat ca monument istoric.

Proiectul prevede lucrări ample de reamenajare, inclusiv: toaletarea vegetației și plantarea de specii ornamentale autohtone, reabilitarea fântânii arteziene, unul dintre principalele obiective ale parcului, modernizarea iluminatului exterior, refacerea aleilor, instalarea unui sistem inteligent de irigare.

Pe lângă intervențiile peisagistice, programul include și activități educaționale destinate a 300 de elevi, precum ateliere de grădinărit, precum și realizarea unui ghid practic și a unei strategii de protejare a biodiversității locale.
„Acest părculeț, deja îndrăgit de gălățeni, va fi modernizat pentru a-i pune în valoare frumusețea naturală și pentru a crea noi oportunități de petrecere a timpului liber”, a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.
Lucrările vor începe după finalizarea procedurilor administrative și de achiziție, au precizat reprezentanții Consiliului Județean.

Biroul Electoral Municipal București a stabilit, luni, prin tragere la sorți, ordinea în care candidații și formațiunile politice vor fi înscrise pe buletinele de vot la alegerile pentru Primăria Capitalei, programate pe 7 decembrie.

Pe primele patru poziții se află reprezentanții partidelor parlamentare:
1.Cătălin Drulă (USR),
2.Daniel Băluță (PSD),
3.George-Valentin Burcea (Partidul Oamenilor Tineri),
4.Ciprian Ciucu (PNL).
În etapa dedicată formațiunilor neparlamentare, ordinea stabilită este:
5. Ana-Maria Ciceală (Sănătate Educație Natură Sustenabilitate),
6. Liviu-Gheorghe Florea (Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache),
7. Gheorghe Macovei (PRM),
8. Oana Crețu (PSD Unit),
9. Mihai-Ioan Lasca (Patrioții Poporului Român),
10. Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune),
11. Anca-Nicoleta Alexandrescu (alianța „Dreptate pentru București”).
Ultima parte a buletinului include candidații independenți, în ordinea înregistrării candidaturilor:
12. Dănuț-Angelo Trifu,
13. Eugen-Orlando Teodorovici,
14. Gheorghe Nețoiu,
15. Vlad-Dan Gheorghe,
16. Angela Negrotă,
17. Constantin-Titian Filip.
Documentul final va fi transmis tipografiilor pentru pregătirea buletinelor de vot.

O navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări în zona localității ucrainene Ismail, în noaptea de duminică spre luni, în urma unui atac cu drone, au anunțat autoritățile române. Având în vedere apropierea față de teritoriul României și natura încărcăturii, instituțiile cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență au efectuat o evaluare rapidă a riscurilor.

Ca măsură de precauție, autoritățile locale, în coordonare cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, au dispus evacuarea preventivă a persoanelor și animalelor aflate pe malul românesc al Dunării. Măsura rămâne în vigoare până la eliminarea oricărui pericol pentru populație.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Tulcea a fost activat, pentru monitorizarea permanentă a situației și coordonarea intervențiilor. La fața locului s-au deplasat prefectul județului, inspectorul-șef al ISU, precum și echipaje de pompieri care desfășoară misiuni de recunoaștere, monitorizare și sprijin operativ.

Potrivit datelor transmise până luni, la prânz, 15 persoane din localitatea Plauru au fost evacuate, urmând să fie transportate în Ceatalchioi, unde autoritățile locale au pregătit spații de cazare temporară.
Autoritățile continuă monitorizarea evoluției incendiului de pe teritoriul ucrainean și mențin comunicarea cu structurile responsabile pentru a interveni în cazul oricăror schimbări ale situației.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit firmei IRD Engineering (Italia) contractul pentru supervizarea lucrărilor de proiectare și execuție pe lotul 1D Joseni–Ditrău al Autostrăzii Unirii (A8), a anunțat joi ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.

Valoarea contractului este de 30 de milioane de lei (fără TVA), iar semnarea documentului se va face dacă, în termen de 10 zile, nu vor fi depuse contestații. Contractul, finanțat din fonduri europene, are o durată totală de 98 de luni, care include perioada de proiectare, execuție și garanție.

Potrivit ministrului, rolul supervizorului este „esențial” pentru monitorizarea progresului lucrărilor, verificarea conformității și calității materialelor și a echipamentelor, precum și pentru evaluarea performanței echipei de execuție.

Lotul 1D Joseni–Ditrău are o lungime de 14,4 kilometri și face parte din secțiunea de munte a Autostrăzii Unirii, pe tronsonul Miercurea Nirajului–Leghin, în județul Harghita. Durata de realizare a lucrărilor este estimată la 34 de luni – dintre care 10 luni pentru proiectare și 24 pentru execuție. Traseul include 21 de pasaje și viaducte, precum și un nod rutier la Joseni.
Acesta este al doilea contract de supervizare atribuit de CNIR pentru secțiunea montană a A8, după cel semnat anterior pentru lotul 2A Ditrău–Grințieș.

Președintele României, Nicușor Dan, a discutat astăzi la telefon cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, subliniind importanța colaborării pentru securitatea europeană și pentru stabilirea unui parteneriat strategic durabil între cele două țări.

”Discuţie substanţială telefonică cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, astăzi, cu privire la situaţia actuală de securitate şi la necesitatea intensificării eforturilor pentru a ajunge la o pace durabilă şi justă în Ucraina”, a scris Nicuşor Dan pe platforma X.

Potrivit președintelui, ”Ucraina trebuie să câştige acest război, deoarece luptă pentru securitatea Europei în ansamblu şi pentru valorile noastre comune”.

”La nivel bilateral, am convenit să continuăm să lucrăm pentru stabilirea unui parteneriat strategic. Ambele părţi ne-am angajat să punem în aplicare o agendă pragmatică, orientată spre viitor şi durabilă”, a adăugat Nicușor Dan.

Lucrările la Planșeul Unirii, din centrul Capitalei, ar putea fi oprite din cauza întârzierilor la plata facturilor. Constructorul proiectului a avertizat că nu va continua lucrările dacă Guvernul nu achită suma restantă de aproximativ 135 de milioane de lei.

Până în prezent, lucrările aflate în fazele 1 și 2 au atins doar 25% din progresul total, iar costurile depășesc deja bugetul alocat pentru acest an. Constructorul a precizat că, deși pentru 2025 au fost bugetați 150 de milioane de lei, cheltuielile au ajuns deja la 200 de milioane de lei.

Suma totală inițială alocată proiectului era de 800 de milioane de lei, însă compania avertizează că fără o rectificare bugetară la începutul anului, lucrările vor fi oprite la stadiul actual.

Lucrările la planșeu sunt programate să se încheie în 2027, iar pasajul în 2028. 

Un spital regional se construiește la Iași. Contractul de lucrări pentru faza a doua a Spitalului Regional de Urgență Iași a fost semnat recent, la sediul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS).

Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, proiectul are o valoare totală de 3,23 miliarde de lei, din care 1,69 miliarde de lei reprezintă costul lucrărilor de execuție aferente acestei etape. Noul spital va dispune de 850 de paturi și o suprafață totală de peste 200.000 de metri pătrați construiți.
Spitalul Regional de Urgență Iași va fi dotat cu echipamente medicale de ultimă generație și va funcționa ca un centru de excelență pentru întreaga regiune a Moldovei, a precizat Rogobete.

Oficialul a amintit că lucrările la Spitalul Regional de Urgență Craiova sunt deja în desfășurare, iar pentru unitatea de la Cluj procedura de licitație se apropie de final. Semnarea contractului de execuție pentru proiectul din Cluj este estimată pentru prima parte a anului viitor.
Potrivit Ministerului Sănătății, realizarea celor trei spitale regionale reprezintă primele investiții majore în construcția de noi unități medicale publice din România după 1989.