Florin Ciobanu

Guvernul României a pregătit un proiect de Ordonanță de urgență pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. Acesta a fost publicat fiind scos în transparență publică.

Proiectul include și alocări pentru achitarea datoriilor unităților administrativ-teritoriale și spitalelor publice.

Proiectul propune alocarea a 242,5 milioane lei pentru gratuitatea transportului public local și metropolitan pentru elevi, conform Legii nr. 198/2023. De asemenea, se dorește alocarea a 278,6 milioane lei pentru completarea drepturilor salariale neacoperite ale unităților de cult din țară, precum și pentru crearea a 280 de posturi suplimentare.
Un alt aspect important este reducerea cu 88 milioane lei a fondurilor destinate Programului pentru școli al României, ca urmare a neutilizării sumelor alocate anterior. Proiectul include și o alocare de 914,3 milioane lei pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav.

La capitolul datorii, Guvernul propune alocarea a 1.270 milioane lei pentru achitarea datoriilor unităților administrativ-teritoriale și spitalelor publice. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate va fi suplimentat cu 11.324,5 milioane lei, asigurând continuitatea serviciilor medicale.
Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 6,94% din PIB, o creștere semnificativă față de prognoza inițială. Proiectul va fi supus aprobării în procedură de urgență, având în vedere necesitatea urgentă de a răspunde provocărilor economice curente.

USR cere convocarea în Parlament și audierea șefului Apele Române. Deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, solicită audierea în Comisie a directorului general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), în contextul inundațiilor masive care au produs în județele Galați și Vaslui prejudicii materiale importante, dar și pierderi de vieți omenești.

„În 2005, 76 de persoane și-au pierdut viața din cauza inundațiilor. În 2013, 9 persoane au murit în județul Galați în urma inundațiilor. Acum, în 2024, avem iar vieți pierdute din cauza inundațiilor, din nou în județul Galați. Autoritățile știu de ani de zile care sunt problemele și ce ar trebui să facă, doar că nu și iau măsurile concrete. Câte persoane mai trebuie să moară până când vor începe să acționeze? Pentru ce s-au folosit banii? Am chemat reprezentanții Apele Române pentru a răspunde la toate aceste întrebări pe care românii le au de ani de zile”, declară deputata USR Diana Buzoianu.
Audierea șefului Apele Române are drept scop verificarea îndeplinirii atribuțiilor legale ale ANAR, dar și de către instituțiile subordonate cu atribuții în prevenirea unor incidente de proporția celor petrecute în ultimele zile.

Potrivit inițiatorilor, necesitatea acestor verificări și clarificări este accentuată de raportul din 2022 al Curții de Conturi, care a scos la lumină date îngrijorătoare legate de lipsa avizelor și autorizațiilor de gospodărire emise de către ANAR cu privire la barajele și digurile realizate pe teritoriul României.

Același raport include concluzii cu privire la inexistența unei infrastructuri de protecție împotriva inundațiilor. Aceasta în condițiile în care Legea apelor (107/1996) stipulează că orice construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei (îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare) se realizează în baza avizului de gospodărire a apelor emis de ANAR, iar punerea în funcțiune a acestor lucrări se realizează numai în baza autorizației de gospodărire emise de către aceeași autoritate, mai susține USR.

Nu în ultimul rând, șeful Apele Române are obligația să prezinte public o diagnoză a infrastructurii naționale de protecție împotriva inundațiilor, stadiul lucrărilor de execuție, fondurile publice alocate în ultimii ani, precum și situația statistică a numărului de baraje și diguri neautorizate sau ale căror autorizații nu mai sunt valabile, a precizat USR.
Totodată, directorul general ANAR va avea posibilitatea să clarifice unele controverse care au planat asupra instituției în ultima vreme.
„Agenția de stat care trebuia să se ocupe cu digurile din Galați se pare că se ocupă cu orice altceva mai puțin cu diguri. Agenția este, de fapt, încă un program de locuri de muncă călduțe la stat: 35% din bani se duc pe salarii, 10.000 de angajați cu salariu mediu de aproape 8.000 lei/lună. Adică, cu 2.300 lei peste salariul mediu din privat. Diguri însă nu fac. Întreținerea digurilor iar nu prea fac. Au făcut, în schimb, la un moment dat, plantație de canabis. Nu e o glumă, i-a prins DIICOT”, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui.

Guvernul lansează Planul Național pentru Marea Industrie. Acesta are tre mari piloni și presupune un efort financiar de aproximativ 2 miliarde de euro. Decizia a fost luată în cadrul coaliției de guvernare.

„Am decis ieri, în cadrul reuniunii coaliției de guvernare, să consolidăm modelul de dezvoltare economică bazat pe investiții. Sub coordonarea dlui vicepremier Marian Neacșu, miniștrii Finanțelor și Economiei au lucrat la un pachet de măsuri prin care generăm un impuls major pentru reindustrializarea economiei. Astfel, putem lansa astăzi Planul Național pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susținere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”, a explicat Marcel Ciolacu.

Primul este Schema de Sprijin pentru Investițiile Strategice în industria de prelucrare, cu un buget de peste 500 milioane euro. Acesta presupune acordarea de facilități fiscale investițiilor de peste 150 milioane euro, care creează peste 250 de locuri de muncă în regiuni unde PIB-ul pe locuitor este sub media națională.

Al doilea pilon este Programul National de Sprijin pentru Marea Industrie din România.
„Este o schemă de ajutor de stat de 1 miliard euro pentru mari companii. Vor primi un sprijin de până la 100 milioane euro per beneficiar. Acele companii ce derulează investiții capabile să reducă emisiile directe de gaze cu efect de seră, respectiv consumul de energie. Sursa de finanțare este din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon”, a adăugat Marcel Ciolacu.

A treia componentă a planului înseamnă o schemă de ajutor de stat de 250 de milioane de euro pentru companii care propun investiții în producția de materii prime industriale precum țevi, profile, bare, aluminiu sau cupru.

În paralel, Guvernul face o rectificare pozitivă.
„Simultan, facem și o rectificare bugetară, bazată pe un plus de venituri bugetare care susțin investiții în 4 domenii esențiale: Sănătate, Educație, Transporturi și Dezvoltare Regională. Dezvoltarea țării prin investiții mari în autostrăzi, școli și spitale este calea sigură pentru ca România să aibă o creștere economică importantă în următorii ani! Evident, continuăm să reducem cheltuielile publice inutile, deficitul bugetar trebuie să fie exclusiv unul generat de investiții, nu pe risipă prin achiziții inutile”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că ultimul lot al drumului de mare viteză Craiova-Târgu Jiu intră în procedură de licitație.

CNAIR a transmis, marți, spre validare, la ANAP documentația pentru Lotul 6 (19,25 km) al drumului de mare viteză care are profil mixt (autostradă și drum expres).
Pe traseul Lotului 6, care se desfășoară între orașul Târgu Cărbunești și Varianta Ocolitoare Târgu Jiu, vor fi construite inclusiv un viaduct (644 m) și două parcări de scurtă durată.

Contractul, finanțat prin Programul Transport (PT) 2021-2027, prevede construcția Lotului 6 în termen de 34 de luni (10 luni-proiectare și 24 de luni-execuție). După validarea documentației de atribuire, CNAIR va putea publica Anunțul de Participare la licitație, în cadrul căruia se va stabili și data limită pentru depunerea ofertelor, a precizat Grindeanu.

Guvernul se reunește în regim de urgență pentru ajutorarea sinistraților. Ședință extraordinară se va desfășura luni. Aceasta a fost convocată de premierul Marcel Ciolacu pentru stabilirea unor măsuri urgente privitoare la persoanele afectate de inundații. Ședința va începe luni la ora 15.00.

Premierul Marcel Ciolacu nu va mai participa luni la programul guvernamental din județul Buzău, anunțat inițial, pentru că a convocat o ședință extraordinară de Guvern, a anunțat Biroul de Presă.
Ședința extraordinară a Executivului va începe la ora 15.00 și va avea pe agendă măsuri de intervenție rapidă și ajutor pentru persoanele afectate de inundații.
Este vorba despre măsuri fiscale, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că pe Autostrada A7, între Buzău și Focșani, se va circula în acest an. Cert este că între Buzău și Focșani, de la începutul lunii decembrie, se va circula pe toate cele patru loturi, a spus ministrul în timpul unei inspecții pe șantier.

Cele patru loturi sunt la un grad de construcție de peste 90%, spune ministrul Transporturilor. El mai spune că din discuțiile cu constructorul a reieșit că pe loturile 1, 2 și 4 ale Autostrăzii Moldovei se va putea circula din jurul datei de 1 noiembrie, fără podul de la Buzău. Lotul 3 va fi terminat undeva în jurul datei de 1 decembrie, iar podul aproape de sfârșitul anului.

„Cert este că între Buzău și Focșani, de la începutul lunii decembrie, se va circula pe toate cele patru loturi. Pe celelalte două, de asemenea, care au termen de finalizare anul acesta, între Ploiești și Buzău, sunt tot în jur de 90%, ceea ce ne duce ca și calendar în aceeași perioadă ca acestea patru loturi”, a declarat Sorin Grindeanu.

El a mai spus că spre Pașcani lucrările au trecut 50%/ „La sfârșitul anului viitor să se poată circulă de la București până la Pașcani pe autostradă. Nu am niciun fel de emoții că acest lucru nu se va întâmpla”.
Autostrada Moldovei-A7 va avea aproape 440 km de la Ploiești până la Siret, la granița cu Ucraina.

Termoenergetica anunță că începe încărcarea cu apă a instalaţiilor de alimentare cu energie termică. Operațiunea se va desfășura concomitent cu efectuarea probelor de presiune la instalațiile interioare. Astfel se pregătește rețeaua petru sezonul de iarnă în București.

Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) SA anunță că, miercuri, începe încărcarea cu apă a instalaţiilor de alimentare cu energie termică, concomitent cu efectuarea probelor de presiune la instalațiile interioare. Acţiunile sunt necesare în vederea pregătirii reţelei de termoficare pentru noul sezon de încălzire 2024 -2025.
Termoenergetica le solicită bucureștenilor să se asigure că lucrările la instalaţiile interioare din imobile vor fi finalizate în timp util, astfel încât să fie evitate incidentele (inundaţii în apartamente sau în subsolurile blocurilor) ce pot apărea odată cu încărcarea acestora.

Compania reamintește că este obligația asociaţiilor de proprietari de a se asigura că instalaţiile interioare proprii (de alimentare cu energie termică) sunt în stare de funcţionare şi că sunt finalizate lucrările din interiorul imobilelor.
Data exactă privind începerea furnizării agentului termic pentru încălzire va fi anunţată ulterior, respectiv după îndeplinirea condițiilor legale.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, susține că nu este interesat de cartea liderului PNL, Nicolae Ciucă. El a fost întrebat dacă a citit cartea lui Nicolae Ciucă și a răspuns că nu a avut curiozitatea. Cei doi sunt parteneri în coaliția de guvernare, dar și adversari în alegerile prezidențiale.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că nu a avut curiozitatea să citească cartea „În slujba țării!”, scrisă Nicolae Ciucă.
Marcel Ciolacu a spus că nu a primit niciun exemplar și nici nu a răsfoit cartea, chiar aceasta a fost postată online. „Nu am avut curiozitatea”, a declarat Ciolacu.

Declarația a fost făcută miercuri, în zona Obor, în timpul unei activități electorale.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că au fost declarate eligibile în vederea finanțării peste 500 proiecte prin care fermierii au solicitat finanțare nerambursabilă pentru achiziția de utilaje.

Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„MADR continuă să sprijine fermierii să investească în utilaje agricole moderne și eficiente. Pe pagina www.afir.ro a fost publicat Raportul de selecție intermediar aferent submăsurii 4.1, pachetul 4.1.1. Achiziții simple de utilaje la nivelul fermei - sector vegetal, componenta toate culturile, exceptând sfecla de zahăr și formele asociative”, a anunțat Ministerul Agriculturii.
Peste 500 de proiecte au fost declarate eligibile în vederea finanțării
„Astfel, în urma procesului de evaluare, au fost declarate eligibile în vederea finanțării 511 proiecte prin care fermierii au solicitat finanțare nerambursabilă pentru achiziția de utilaje”, a mai transmsi MADR.
Proiectele selectate au o valoare de 147,4 milioane de euro.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat de ce s-a luat decizia închiderii epidemiei de rujeolă din România. Potrivit ministrului, datele au arătat o scădere susținută a numărului de cazuri și dispariția focarelor.

Epidemia a fost declarată în decembrie 2023. Atunci se înregistra o creștere periculoasă a numărului cazurilor de rujeolă și a numărului copiilor internați în secțiile de pediatrie. Pe 27 august, epidemia a fost închisă prin ordin de ministru.

„Pe măsură ce datele veneau la Ministerul Sănătății au arătat o scădere susținută a numărului de cazuri și dispariția focarelor la nivel național”, a declarat Alexandru Rafila.

Epidemia s-a încheiat deoarece majoritatea persoanelor nevaccinate s-au îmbolnăvit.
„S-a epuizat masa receptivă, cei mai mulți dintre cei care nu erau vaccinați s-au îmbolnăvit. Asta nu înseamnă că nu se poate repeta”, a precizat Alexandru Rafila.