Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) își exprimă „profunda îngrijorare” față de direcția anunțată de Ministerul Mediului privind Programul Rabla 2026, susținând că măsurile propuse riscă să limiteze opțiunile consumatorilor și să afecteze concurența din piața auto.

Într-un comunicat transmis joi, reprezentanții APIA afirmă că organizația nu a fost consultată în procesul de elaborare a modificărilor, deși a transmis patru solicitări oficiale de întâlnire către Ministerul Mediului.

„Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective și nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcție deja stabilită politic”, transmite asociația.
APIA critică și nivelul bugetului anunțat pentru Programul Rabla 2026, respectiv 300 de milioane de lei, considerând că suma este insuficientă pentru susținerea reînnoirii parcului auto și a tranziției către mobilitatea cu emisii reduse.
Reprezentanții industriei auto arată că evaluarea programului trebuie raportată la dimensiunea bugetelor din anii anteriori, când alocările inițiale depășeau 1,2 miliarde de lei.
Potrivit APIA, reducerea finanțării afectează direct consumatorii, într-un context în care accesul la autoturisme mai sigure și mai puțin poluante ar trebui încurajat.

Asociația critică și intenția anunțată de Ministerul Mediului de a susține exclusiv vehiculele „produse sau asamblate în Uniunea Europeană”.

„Ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care țin de legislația și piața europeană”, susține APIA, care afirmă că nu există în prezent o definiție europeană clară aplicabilă Programului Rabla pentru aceste criterii.
Organizația consideră că eventualele restricții bazate pe locul producției ar putea genera discriminare între operatorii economici și ar crea impredictibilitate într-o industrie care are nevoie de reguli stabile și aplicate uniform.
„Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre”, se mai arată în comunicat.
APIA solicită organizarea urgentă a unui dialog transparent cu întreaga industrie auto, eliminarea criteriilor considerate discriminatorii și fundamentarea Programului Rabla pe criterii economice și juridice clare.
Asociația subliniază că rolul programului ar trebui să fie accelerarea reînnoirii parcului auto și reducerea emisiilor, „nu restrângerea artificială a opțiunilor consumatorilor”.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) solicită demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău, invocând existența unor întâlniri și schimburi de corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, despre care susține că nu au fost suficient transparentizate public.

Potrivit unui comunicat transmis joi, sindicaliștii acuză că cei doi membri ai Guvernului ar fi folosit autoritatea funcției pentru a facilita „culoare instituționale” în beneficiul unui operator privat.
SAALG afirmă că discuțiile cu grupul Schwarz și divizia sa tehnologică, Schwarz Digits, ar fi vizat mai multe instituții ale statului român, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Explicațiile oficiale potrivit cărora demersurile ar fi avut un caracter „exploratoriu” sunt considerate insuficiente de sindicat.

„Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG.
Sindicatul invocă prevederile Legii nr. 49/2025, conform cărora membrii Guvernului au obligația de a înregistra în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile programate trebuie publicate cu minimum două zile înainte, iar cele neplanificate, în termen de două zile după desfășurare.

Reprezentanții SAALG solicită clarificări publice privind respectarea acestor obligații și cer indicarea înregistrărilor existente în RUTI.
Sindicatul semnalează și o posibilă problemă de natură administrativă și instituțională. Actualul președinte al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a ocupat anterior funcția de consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Potrivit SAALG, numirea acestuia la conducerea ADR ar fi fost susținută atât de ministrul Economiei, cât și de vicepremier.

„Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține sindicatul.
În același comunicat este menționat și programul SAFE, prin care România ar urma să acceseze peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. SAALG face referire la informații apărute în presă potrivit cărora șase dintre cele 15 contracte aferente programului ar putea reveni grupului german Rheinmetall.

Sindicatul cere clarificări suplimentare privind relațiile dintre oficiali guvernamentali și grupuri private germane, inclusiv în ceea ce privește schimburile de e-mailuri și eventualele conexiuni cu proiecte de digitalizare și achiziții publice.
SAALG solicită publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor referitoare la contactele cu grupul Schwarz, verificarea situației de către Corpul de Control al Prim-ministrului și publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de proiecte de digitalizare, cloud și achiziții publice.
„Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat președintele SAALG, Noni-Emil Iordache.

PSD îl somează pe premierul demis și pe miniștrii interimari să oprească ceea ce social-democrații descriu drept „o operațiune de instalare a apropiaților politici în funcții-cheie din instituțiile publice”, realizată fără concurs și în absența unui guvern cu mandat deplin.

Formațiunea susține că mai multe numiri recente ar fi fost făcute „pe criterii de loialitate personală sau politică”, fără respectarea principiilor de competență și transparență. PSD avertizează că aceste decizii ar urma să fie invalidate imediat după instalarea unui nou Executiv.

„Așa-zisa reformă a statului invocată cu emfază de premierul demis nu se face cu șoferi, muzicieni rock și cofetari instalați în funcții de prefect și nici prin împânzirea structurilor guvernamentale cu un alai de pile și relații”, se arată în comunicatul PSD.

Social-democrații fac referire la numiri din instituții precum Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Administrația Națională „Apele Române”, dar și la numirile de prefecți din județe precum Neamț, Maramureș și Vaslui, pe care le consideră exemple ale „lipsei de profesionalism” în procesul de selecție.

Totodată, PSD îl acuză pe premierul demis Ilie Bolojan de „inconsecvență politică”, susținând că acesta și reprezentanți ai PNL ar fi rămas în funcții guvernamentale deși partidul ar fi decis intrarea în opoziție, în contextul adoptării unei moțiuni de cenzură.

Social-democrații mai afirmă că, înainte de inițierea demersului parlamentar pentru schimbarea Guvernului, și-au retras propriii reprezentanți din funcțiile politice din Executiv

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat că Ministerul Transporturilor va propune în termen de șapte zile un act adițional pentru deblocarea punerii în circulație a 21 de trenuri noi aflate în Gara Obor.
Potrivit acestuia, măsura vizează suspendarea plăților aferente obligațiilor de mentenanță care nu au fost îndeplinite de producător, astfel încât garniturile să poată intra în exploatare. Ulterior, compania producătoare din Polonia va avea la dispoziție patru zile pentru a comunica dacă acceptă soluția propusă.

Decizia a fost discutată luni în cadrul unei întâlniri la care au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), ai CFR, ai companiei producătoare și ai echipei de management a proiectului.
„Trebuie să mișcăm lucrurile, să penalizăm nerespectările de contract, să sancționăm, dar nu să ținem 21 de trenuri noi în soare, în timp ce oamenii circulă în trenuri vechi”, a declarat ministrul.
Radu Miruță a precizat că cele 21 de trenuri au fost identificate săptămâna trecută în Gara Obor, unde erau neutilizate. El a subliniat că obiectivul este ca noile garnituri să intre cât mai rapid în circulație, în condițiile în care călătorii așteaptă îmbunătățirea serviciilor feroviare și utilizarea efectivă a materialului rulant nou. 

Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat retragerea tuturor reprezentanților săi din funcțiile politice guvernamentale, în contextul deciziei partidului de a depune o moțiune de cenzură împotriva prim-ministrului Ilie Bolojan.

Potrivit unui comunicat oficial, toți social-democrații care ocupau poziții de secretari de stat, subsecretari de stat, prefecți sau subprefecți au demisionat din funcții. Decizia este prezentată de partid drept un gest de „demnitate” și de coerență politică, în concordanță cu acțiunile sale din Parlament.
Reprezentanții PSD susțin că retragerea din structurile guvernamentale reflectă angajamentul partidului de a susține schimbarea actualului executiv. Formațiunea consideră că actualul mod de guvernare a contribuit la deteriorarea situației economice și că este necesară o resetare a direcției politice.
„Schimbarea modului de guvernare și oprirea declinului economiei naționale reprezintă în acest moment o miză mult mai importantă decât menținerea unor funcții sau portofolii într-un guvern nefuncțional”, se arată în poziția oficială a PSD.
Moțiunea de cenzură urmează să fie dezbătută în Parlament, iar rezultatul votului va decide viitorul Cabinetului condus de Ilie Bolojan.

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat că a votat în favoarea menţinerii sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, într-o şedinţă tensionată a PSD, pe care o descrie ca fiind marcată de acuzaţii şi tensiuni interne. Edilul a afirmat că, deşi decizia îl bucură, contextul politic general îi provoacă îngrijorare.

„Mă simt foarte bine şi mă simt în acelaşi timp rău, pentru că am mai intrat într-o criză politică care va aduce suferinţă pentru toţi românii, indiferent de tot ceea ce s-a motivat”, a declarat Constantin Toma, la emisiunea România Politică de la Prima News.

Acesta a susţinut că în cadrul şedinţei PSD au fost făcute numeroase afirmaţii neadevărate şi a criticat direcţia în care, în opinia sa, a ajuns partidul.

„S-au spus foarte multe neadevăruri la această conferinţă, congres, ce-o fi fost. Să ne înţelegem, Partidul Social-Democrat, din păcate, a fost mai mult în opoziţie decât la putere, pentru că a criticat orice decizie, chiar dacă se înţeleseseră în coaliţie”, a spus primarul Buzăului.

Toma a făcut referire şi la acordurile din coaliţie, susţinând că unele decizii economice au fost prezentate incorect în spaţiul public.

„Există un acord politic, inclusiv pe această listare de pachete minoritare, pe bursă, care aduce câştig României, nu aduce pierderi. Aduce şi bani, aduce transparenţă şi aduce management mai performant, iar România nu-şi pierde proprietatea. S-a încercat, aşa, o impresionare a poporului, vezi, doamne, noi suntem salvatorii. Nu este deloc aşa”, a afirmat acesta.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat lansarea unui amplu proces de reformă a companiilor de stat, vizând eficientizarea activității acestora și reducerea pierderilor semnificative înregistrate în ultimii ani.

Potrivit șefului Guvernului, România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar, multe dintre acestea funcționând ineficient și generând pierderi totale de aproximativ 14 miliarde de lei. „Acești bani ar fi putut fi direcționați către investiții importante pentru cetățeni”, a transmis premierul.

Reforma începe cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din sectoare-cheie precum energie, transporturi și industrie. Acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei.
Planul Guvernului prevede clasificarea companiilor în funcție de importanța strategică și performanța economică. Companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA, vor beneficia de investiții și management profesionist.

Pentru companiile cu rol strategic, precum Avioane Craiova și Romaero, deciziile vor fi fundamentate pe analize și audituri independente, în vederea valorificării potențialului industrial.
Executivul are în vedere și reorganizarea unor entități pentru alinierea la standarde europene, inclusiv CNCIR.
Companiile cu pierderi recurente, precum CFR Călători, Metrorex și TAROM, vor intra într-un proces de redresare operațională, care va include măsuri de eficientizare și expertiză internațională.

În paralel, Guvernul ia în calcul fuziuni și integrări acolo unde există suprapuneri de activitate, precum în cazul Telecomunicații CFR și Tipografica Filaret.
Pentru companiile fără perspective viabile, autoritățile propun închiderea treptată și ordonată. Exemplele menționate includ CFR Marfă și Petrotrans, aceasta din urmă aflându-se în faliment încă din 2007.

Totodată, Executivul lucrează la o listă de companii ce ar putea fi listate parțial la bursă, prin vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni, statul urmând să păstreze controlul majoritar. Printre acestea se numără Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank. Alte companii vizate, precum Transgaz, Portul Constanța și Poșta Română, ar putea intra în acest proces după îndeplinirea unor condiții prealabile.

Premierul a precizat că acesta este doar primul pas, urmând ca în următoarele 30 de zile să fie lansat un nou val de evaluări, bazate pe criterii de importanță strategică și situație financiară.
„România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum. Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie și în bugetul public”, a subliniat Ilie Bolojan.

Un nou tronson de cale ferată modernizată, parte a lotului Lugoj – Timișoara Est, a fost deschis circulației feroviare, au anunțat reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

Segmentul recent dat în exploatare are o lungime de aproximativ 9,5 kilometri (8,6 km de linie curentă și 900 de metri în Stația Recaș) și face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a infrastructurii feroviare din vestul țării.

Potrivit sursei citate, pe acest tronson au fost realizate lucrări complexe, care includ construcția a 10 podețe și 5 poduri, montarea a 7 schimbători de cale tip 60, precum și amenajarea unor peroane – peronul firului II în punctul de oprire Izvin și peroanele liniilor 3-4 din Stația Recaș, acestea urmând să fie finalizate în perioada următoare. De asemenea, au fost instalate și cablate echipamentele tehnice în containerul CE și în sala de relee CED Recaș.
Noul tronson asigură continuitatea firului II, dat în exploatare în 12 februarie 2026, contribuind la extinderea rețelei modernizate la aproximativ 30 de kilometri pe care trenurile circulă deja în condiții îmbunătățite.

Lotul 2 Lugoj – Timișoara Est face parte din proiectul de reabilitare a liniei feroviare Caransebeș – Arad, componentă a coridorului european Orient/Est-Mediteranean. Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Obiectivul principal îl reprezintă modernizarea unei linii de cale ferată de 162 de kilometri, care va deveni dublă, electrificată și echipată cu sisteme moderne de control, permițând circulația trenurilor cu viteze cuprinse între 120 și 160 km/h.

Printre beneficiile așteptate se numără reducerea timpilor de călătorie, creșterea siguranței traficului feroviar, îmbunătățirea confortului pasagerilor și sporirea capacității de tranzit, inclusiv la frontiere.
Valoarea totală a proiectului depășește 8,7 miliarde de lei.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că reprezentanții Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a negocierilor, în urma discuțiilor purtate la Washington.
Întâlnirea, descrisă drept una „exploratorie”, a avut loc joi și i-a reunit pe ministrul Sănătății și pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu reprezentanții companiei farmaceutice.

Potrivit lui Rogobete, discuțiile s-au desfășurat într-un ton „echilibrat și profesionist”, fiind axate pe identificarea unor soluții concrete pentru România. Oficialul a subliniat că miza negocierilor depășește aspectul financiar, vizând obținerea unor beneficii directe pentru pacienți.

Propunerea părții române, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, vizează continuarea negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare, destinate în special pacienților oncologici și celor care suferă de boli rare.

Ministrul a evidențiat și relația de lungă durată dintre România și Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor viitoare colaborări în domeniul cercetării farmaceutice.
„În perioada următoare, reprezentanții companiei vor reveni cu un răspuns privind posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere”, a transmis Rogobete.
Discuțiile au loc în contextul în care un tribunal din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023.