Miniștrii apărării din statele membre ale NATO s-au reunit miercuri, la Cartierul General al Alianței, pentru a discuta măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și sprijinul acordat Ucrainei în contextul conflictului cu Federația Rusă. România a fost reprezentată de ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu.

Reuniunea a inclus două sesiuni de lucru: una dedicată agendei de descurajare și apărare, desfășurată în format aliat, și o a doua, în formatul Consiliului NATO-Ucraina, la care au participat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal.

În cadrul Consiliului Nord-Atlantic, miniștrii au analizat implementarea angajamentelor asumate la Summitul NATO de la Haga, precum și situația de securitate de pe Flancul Estic, în contextul incursiunilor recente ale Federației Ruse în spațiul aerian al României, Poloniei și Estoniei. Totodată, a fost discutată operația Eastern Sentry, destinată întăririi apărării colective în regiune.
Dezbaterile au vizat și progresul în implementarea posturii de descurajare și apărare, precum și dezvoltarea capabilităților aliate prin soluții inovative. A fost analizată, totodată, misiunea NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD), precum și creșterea capacităților industriei de apărare, în contextul angajamentului asumat de aliați de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035.
Ministrul român al apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, a subliniat rolul esențial al României în consolidarea Flancului Estic și securitatea Mării Negre, evidențiind eforturile naționale de modernizare și adaptare la noile amenințări.

„Foarte importantă în perioada următoare va rămâne coordonarea eforturilor noastre pentru o descurajare credibilă și o apărare eficientă. România este deplin angajată în demersurile aliate de asigurare a securității și stabilității Flancului Estic. Susținem dezvoltarea de inițiative NATO pentru un răspuns colectiv la amenințările reprezentate de dronele care au violat spațiul aerian al statelor aliate”, a declarat Moșteanu.
În cadrul Consiliului NATO-Ucraina, discuțiile s-au concentrat asupra accelerării sprijinului acordat Ucrainei prin Pachetul Cuprinzător de Asistență (CAP), misiunea NATO de asistență și securitate (NSATU) și consolidarea cooperării NATO-UE.
Tot la Bruxelles a avut loc și reuniunea Grupului de Contact pentru Ucraina (UDCG), găzduită de ministrul britanic al apărării, John Healey, și de ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

Fostul ministru al Muncii, Marius Constantin Budăi, a declarat că salariul minim pe economie va crește în anul următor și nu va fi înghețat, precizând că PSD se va asigura că legislația națională și europeană privind salariul minim va fi respectată.

„PSD s-a luptat atât în Parlamentul European, cât și în Guvern și Parlamentul României pentru a introduce aceste garanții pentru cei 830.000 de salariați cu cele mai mici venituri”, a spus Budăi.

Fostul ministru a adăugat că, în calitate de reprezentant PSD, a modificat un punct de vedere al unui guvern anterior, considerat „strict de dreapta”, care se opunea aprobării Directivei privind salariul minim european.

„Deci nu discutăm dacă salariul minim va crește, ci cu cât va crește”, a subliniat Budăi.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit contractul pentru realizarea Drumului Expres Focșani–Brăila către asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade – Arcada Company, valoarea ofertei fiind de 4,29 miliarde lei (fără TVA).

Drumul expres va avea 73,5 km, fiind realizat într-un singur lot, și va deveni astfel cel mai lung tronson de drum de mare viteză construit printr-un singur contract în România. Durata contractului este de 6 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.

Proiectul cuprinde 57 de poduri și viaducte, 6 noduri rutiere, inclusiv legătura cu A7 și Podul de la Brăila, precum și 2 parcări și un spațiu de servicii cu benzinărie și zonă de alimentație publică.
Drumul expres va asigura conexiunea între Autostrada Moldovei (A7), Podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila–Galați, dar și legătura mai departe către Tulcea și Constanța.
Finanțarea proiectului este asigurată prin Programul Transport 2021–2027 și Bugetul de Stat.

Ilie Bolojan a felicitat Republica Moldova în urma alegerilor parlamentare de duminică. Rezultatul alegerilor susține drumul european al țării, a transmis Bolojan.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj de felicitare cetățenilor și autorităților Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare recente, subliniind mobilizarea exemplară a alegătorilor și organizarea impecabilă a scrutinului. Premierul a reiterat susținerea României pentru parcursul european al Moldovei și a afirmat că locul țării este în marea familie europeană.

Partidul proeuropean al președintei Maia Sandu a obținut peste 50% dintre voturi. Blocul Patriotic, format din comuniști și proruși s-a clasat pe locul doi având doar 24% dintre voturi.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis un mesaj prin care își arată susținerea pentru politica de coeziune în cadrul UE. Este de neînlocuit și nu poate fi comasată, diluată sau condiționată, a transmis Negrescu.

Vicepreședintele PE este împotriva „PNRR-izării” fondurilor structurale.

„Politica de coeziune este de neînlocuit. Ea nu poate fi comasată, diluată sau condiționată de criterii netransparente. Trebuie să rămână așa cum este prevăzută în tratatele europene. Localitățile și regiunile noastre s-au dezvoltat datorită acestor fonduri. De aceea spun un STOP clar ”PNRR-izării” fondurilor structurale”, a arătat europarlamentarul român.

Victor Negrescu a propus amendamentele și a întreprins acțiuni pe care le-am întreprins, precum consultarea directă a tuturor localităților din România cu privire la viitorul buget european pe termen lung.
„Am arătat că doar prin simplificare și prin ascultarea beneficiarilor direcți putem salva bani europeni și putem construi o programare mai eficientă. Voi continua să apăr interesele comunităților locale și să contribui la construcția unei Românii care se dezvoltă cu bani europeni”, a transmis vicepreședintele PE.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că social democrații au stabili condiții pentru a reveni la ședințele coaliției de guvernare. Decizia a fost luată la întâlnirea liderilor PSD de luni.

Sorin Grindeanu a spus că PSD nu va mai participa la ședințele Coaliției dacă nu vor fi respectate condițiile următoare.

„Adoptarea unui pachet pentru eliminarea privilegiilor, asta incluzând pensii speciale, reduceri de agenții, atât la nivel central, cât și la nivel județean, pentru că avem, de exemplu, foarte multe direcții regionale care nu-și mai au rostul. Ca să dau un exemplu, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, reducerea indemnizațiilor. În momentul în care aceste lucruri vor fi adoptate, PSD-ul revine la ședințele coaliției”, a spus Sorin Grindeanu.

În plus, PSD vrea să fie continuate proiectele de investiții din programul Anghel Saligny.

„În această perioadă solicităm întâlniri cu Ministerul de Finanțe pentru a vedea o execuție la zi a bugetului de stat și pentru a discuta despre rectificarea de buget. De ce? Pentru că este absolut necesar să vorbim despre continuarea investițiilor mari și mici, fie că vorbim de investițiile în autostrăzi, spitale și toate obiectivele mari, fie că vorbim de Anghel Saligny și de CNI. De asemenea, tot legat de buget și de rectificare, trebuie să discutăm despre ceea ce înseamnă măsuri care, din perspectiva noastră, ar trebui regândite pe zona de educație”, a mai spus Sorin Grindeanu.

De asemenea, PSD a impus o serie de condiții care vizează administrația, sănătatea și măsurile fiscale.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că România construiește spitale cu bani din PNRR. Spitalul de Boli Infecțioase din Baia Mare este dovada, spune ministrul. Demnitarul consideră că modelul poate fi perpetuat în toată țara și că reforma reală a sistemului sanitar începe cu oameni capabili

Mesajul a fost transmis pe Facebook.
„România construiește spitale cu bani din PNRR – iar dovada e clară: se poate! Spitalul de Boli Infecțioase din Baia Mare este un exemplu concret de investiție finalizată cu succes, în mod corect, transparent și eficient. Cu fonduri europene din PNRR, aici s-a reabilitat și extins unitatea medicală, fiind construit unul dintre cele mai moderne ambulatorii din România. Rezultatul? Un spațiu impecabil, bine gândit, dotat corespunzător și pus în slujba pacienților”, scrie ministrul.

Potrivit ministrului Rogobete, Ministerul Sănătății a aprobat săptămâna trecută achiziția unui nou aparat RMN, pentru a crește capacitatea de diagnostic și accesul pacienților la investigații performante. „Deciziile corecte luate de o echipă unită, cu o viziune clară și cu respect pentru oameni, fac diferența”, explică Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătății vrea ca modelul Baia Mare să fie preluat în toată țara.
„Acest spital demonstrează că nu lipsa banilor este problema, ci lipsa responsabilității și a voinței administrative. În aceeași țară, cu aceleași fonduri, cu aceleași reguli și aceeași coordonare de la Ministerul Sănătății, aici s-a putut. Fără scuze, fără blocaje birocratice inventate... Reforma reală a sistemului sanitar începe cu oameni capabili. Funcțiile de manager de spital sau șef de secție nu sunt privilegii, ci responsabilități. Cine nu înțelege acest lucru, este rugat să lase locul celor care pot construi și pot avea grijă de spitale. Felicitări echipei din Baia Mare! Încrederea, competența și determinarea fac bine sănătății!”, este concluzia lui Alexandru Rogobete.

Profesorul universitar Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele României, Nicușor Dan, în funcția de judecător al Curții Constituționale a României. El va avea un mandat de nouă ani care va începe pe 13 iulie.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat marți, 8 iulie, decretul de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în funcția de judecător al Curții Constituționale a României, pentru un mandat de nouă ani începând cu data 13 iulie 2025, anunță Administrația Prezidențială.

„Dacian Cosmin Dragoș este o personalitate recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european, beneficiar al prestigioasei burse europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006) și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023). Cu o activitate remarcabilă academică și de cercetare și o contribuție consistentă în elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă (2006-2008 și 2020-2021) și a Codului Administrativ (2010-2011), profesorul Dragoș a fost implicat în proiecte naționale și internaționale privind reforma administrației publice și statul de drept, și este cunoscut pentru pozițiile sale echilibrate și fundamentate științific”, a transmis Administrația Prezidențială.

Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale.

„În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării. Prin această nominalizare, Președintele României reafirmă angajamentul ferm față de buna funcționare a autorităților publice, independența justiției, respectarea statului de drept și consolidarea rolului Curții Constituționale de garant al supremației Constituției”, a mai anunțat Administrația Prezidențială.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat o reformă drastică a sistemului de burse pentru elevi. Justificarea prim-ministrului este creșterea uriașă a cheltuielilor. Bugetul pentru burse a crescut de la 188 milioane lei în urmă cu trei ani la 4,7 miliarde lei în prezent.

„Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi. Gândiți-vă că acum trei ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut și anul acesta am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde lei. Deci este o creștere de 10 de ori și în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, aproape un miliard de euro doar pe bursele elevilor, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la examenul de Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu iau Bacalaureatul”, a explicat premierul Ilie Bolojan.

În sistem există și burse de reziliență.
„Vom rămâne cu cele două burse care se cuvine să rămână, bursele de merit, dar acordate pe merit, într-un număr limitat, iar cele sociale vor fi, într-adevăr, alocate pe criterii care țin de sprijinirea copiilor care provin din familii defavorizate”, a precizat Ilie Bolojan.

Atribuțiile fiecărui vicepremier au fost publicate în Monitorul Oficial. Patru dintre ei sunt reprezentanții partidelor din coaliția de guvernare.

Conform documentului, în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare, Marian Neacșu, viceprim-ministru, asigură coordonarea politică și avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de următoarele ministere:
a) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
b) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale;
c) Ministerul Sănătății;
d) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
e) Ministerul Justiției;
f) Ministerul Energiei.
Neacșu coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, precum și Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.
Tánczos Barna, viceprim-ministru, avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de următoarele ministere:
a) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
b) Ministerul Culturii.
El asigură și coordonarea politică a celor două ministere.

Dragoș Anastasiu, viceprim-ministru, coordonează procesul de elaborare și avizează proiectele de acte normative elaborate în domeniul reformei statului și eficientizării activității instituțiilor publice. El avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Educației și Cercetării.

Cătălin Predoiu coordonează procesul de elaborare și avizează proiectele de acte normative din domeniul ordinii, siguranței publice și securității naționale, dar și asigură coordonarea politică a ministerelor Afacerilor Interne, Finanțelor, Investițiilor și Proiectelor Europene Educației și Cercetării.
Liviu-Ionuț Moșteanu asigură coordonarea politică avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.