Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat joi, înainte de reuniunea „Coaliției de Voință” a statelor care sprijină Ucraina, că Bucureștiul susține orice formă de ajutor financiar pentru Kiev, inclusiv utilizarea activelor rusești înghețate, în contextul deliberărilor europene privind continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Întrebat despre inițiativele de sprijinire a Ucrainei, Dan a precizat că România sprijină toate opțiunile de ajutor: „Ucraina este importantă pentru securitatea României și pentru stabilitatea regiunii”, a spus șeful statului.
El a adăugat că discuțiile la nivel european încep cu tema utilizării activelor rusești blocate în instituții financiare din Europa, ca posibilă sursă de finanțare pentru sprijinul Kievului.
Nicușor Dan a reiterat, în mai multe intervenții recente, angajamentul României de a susține Ucraina atât financiar, cât și ca parte a unui efort european și transatlantic mai larg, subliniind că securitatea Ucrainei este strâns legată de securitatea României și a regiunii.
Utilizarea activelor rusești înghețate rămâne unul dintre cele mai discutate și sensibile subiecte de pe agenda liderilor europeni, pe fondul negocierilor privind ajutorul continuu pentru Ucraina. 

Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat convocarea Comitetului Politic al partidului pentru stabilirea propunerii de ministru al Apărării, după demisia lui Ionuț Moșteanu.

Dominic Fritz a declarat că joi dimineață are loc ședința Comitetului Politic, iar vineri va fi votată propunerea pentru conducerea Ministerului Apărării. „Mâine dimineață convoc Comitetul Politic și vineri votăm propunerea pe care o voi face pentru Ministerul Apărării”, a afirmat Fritz la Antena 3 CNN, miercuri seara.
Portofoliul Apărării a rămas vacant după plecarea lui Ionuț Moșteanu, iar în prezent funcția este asigurată interimar de ministrul Economiei, Radu Miruță.

Liderul USR nu a avansat un nume, dar a precizat că viitorul ministru va fi „un om calificat, care cunoaște domeniul, cu greutate politică”, familiarizat cu programul SAFE și capabil să gestioneze fondurile care vor ajunge în România prin acest mecanism.
Printre variantele luate în calcul se află senatorul USR Sorin Șipoș, liderul organizației județene USR Timiș și apropiat al lui Dominic Fritz. Șipoș a declarat anterior că a fost coleg de clasă cu actualul președinte al României, Nicușor Dan, în perioada liceului. Un alt nume este parlamentarul Bogdan Rodeanu.

Coaliția de guvernare s-a reunit pe 17 decembrie, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, și a ajuns la un acord privind principalele măsuri economice și administrative pentru anul 2026.
Printre deciziile adoptate se numără:

Reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără afectarea salariilor de bază; pentru administrația locală, se menține decizia anterioară a coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației urmează să finalizeze actul normativ pentru angajarea răspunderii Guvernului.
Reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați.
Reducerea cu 10% a subvențiilor acordate partidelor politice.
Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% de la 1 ianuarie 2026, urmând ca acesta să fie eliminat din 2027.
Creșterea salariului minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026.

Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 și incluse în proiecția bugetară a anului viitor.
Potrivit liderilor coaliției, aceste decizii vizează echilibrarea finanțelor publice, creșterea salariilor și stimularea dezvoltării economice, respectând angajamentele asumate prin planul bugetar pentru anul viitor.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat, miercuri, că actuala coaliție de guvernare riscă să se blocheze și să se destrame dacă relațiile dintre partidele aflate la putere nu vor fi „resetate”, în contextul votului dat de senatorii PSD pentru adoptarea unei moțiuni simple împotriva ministrei USR, Diana Buzoianu.

Referindu-se la moțiunea simplă dezbătută și votată în Senat, Ilie Bolojan a afirmat că episodul reprezintă o încălcare a protocolului de coaliție. „Ceea ce s-a întâmplat ieri la Senat n-a fost un lucru bun. Pe de o parte pentru că a fost o încălcare a protocolului de coaliție”, a declarat premierul la Digi FM.

Acesta a remarcat că tensiunile dintre partidele din coaliție au fost speculate de opoziție. „Când s-a dus la microfon doamna ministru și a dat replici PSD, cei care aplaudau erau cei din opoziție cel mai mult. Iar când s-au dus colegii de la PSD și au criticat-o pe doamna ministru, din nou cei care aplaudau cel mai mult erau cei din opoziție”, a spus Bolojan.
Premierul a subliniat că escaladarea conflictelor publice afectează funcționarea Executivului. „Din punct de vedere uman, e greu să faci echipe puternice mâine dacă astăzi oamenii se porcesc între ei și coboară critica la un nivel care nu este de natură a crea încredere”, a declarat acesta, adăugând că astfel de dispute nu aduc beneficii niciunuia dintre partenerii de guvernare.

Ilie Bolojan a avertizat că, în lipsa unei schimbări de abordare, coaliția riscă să intre într-un blocaj permanent. „Azi cu o moțiune împotriva unui ministru, mâine cu o altă moțiune împotriva altui ministru, poi mâine un partid îl cheamă pe ministrul celuilalt partid în Parlament – criticile vor continua, iar degradarea relațiilor se va accentua”, a explicat premierul.
În concluzie, șeful Executivului a transmis un mesaj ferm partenerilor de coaliție: „Coaliția cu siguranță ar putea funcționa mai bine. Dacă nu se resetează relațiile în coaliție, lucrurile nu se vor termina bine. E doar o problemă de timp până când conflictele vor escalada și lucrurile se vor termina prost”.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți că este „destul de pesimist” în privința intenției Rusiei de a ajunge la o înțelegere de pace în perioada următoare, subliniind importanța sprijinirii Ucrainei pentru a avea o poziție solidă în eventualele negocieri.

Declarațiile au fost făcute înaintea participării la Summit-ul Statelor UE de pe Flancul de Est, desfășurat la Helsinki. Șeful statului a precizat că întâlnirea are ca obiectiv operaționalizarea programelor existente la nivelul Uniunii Europene și NATO dedicate flancului estic.

„Ce este important pentru noi este să oferim Ucrainei posibilitățile pentru a avea un spate în negocierile pe care le desfășoară”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a explicat că sprijinul pentru Ucraina trebuie să includă atât resurse financiare pentru continuarea efortului de război, cât și garanții de securitate pentru perioada imediat următoare unui eventual armistițiu.
„Asta înseamnă posibilitatea financiară de a desfășura războiul mai departe și garanții de securitate pentru perioada imediat după război. Eu personal sunt destul de pesimist privind intenția Rusiei de a avea o pace în perioada imediată următoare”, a spus șeful statului.

Nicușor Dan a mai precizat că România ia în calcul toate scenariile posibile, acestea fiind deja incluse în planificările NATO și în documentele aprobate la nivel național. În același timp, el a subliniat necesitatea consolidării capacităților de apărare.
„Este important, pe de o parte, să sprijinim Ucraina pentru a păstra linia frontului și, în același timp, să ne înarmăm astfel încât să descurajăm orice potențială agresiune viitoare”, a conchis președintele.
Nicușor Dan participă marți, la Helsinki, la Summit-ul Statelor UE de pe Flancul de Est. Ulterior, Dan se va deplasa la Londra, unde va avea întâlniri cu românii din Regatul Unit și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, urmând să participe și la Summit-ul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest de la Bruxelles.

Circulația pe varianta ocolitoare Zalău va fi deschisă miercuri, dacă raportul Comisiei de recepție, care efectuează verificări va fi favorabil. Comisia se află pe teren marți și miercuri.

Anunțul a fost făcut de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, care a precizat că, în cazul unui raport conform, traficul va fi deschis miercuri, la ora 13:00, pe cei 5,35 kilometri ai obiectivului de infrastructură rutieră.

„Astăzi și mâine, Comisia de Recepție este în teren pentru a verifica lucrările. Dacă raportul va fi conform, mâine, la ora 13:00, deschidem circulația pe cei 5,35 km ai acestui obiectiv de infrastructură rutieră”, a declarat șeful CNAIR.
Potrivit acestuia, proiectul a întâmpinat numeroase dificultăți, iar prioritatea conducerii CNAIR a fost recuperarea întârzierilor pentru ca varianta ocolitoare Zalău să fie deschisă până la finalul anului.
Cristian Pistol a mai afirmat că, odată cu deschiderea circulației, traficul greu nu va mai tranzita municipiul Zalău, iar comunitatea locală va beneficia de un nivel sporit de siguranță și confort.

Deputatul PSD Viorica Sandu a transmis astăzi un mesaj emoționant, după ce grupul de colindători VOCES, format din copii talentați din Tg. Bujor, județul Galați, a adus în Camera Deputaților atmosfera sărbătorilor de iarnă.

„Vocile copiilor au umplut holurile Camerei Deputaților de căldură și speranță, transformând acest moment într-o adevărată sărbătoare a tradițiilor. Prin cântecele lor, copiii ne-au reamintit frumusețea obiceiurilor autentice și puterea pe care o au de a ne apropia unii de alții”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

Evenimentul a oferit un prilej de reflecție asupra valorilor tradiționale românești, precum credința, familia și solidaritatea, păstrate și transmise din generație în generație.

Deputatul glățean a ținut să mulțumească tuturor participanților: „Le mulțumim copiilor din grupul VOCES — Bostan Adina, Bostan Timeea, Milea Giulia, Stefu Eva, Maciuceanu Rebecca, Andronic Ania, Necula Teodora, Diaconu Alice, Basalic Flavia, Andronache Andra, Tecu Andra — doamnelor coordonatoare Maciuceanu Monica și Bostan Paraschiva, precum și părinților care au însoțit colindătorii. Mulțumim pentru colindele pline de lumină și le dorim sărbători binecuvântate, cu sănătate, pace și multe împliniri!”

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat joi, la scurt timp după conferința de presă susținută de președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, convocată în urma dezvăluirilor Recorder. Marinescu a declarat că demersul este „adecvat” în contextul apariției unor suspiciuni publice privind funcționarea sistemului judiciar.

„Am urmărit conferința de presă, cred că este un demers adecvat în contextul în care o investigație jurnalistică scoate în evidență potențiale probleme. (…) Este corect ca toate aceste probleme să fie abordate direct”, a afirmat ministrul Justiției la Antena 3 CNN. El a subliniat că revine magistraților responsabilitatea „să analizeze și să ofere răspunsuri” la aspectele semnalate în materialul jurnalistic.
Președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, a oferit explicații publice în urma acuzațiilor apărute în investigația Recorder, susținând că justiția este ținta unei „campanii coordonate de delegitimare”, în contextul unor dosare importante aflate în faza de finalizare la DNA. Arsenie a avertizat că presiunile și mesajele care depășesc limitele constituționale riscă să afecteze profund încrederea în actul de justiție.

Magistratul a insistat că „justiția nu înseamnă soluții prestabilite”, iar vinovăția nu este stabilită prin emiterea unui rechizitoriu, ci doar după administrarea completă și echilibrată a probelor. Ea a criticat transformarea justiției „din câmp tactic într-o arenă în care arbitrarul și diletantismul au valoare de lege”, acuzând o tendință de subminare a puterii judecătorești și de înlocuire a acesteia „cu veritabile instanțe morale”.
Arsenie a vorbit despre o campanie de „linșaj mediatic” și „demonizare” a sistemului judiciar, menită, în opinia sa, să creeze „haos controlat”, punând întrebarea: „Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA și a Curții de Apel București?”.

Ministerul Agriculturii pregătește un buget–record pentru sprijinirea crescătorilor de animale, urmând ca zootehnia românească să beneficieze de aproximativ 4 miliarde de euro în exercițiul financiar post-2027, a anunțat ministrul Florin Barbu, citat de Agro TV.

Până la accesarea noului buget, fermierii vor avea la dispoziție un program de ajutor destinat achiziționării de juninci pentru vaca de lapte, vaca de carne și scroafe de reproducție. Măsura va fi lansată în perioada februarie–martie 2026.

„În februarie – martie va fi lansat un program de achiziționare de juninci și scroafe din fonduri europene din Programul Național Strategic”, a declarat Barbu, precizând că ministerul a solicitat deja Comisiei Europene modificarea regulamentului pentru a permite subvenționarea achizițiilor de animale-matcă.

Noua schemă ar urma să permită fermierilor români să cumpere animale de reproducție cu 70% subvenție din fonduri europene și 30% contribuție proprie, potrivit ministrului.
În anii anteriori, Ministerul Agriculturii a anunțat un program extins ce prevede achiziția a 100.000 de juninci pentru sectorul de lapte și carne, 165.000 de scroafe de reproducție și o creștere anuală de un milion de mieluțe.
România se află în prezent pe primul loc în Uniunea Europeană la exporturile de cereale și înregistrează niveluri record în comerțul cu carne de pasăre și animale vii, subliniind potențialul agricol al țării, potrivit ministrului Agriculturii.

Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a avut o întrevedere cu Ombudsmanul European, instituția responsabilă cu monitorizarea respectării drepturilor cetățenilor în cadrul Uniunii Europene.

În cadrul discuției, Negrescu a ridicat două teme considerate prioritare pentru România: protejarea drepturilor românilor care lucrează, studiază sau locuiesc în alte state membre și garantarea accesului echitabil al companiilor românești pe piața unică europeană.

„Este important ca vocea României să fie auzită atunci când apar blocaje administrative, întârzieri sau tratamente incorecte”, a declarat europarlamentarul, subliniind că România este un stat membru cu drepturi depline, iar cetățenii și companiile sale trebuie tratate egal în întreaga Uniune.
Potrivit lui Negrescu, dialogul cu Ombudsmanul European va continua în vederea identificării unor soluții concrete pentru îmbunătățirea protecției cetățenilor români și eliminarea barierelor administrative care afectează firmele românești.