Florin Ciobanu

Candidata la alegerile prezidențiale Elena Lasconi s-a întâlnit cu reprezentanții oamenilor de afaceri din România. Discuțiile au vizat pericolul reprezentat de ascensiunea curentului extremist în țară.

„Suntem într-un moment critic pentru că avem de ales intre două lumi (...) Eu îmi doresc o Românie în care oamenii să câștige mai mulți bani (...) Asta este calea vest”, a declarat candidata la alegerile prezidențiale.

Elena Lasconi a vorbit și despre relațiile dintre partidele pro-europene spunând că în discuțiile care au avut loc până acum nu s-a vorbit despre funcții și persoane.
„Dacă în trecut ne-am jignit, eu pot să mi cer iertare (...) nu e momentul să avem orgolii, e în joc soarta României”, a adăugat Elena Lasconi.

Declarații au făcut și reprezentanții oamenilor de afaceri. Aceștia au vorbit despre pericolul reprezentat de curentele extremiste pentru economie și pentru societate.
„Mi-am trăit copilăria și tinerețea într-o Românie săracă, înfrigurată, sub umbrela Rusiei (...) nu-mi doresc pentru copiii și nepoții mei acest lucru (...) Una este să fim în dezacord, alta e să mergem înapoi într-o lume care nu mai este a noastră”, a declarat Dan Șucu, unul dintre reprezentanții oamenilor de afaceri.

DNA a anunțat marți încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției cu Bulimej Rareș-Gabriel, împuternicit șef al Biroului pentru Imigrări al Județului Ialomița, acuzat de luare de mită în formă continuată.
Procurorii au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordul de recunoaștere a vinovăției inculpatului Bulimej Rareș-Gabriel, comisar șef de poliție, împuternicit șef al Biroului pentru Imigrări al Județului Ialomița, aflat în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (trei acte materiale).

DNA mai anunță că în perioada 2023 – 2024, inculpatul Bulimej Rareș-Gabriel ar fi acceptat de la inculpatul Niță Bogdan, agent de poliție în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, promisiunea primirii unor sume de bani, în schimbul urgentării mai multor programări ale cererilor de depunere a avizelor de muncă / angajare pentru cetățenii străini din țările din afara spațiului Uniunii Europene și, implicit, al urgentării soluționării acestor cereri și pentru eliberarea, în mod preferențial a acestor avize, pe numele și pe seama mai multor firme.

Astfel, Bulimej Rareș-Gabriel ar fi acceptat cu titlul de mită, suma totală de 7.000 de euro și 1.281 de lei (reprezentând contravaloarea reparației unui autoturism) de la inculpatul Niță Bogdan, pentru a urgenta soluționarea a 38 de dosare privind solicitarea eliberării avizelor de muncă / angajare pentru cetățeni străini, în numele și pe seama a trei societăți comerciale.

Totodată, în 3 octombrie 2024, inculpatul Bulimej Rareș-Gabriel ar fi acceptat cu titlul de mită, suma de 12.000 de euro de la inculpatul Niță Bogdan, pentru a urgenta soluționarea a 50 de dosare privind solicitarea eliberării avizelor de muncă / angajare pentru cetățeni străini și pentru eliberarea, într-un termen rapid și în mod preferențial a acestor avize, ocazie cu care s-a procedat la
constatarea infracțiunii flagrante.

„În prezența avocatului, inculpatul Bulimej Rareș-Gabriel a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv aceea de polițist și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public”, a comunicat DNA.
Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe perioadă de 90 de zile, la Consiliul Local Municipal Brăila – Serviciul de utilitate publică, administrare și gospodărie locală Brăila sau la Direcția Județeană pentru Cultură (D.J.C.) Brăila.

Dosarul de urmărire penală privindu-l pe inculpat împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției au fost înaintate la Tribunalul Brăila cu propunerea de a se menține măsura asiguratorie dispusă în cauză. Față de inculpatul Niță Bogdan continuă cercetările în dosarul inițial din care a fost disjunsă prezenta cauză.

Președintele Klaus Iohannis a felicitat-o, luni, pe Maia Sandu pentru „victoria istorică înregistrată” în alegerile prezidențiale din Republica Moldova. „Reușita ancorează ireversibil destinul țării în familia europeană”, a mai spus președintele român

Mesajul președintelui a fost publicat pe rețelele de socializare.
„Felicitări Maia Sandu pentru victoria istorică înregistrată! Poporul român este alături de cetățenii Republicii Moldova în această reușită, care ancorează ireversibil destinul țării în familia europeană”, a scris Iohannis pe X.

Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, conform rezultatelor preliminare. Ea a adunat peste 55% dintre voturile moldovenilor având 176.000 de voturi peste contracandidatul său, pro-rusul Alexandr Stoianoglo.

Guvernul a lansat un program-pilot de vouchere pentru inovare. Este o inițiativă „în premieră” menită să accelereze transferul de tehnologie între organizațiile de cercetare și întreprinderile mici și mijlocii, anunță guvernanții.

Potrivit premierului Marcel Ciolacu este vorba despre o soluție modernă.

„Aplicăm în premieră o soluție modernă în domeniul noilor tehnologii, voucherele pentru inovare, introduse de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că „voucherele vor conduce la accelerarea transferului tehnologic între organizațiile de cercetare și IMM-uri” printr-un program-pilot de opt milioane de lei care va fi extins în viitor.

Premierul Marcel Ciolacu a făcut primele demersuri pentru desecretizarea cheltuielilor făcute cu viitoarea casă a lui Klaus Iohannis. Șeful Guvernului i-a cerut secretarului general al Executivului, Mircea Abrudean, să desecretizeze informațiile legate de cheltuielile pentru vila RAAPPS. Aceasta ar trebui să fie alocată președintelui Klaus Iohannis după terminarea mandatului.

Demersurile vizează vila din Aviatorilor, confirmă surse din interiorul Guvernului. De altfel, Marcel Ciolacu a anunțat public faptul că va cere desecretizarea tuturor documentelor.

Informațiile privind cheltuirea a șapte milioane de euro pentru reamenajarea casei au stârnit numeroase dezbateri pe scena publică.

Reprezentanții guvernului au semnat contracte de finanțare pentru dezvoltarea industriei auto. Acestea sunt incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, (PNRR). Contractele au fost semnate cu trei companii: Continental Automotive Romania, Robert Bosch și NXP Semiconductors Romania.

În urma acestor proiecte, România devine un punct clar pe harta țărilor în care se desfășoară programe de cercetare, dezvoltare și producție a tehnologiilor de înaltă clasă din domeniul microelectronicii, a procesoarelor cu consum redus de energie și a cipurilor semiconductoare, susțin autoritățile.

„Am vorbit de foarte multe ori despre provocările pe care le are industria auto din Europa. Nu sunt ușoare. Una dintre metodele prin care noi, împreună, putem să ne recâștigăm competitivitatea o reprezintă tocmai aceste proiecte importante de interes economic european, cum ar fi semnarea acestor contracte în domeniul microelectronicii. Acesta este viitorul. Este șansa României și a industriei auto din țara noastră de a-și recâștiga competitivitatea”, a declarat ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea.
România contribuie astfel la consolidarea competitivității economiei naționale și europene, este concluzia autorităților.

Termenul privind obligația firmelor legate de casele de marcat legate la serverele Fiscului a fost extins cu un an. Decizia a fost luată de Guvern.
Reprezentanții Executivului susțin că multe IMM-uri nu sunt pregătite pentru modificare. De aceea termenul a fost prelungit, au decis miniștrii. Ca urmare, măsura se va aplica din toamna anului viitor.

„Am preluat solicitările mediului de afaceri și în cazul obligativității firmelor de a folosi automate de produse și case de marcat electronice legate la serverele Fiscului. E vorba de o nouă tehnologie ce tipărește pe bon informații tip cod QR. Este evident că mulți agenți economici din zona IMM-urilor nu sunt pregătiți încă, astfel că am extins termenul-limită până la 1 septembrie 2025”, a explicat Marcel Ciolacu.

Premierul a anunțat decizia în cadrul ședinței de Guvern de pe 23 octombrie.

Președintele României, Klaus Iohannis, susține că administrația publică trebuie să recupereze întârzierile. Mesajul a fost transmis la Summitul Autorităților Publice Municipale.
Șeful statului a declarat că a observat în ultimii ani de mandat cum autoritățile locale au creat „oportunități din provocările și crizele cu care v-ați confruntat, în special în ultimii ani, care au fost caracterizați de efectele generate de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina, dar și de consecințele schimbărilor climatice și de o creștere a dezinformării și a manipulării”.

„Societatea noastră trece printr-o perioadă de transformare profundă, iar administrația publică trebuie să recupereze întârzierile și să evite argumentele care să justifice o stare de fapt și să se ridice la nivelul așteptărilor pe care le au comunitățile. Cetățenii au nevoie de soluții și de răspunsuri, nu de justificări și amânări și am încredere că înțelegeți mesajul acestora de a le oferi motive autentice să privească cu încredere viitorul lor în România”, a transmis Iohannis.

Președintele a cerut mai multă predictibilitate și coerență în administrația publică și în actul de guvernare în general, „pentru că nu este suficient ca autoritățile să reacționeze doar în gestionarea crizelor”.

„O comunitate nu poate evolua fără un plan coerent care să includă identificarea oportunităților de finanțare pentru investițiile esențiale dezvoltării economice și sociale a comunităților. Implementarea eficientă a politicilor publice adoptate la nivel central și adaptarea lor la nevoile și prioritățile locale este esențială. În prezent, există mai multe oportunități de accesare a fondurilor europene decât oricând, iar aceste numeroase resurse pot fi utilizate pentru investiții sustenabile în educație, sănătate, mediu, transport, cercetare și inovare. Sunt domenii fundamentale, iar reformele în aceste sectoare trebuie să fie implementate cu succes”, a precizat Klaus Iohannis.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că România va propune Comisiei Europene soluții pentru deblocarea tranșei a treia din PNRR. Este vorba despre două soluții. UE a suspendat parțial plățile, inclusiv din cauza numirilor netransparente ale unor directori din companii de stat.

Sebastian Burduja a declarat că există două soluții, după suspendarea parțială a plăților din PNRR:

„Oamenii au fost selectați, ei sunt legal numiți pe mandate de patru ani. Dacă sunt pur și simplu dați afară, sigur că ei se vor îndrepta în instanță și riscăm să plătim despăgubiri sau prejudicii de milioane de lei. Sigur că în raport cu suma reținută de Comisia Europeană, care înseamnă undeva la 200 și ceva de milioane, spre 300 de milioane de euro, statul român își poate asuma astfel de cheltuieli, să reia aceste selecții", a declarat ministrul Sebastian Burduja, la RFI.

El a prezentat soluțiile României.

„Fie o înțelegere amiabilă cu fiecare membru al acestor consilii în parte, fie o soluție în Guvern, un proiect de OUG sau cel puțin un memorandum de Guvern, care să justifice aceste operațiuni, fie amândouă, adică nu exclud să ne înțelegem amiabil cu cei care înțeleg că jalonul nu a fost respectat și cei care nu înțeleg să avem cadrul legal prin care să constatăm încetarea de drept a mandatelor, fără plata unor daune interese", a adăugat Burduja.

Avem 30 de zile să încercăm să îi convingem de argumentele noastre, pe care cu siguranță le vom aduce la masa discuțiilor, a precizat Sebastian Burduja.

Președintele României, Klaus Iohannis, a decorat mai multe unități de învățământ din țară. Pe listă sunt Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, la care a predat, dar și Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, la care predă soția sa, Carmen.

Ceremonia a avut loc marți, la Palatul Cotroceni, cu ocazia Zilei Mondiale a Educației, mai multe unități de învățământ din țară. Ambele unități de învățămât din Sibiu au primit, prin decret prezidențal, Ordinul

„Meritul pentru Învăţământ” în grad de Mare Ofiţer. Ordinul este cea mai înaltă distincție de stat în acest domeniu.
„Educația a fost una dintre temele fundamentale ale mandatelor mele, pentru că, așa cum am spus mereu, reprezintă temelia pe care se dezvoltă o națiune. De aceea am inițiat programul <România Educată>, a cărui viziune a fost transpusă în legislație, preluându-se în acest fel contribuția tuturor celor care au participat la consultările multiple pe care le-am promovat și la dialogul privind modernizarea învățământului românesc”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele s-a referit și la programul România Educată.
„Îmi doresc ca distincția primită astăzi să reprezinte în primul rând o recunoaștere a faptului că munca este răsplătită, că merită, întotdeauna, să alegi calea mai lungă, dar satisfăcătoare a dezvoltării temeinice. Vă mulțumesc pentru contribuția fundamentală pe care o aveți în construirea unui viitor mai bun! Dumneavoastră și elevii dumneavoastră, de acum și din generațiile viitoare, alcătuiți România Educată”, a precizat Klaus Iohannis.

Cele mai citite

Error: No articles to display