Premierul Nicolae Ciucă a decis să-l numească pe Sebastian Burduja interimar la Ministerul Educaţiei, după ce Sorin Cîmpeanu şi-a anunţat demisia. 

Sorin Cîmpeanu şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Educaţiei. Anunţul a fost făcut într-o postare pe pagina de Facebook.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, spune că românii bolnavi, care au acasă dispozitive medicale ce consumă cantităţi semnificative de energie, dar şi familiile cu mulţi copii, ar putea primi vouchere pentru compensarea facturilor la electricitate. 

„E destul de greu să emiți facturi personalizate pentru toată populația României. Scopul este ca facturile să fie emise la timp, să nu fie greșite și atunci nu cred că trebui să le complicăm. Este nevoie de ajutor pentru persoanele care au nevoie de dispozitive medicale? Da. Le dăm un ajutor țintit.

Poate fi un voucher. Pentru că în momentul în care ai un dispozitiv medical, ai o scrisoare medicală, o recomandare, ori prin medicul de familie, ori prin DSP, acest lucru se poate rezolva. La fel și pentru persoanele cu mulți copii în întreținere. Este foarte complicat să le spui furnizorilor să cunoască exact ce este în fiecare locuință”, a declarat Virgil Popescu, la Digi 24.

Senatorii USRPLUS au votat pentru inițiativa legislativă care permite acces liber pe terenurile de sport din curțile școlilor și după încheierea programului.

Consiliul Județean Galați a fost anunțat de către Institutul Național al Patrimoniului, din cadrul Ministerului Culturii, că proiectul de consolidare, restaurare și reabilitare a Casei Memoriale Costache Negri (Conacul de la Mânjina) a fost declarat câștigător și este inclus pe lista de investiții.

„Este o veste extraordinară, pentru că vom reuși astfel să redăm strălucirea de altădată a Conacului de la Mânjina, acolo unde aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care a făcut posibilă Unirea Principatelor”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Conacul familiei lui Costache Negri a fost construit la începutul secolului al XIX-lea. Ultimele reparații importante s-au făcut în 1996, iar în 2013 conacul a fost afectat de inundațiile din zonă.

Valoarea acestei ample investiții este de peste 4,4 milioane de lei.

Primăria municipiului Galați a semnat contractul de finanțare europeană pentru Liceul cu Program Sportiv, în valoare de peste 15 milioane de lei, ce vizează reabilitarea clădirii unității de învățământ, a sălii de sport și a căminului.

Proiectul presupune în principal lucrări izolare termică a clădirilor, reparații la fațade, reabilitarea capitală a instalațiilor electrice și termice, refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenție, montarea unor panouri fotovoltaice și/sau termice, realizarea unui acoperiș de tip șarpantă la sala de sport și la cămin, adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilități.

Obiectivul general al proiectului vizează creșterea performanței energetice a construcțiilor aferente Liceului cu Program Sportiv și reducerea nivelului consumului anual specific de energie.

Valoarea totală a proiectului este de 15.816.992,75 lei, din care asistența financiară nerambursabilă reprezintă 11.749.040,12 lei.  Perioada de implementare a proiectului este de 16 luni.

Proiectul „Reabilitarea și eficientizarea energetică a Liceului cu Program Sportiv” este finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020. 

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul prin care bujorul este declarat Floare Naţională României. S-au înregistrat 180 voturi "pentru", 39 "împotrivă" şi 23 de abţineri.

„Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României. În scopul marcării Florii Naţionale a României, anual se organizează, la nivel naţional şi local, un Festival al bujorului, eveniment horticol, în care vor fi expuse în aranjamente peisagistice şi ornamentale diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice", se menționează în proiect.

Totodată, autorităţile administraţiei publice locale pot sprijini material şi logistic întreţinerea şi protejarea rezervaţiilor naturale de bujor românesc şi vor lua măsuri pentru adaptarea la condiţiile pedo-climatice din România a diferitelor specii de bujor existente în alte ţări.

Proiectul mai prevede că autorităţile administraţiei publice locale pot organiza anual expoziţii florale centrate pe bujor şi vor putea amenaja în parcuri şi grădini publice spaţii rezervate cultivării florii de bujor.

Consiliile judeţene pot lua măsuri pentru înfiinţarea şi întreţinerea unor mini-grădini botanice în care florile de bujor să ocupe spaţii distincte şi pot sprijini amenajarea unor alei de bujor ca floare peisagistică urbană.

Ocrotit de lege, bujorul este o floare ce prilejuiește numeroase sărbători în judeţul Galaţi.

România va cheltui 1,8 miliarde de euro pentru dezvoltarea digitală, cea mai semnificativă contribuţie financiară cuprinsă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

„Beneficiem de servicii calitative şi accesibile. Ne mândrim cu forţa de muncă specializată în domeniul IT. România ocupă locuri fruntaşe în toate statisticile globale ale dezvoltării digitale: 85% dintre conexiunile de internet fix permit viteze de descărcare de cel puţin 100 Mbps. Cu toate acestea, suntem conştienţi că eforturile noastre pentru dezvoltarea acestui domeniu trebuie să continue. Avem în vedere dezvoltarea în continuare a serviciilor publice digitale, a conectivităţii, a securităţii cibernetice şi a competenţelor digitale. În acest scop ne-am angajat să cheltuim 1,8 miliarde de euro pentru dezvoltarea digitală a României, cea mai semnificativă contribuţie financiară la dezvoltarea României cuprinsă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. (PNRR)”, a scris Grindeanu pe Facebook

Ministrul Transporturilor spune că este o onoare pentru România să fie ţară gazdă a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, deoarece confirmă progresele realizate în ultimul deceniu de ţara noastră în acest domeniu.

 „Este o mare bucurie pentru mine, deoarece astăzi mi se îndeplineşte un vis: am reuşit ca şef al ANCOM să obţin organizarea acestei reuniuni în România, iar astăzi a devenit realitate! Totul pentru că am crezut în capacitatea noastră de a susţine un astfel de eveniment important la Palatul Parlamentului. De aceea, salut adoptarea Declaraţiei de la Bucureşti <Construirea unui viitor digital mai bun pentru toţi> în cadrul Masei rotunde ministeriale a celor 50 de reprezentanţi la nivel înalt. Cert este că decizia Consiliului ITU din iunie 2019 - de a accepta oferta României pentru organizarea şi găzduirea acestei reuniuni - confirmă progresele realizate în ultimul deceniu de ţara noastră în acest domeniu. Mulţumită politicilor publice coerente conduse de MCID şi ANCOM, România se bucură de o serie de condiţii favorabile dezvoltării comunicaţiilor electronice”, a adăugat Sorin Grindeanu

Premierul Nicolae Ciucă, alături de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a avut o întrevedere cu președintele Parlamentului Estoniei, Jüri Ratas, în contextul participării, la Tokyo, la funeraliile de stat organizate în memoria fostul prim-ministru nipon Shinzo Abe.

Premierul român a apreciat relațiile bilaterale foarte bune, bazate pe valori și interese comune, aflate în continuă extindere și diversificare.

„Angajamentul președintelui Ratas, atât ca prim-ministru al Estoniei, cât și ca președinte al Riigikogu, are o contribuție deosebită la dezvoltarea relațiilor bilaterale. Coordonarea intereselor României și Estoniei în cadrul Uniunii Europene și NATO este armonios completată de cooperarea într-o serie de formate regionale precum Inițiativa Celor Trei Mări și B9”, a afirmat Ciucă.

Discuțiile din cadrul întrevederii s-au axat asupra situației de securitate din regiune. În acest context, premierul a menționat sprijinul politic, economic și umanitar acordat de România Ucrainei și Republicii Moldova, precum și contribuția țării noastre la securitatea regională și la consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO, cu precădere pe Flancul Estic.

Creșterea rezistenței sectorului energetic, prin obținerea independentei energetice a fost un punct de interes al convorbirilor. Prim-ministrul a subliniat că România sprijină o abordare comună pentru securitatea aprovizionării în UE și necesitatea unor măsuri pro-active coordonate.

Înalții demnitari au agreat continuarea acțiunilor de dezvoltare a cooperării economice și de încurajare a investițiilor reciproce.

Premierul a menționat că România apreciază participarea la Centrul de excelență pentru apărare cibernetică cooperativă NATO din Tallinn și este interesată de experiența Estoniei în sectorul digital.

Președintele Parlamentului Estoniei, Jüri Ratas, a apreciat relațiile bilaterale în continuă dezvoltare și contribuția României la garantarea securității regionale și întărirea Flancului Estic al NATO.