Premierul Nicolae Ciucă a avut la Palatul Victoria, o întrevedere cu Mariam Almheiri, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice al Emiratelor Arabe Unite și copreședinta Comisiei interministeriale România-Emiratele Arabe Unite.  Oficialul emiratez vizitează România însoțită de o delegație de președinți de companii și înalți oficiali, pentru a discuta proiectele bilaterale în curs.

 Premierul a evocat vizita efectuată în Emiratele Arabe Unite și întâlnirea avută cu președintele emiratez, Mohammed bin Zayed Al Nahyan, precum și discuția telefonică purtată ulterior, menită să monitorizeze și să evalueze evoluția proiectelor convenite. Interesul României vizează un spectru larg de teme și proiecte convenite cu partea emirateză, care sunt în diverse momente de maturitate. Opțiunile alternative ale părților vizează concentrarea pe promovarea rapidă a proiectelor mature și avansarea celorlalte pe intervale de 3-4 luni, pentru a apropia concretizarea lor în cel mai scurt timp.

Printre prioritățile convenite se numără investițiile necesare dezvoltării Portului Constanța în capacități de producție a energiei regenerabile, în agricultură, sisteme de irigații și industria alimentară.

Ministrul Mariam Almheiri a apreciat implicarea personală a premierului Nicolae Ciucă în monitorizarea acestor proiecte.

În marja acestei întâlniri, au fost semnate Memorandumul de înțelegere privind securitatea alimentară și Memorandumul de înțelegere privind protecția mediului.

La întâlnire au participat Sorin Grindeanu, vicepremier și ministru al Transporturilor, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, Virgil Popescu, ministrul Energiei, Petre Daea, ministrul  Agriculturii, Tanczos Barna, ministrul Mediului, și alți reprezentanți guvernamentali români.

Consiliul Județean Galați are în derulare proiecte cu bani europeni pentru modernizarea și creșterea eficienței energetice la mai multe școli speciale.

Este vorba despre ample investiții la Școala Profesională “Paul Popescu Neveanu”, Școala Profesională "Emil Gârleanu" și Școala Specială “Constantin Pufan”, unități de învățământ în care studiază elevii cu cerințe educaționale speciale.

„Pentru a reabilita mai multe corpuri de clădire, atât cele în care sunt clasele elevilor, cât și cele unde există internat și cantină, accesăm împreună cu Agenția de Dezvoltare Sud-Est un program finanțat de Banca Europeană de Investiții. Sunt prevăzute ample lucrări, de la modernizarea instalațiilor de încălzire și distribuție a apei, la înlocuirea tâmplăriei și lucrări de eficientizare energetică a clădirilor”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați, pe Facebook.

Premierul Nicolae Ciucă susține că războiul de agresiune „neprovocat, ilegal şi premeditat” împotriva Ucrainei este cea mai importantă ameninţare la adresa aliaţilor de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

„În primul rând, permiteţi-mi să exprim recunoştinţa ţării mele pentru prezenţa în România a celor aproape 200 de militari din Ţările de Jos. Eforturile lor, împreună cu colegii lor francezi, belgieni şi români pentru a construi şi opera grupul de luptă aliat sunt foarte apreciate de români. Această contribuţie la postura de descurajare şi apărare a NATO în România este extrem de importantă, deoarece reprezintă o dovadă clară pentru Rusia că alianţa noastră este solidă, unită şi capabilă să îşi apere teritoriul şi valorile. Invazia rusă în Ucraina a modificat ireversibil relaţia noastră cu Rusia.

Războiul de agresiune neprovocat, ilegal şi premeditat împotriva Ucrainei este cea mai importantă ameninţare la adresa aliaţilor de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Trebuie să rămânem uniţi, solidari, să sprijinim Ucraina şi să împiedicăm extinderea războiului”, a declarat Ciucă, în faţa militarilor din România, Olanda, Belgia şi Franţa dislocaţi la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”.

Preşedintele Klaus Iohannis a mulțumit premierului Olandei, Mark Rutte, pentru prezenţa militarilor olandezi în România. „Prezenţa dumneavoastră aici demonstrează unitatea, coerenţa şi capacitatea de reacţie ridicate care definesc NATO - cea mai puternică Alianţă politico-militară din istorie - şi pe noi ca Aliaţi”, a spus șeful statului. 

„Domnule prim-ministru, dragă Mark, îţi mulţumesc pentru prezenţa în România a militarilor din Ţările de Jos! România, întregul Flanc Estic, precum şi întreaga Alianţă şi comunitate internaţională resimt din plin aceste ameninţări de securitate fără precedent generate de războiul brutal dezlănţuit de Rusia împotriva Ucrainei. Dragi militari olandezi, vă mulţumesc pentru eforturile pe care le depuneţi alături de colegii francezi, belgieni şi români în cadrul Grupului de luptă aliat din care faceţi parte pentru apărarea noastră, a Europei. Mulţumesc, de asemenea, şi celorlalţi militari aliaţi aflaţi în România, care contribuie la consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic. Prezenţa dumneavoastră aici demonstrează unitatea, coerenţa şi capacitatea de reacţie ridicate care definesc NATO - cea mai puternică Alianţă politico-militară din istorie - şi pe noi ca Aliaţi. Împreună cu soldaţii români, faceţi Europa mai sigură şi protejaţi valorile euroatlantice: democraţia, drepturile omului, statul de drept şi dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege singură cursul de politică externă şi de securitate”, a declarat Iohannis, la Cincu. 

Dan Nica, liderul Delegației PSD din Parlamentul European, a declarat că Grupul S&D și plenul Parlamentului European preiau campania PSD „Jos Facturile!”

„Inițiată încă din septembrie anul trecut, campania PSD „Jos facturile!” a fost preluată de către Grupul Social-Democrat din Parlamentul European, astfel că în a doua sesiune plenară din octombrie, săptămâna viitoare, va avea loc o dezbatere dedicată combaterii creșterii facturilor la energie, a prețurilor la alimentele de bază și a costului de viață în general. Voi cere declararea ca urgență la nivel european a inflației cauzate de scumpirea energiei. Cetățenii Uniunii Europene se confruntă cu alegeri dure între pâinea de zi cu zi și facturile scăpate de sub control” a transmis eurodeputatul PSD.

Dan Nica subliniază că a „solicitat, încă de anul trecut, Comisiei Europene și statelor membre plafonarea prețurilor la energie”. „Cerem urgent măsuri sociale concrete, pentru a amortiza efectul acestei crize asupra cetățenilor” a adăugat acesta.

Premierul Regatului Ţărilor de Jos, Mark Rutte, efectuează miercuri, 12 octombrie, o vizită în România. Vizita vine în contextul în care Olanda este singura țară care se opune aderării României la spațiul Schengen. 

Mark Rutte va fi însoţit de preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, judeţul Braşov.

„Vizită la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”, împreună cu prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Mark Rutte, Cincu, județul Brașov”, a anunțat Administrația Prezidențială.

Vor urma întâlniri cu militarii dislocaţi în centrul de instruire şi declaraţii comune de presă.

Premierul Nicoale Ciucă a avut, la Palatul Victoria, o întrevedere cu doamna Colette Avital, secretarul general al Organizației Mondiale pentru Restituirea Proprietăților Evreiești (World Jewish Restitution Organization).

În acest context, premierul a subliniat cooperarea excelentă dintre România și Statul Israel și a reafirmat angajamentul ferm al României pentru promovarea memoriei Holocaustului și combaterea antisemitismului, exemple în acest sens fiind progresele înregistrate în implementarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, precum și activitatea susținută a Comitetului interministerial însărcinat cu monitorizarea implementării Strategiei.

Totodată, Ciucă a precizat că țara noastră este un model regional în ceea ce privește asumarea Holocaustului și încurajarea cercetării și educației despre Holocaust. În acest sens, premierul a amintit că săptămâna trecută, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Victoria, a fost semnat contractul de finanțare prin Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR) a Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.

 Colette Avital, secretarul general al Organizației Mondiale pentru Restituirea Proprietăților Evreiești (World Jewish Restitution Organization) și președintele Centrului Organizațiilor Supraviețuitorilor Holocaustului din Israel (format din 55 de astfel de organizații), și-a exprimat aprecierea pentru eforturile României în direcția prezervării memoriei Holocaustului, combaterii antisemitismului și onorării memoriei victimelor Holocaustului. În acest context, a mulțumit premierului român pentru semnarea Memorandumului de Înțelegere dintre România și Israel având ca obiect procedura acordării indemnizațiilor reparatorii supraviețuitorilor Holocaustului rezidenți în Statul Israel și a salutat activitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților în ceea ce privește procesul de restituire a proprietăților evreiești.

În cadrul întrevederii, a fost abordat și subiectul reluării activității Grupului de lucru pentru problematica restituirii proprietăților evreiești și a pensiilor pentru supraviețuitorii Holocaustului, de la nivelul Secretariatului General al Guvernului, ambele părți susținând importanța reactivării acestuia astfel încât procesul de restituire să fie accelerat.

Ministrul Familiei, Gabriela Firea, cere ca victimele violenței domestice să fie protejate. „Agresorii au nevoie de pedepse aspre, dar și de consiliere pentru a înțelege unde au greșit”, afirmă ministrul.

Ministerul Familiei a stabilit standardele minime și pașii pe care trebuie să-i facă toate instituțiile care asigură asistență, suport și consiliere victimelor adulte, cuplurilor mamă-copil, dar și servicii sociale agresorilor.

„Angajații din serviciile sociale care vor respecta aceste etape, vor ajuta și mai mult victimele violenței domestice. Doar în primele 6 luni ale acestui an, în jur de 33.000 de persoane au fost victime ale violențelor acasă sau în familie. Au fost emise aproape 4.200 de ordine de protecție. De multe ori, se întâmplă ca victimele să fie tratate diferit, unii responsabili din serviciile de asistență socială fiind mai implicați decât alții”, transmite Gabriela Firea, pe Facebook.

„Pentru asistența victimelor violenței domestice pașii trebuie să fie aceeași, indiferent de situație: evaluarea inițială, activarea măsurilor de protecție în caz de urgență, evaluarea victimei din punct de vedere personal, social și profesional, iar apoi stabilirea planului de intervenție. Urmând acești pași, specialiștii în asistență socială vor ști care sunt nevoile reale ale victimei și cu poate fi ajutată cu succes. Cele două ordine pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind aplicarea managementului de caz în cadrul serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice și agresorilor au fost deja publicate în Monitorul Oficial”, a adăugat ministrul Familiei.

Premierul Ciucă a participat la semnarea primelor nouă contracte de finanțare din Fondul de Modernizare, în vederea implementării unor obiective de investiții de importanță deosebită pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naționale.

Contractele au fost semnate între Ministerul Energiei, în calitate de autoritate națională de implementare și gestionare a fondurilor alocate României din Fondul pentru Modernizare și Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., în calitate de operator de transport şi de sistem al Sistemului Energetic Național (SEN).

La eveniment au participat ministrul Energiei, Virgil Popescu, secretarul general al guvernului, Marian Neacșu, președintelui Directoratului Transelectrica, Gabriel Andronache.

Valoarea nerambursabilă a celor nouă proiecte de investiții ce vor fi implementate de către CNTEE Transelectrica S.A., cu finanțare din fondurile alocate României din Fondul pentru modernizare, este de 424.404.842,98 milioane Euro.

”Am semnat primele contracte de finanțare din Fondul de Modernizare, deschizând cea mai importantă linie din fonduri europene destinată dezvoltării sectorului energetic românesc. În valoare totală de peste 13 miliarde de euro, prin aceste finanțări vom transforma substanțial infrastructura energetică națională, factor decisiv în atingerea independenței energetice a României. Soluțiile de protejare a cetățenilor și economiei de efectele creșterii prețurilor sunt completate de investiții în consolidarea infrastructurii energetice și creșterea capacităților de producție. Guvernul, prin Ministerul Energiei și instituțiile responsabile, rămâne angajat în eforturile de a asigura energie accesibilă românilor și economiei naționale”, a declarat premierul Ciucă.

”Investim în continuare în dezvoltarea infrastructurii energetice naționale. Aș dori să le mulțumesc colegilor din minister pentru eforturile pe care le-au depus pentru operaționalizarea Fondului pentru Modernizare. Iar astăzi, prin semnarea celor nouă contracte de finanțare, facem pași concreți în acest sens. Le doresc mult succes celor de la Transelectrica în definitivarea acestor obiective de investiții foarte importante, care ne vor asigura securitatea și independența energetică”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.

„Procesele de implementare a celor nouă investiții cu finanțare din Fondul pentru Modernizare situează Transelectrica la alt nivel de performanță, contribuind la dezvoltarea statutului Companiei în context național și regional. Faptul că am obținut 30% din finanțările aprobate pentru România reprezintă un efort concentrat de expertiză, experiență și implicare al specialiștilor Transelectrica. Acest set de proiecte mari, complexe, dovedește angajamentul pe termen lung al Companiei pentru îndeplinirea obiectivelor europene de securitate energetică. Am atins această realizare cu susținerea Guvernului României, printr-o colaborare excelentă cu Ministerul Energiei care a promovat proiectele Transelectrica la cel mai înalt nivel, înțelegând importanța dezvoltării infrastructurii electrice de transport a României, în special în actualul context internațional”, a declarat președintele Directoratului Transelectrica Gabriel Andronache.

Cele nouă proiecte care au obținut finanțare din Fondul pentru Modernizare sunt:

    1. Construirea unei noi LEA de 400 kV (dublu circuit) Constanța Nord - Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit – cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;
   2.  Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin - Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul național de transport al energiei electrice – cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;
   3.  Linie interioară între Reșița și Timișoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reșița-Timișoara/Săcălaz și în retehnologizarea la 400 kV a substației Timișoara de 110/2020 kV – cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;
    4. Construirea LEA de 400 kV Timișoara/Săcălaz/Arad – cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;
    5. Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu – cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;
    6. Proiect-pilot - Retehnologizarea stației de 220/110/20 kV Alba Iulia - în concept de stație digitală – cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;

   7. Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substațiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu – cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;
   8. Optimizarea funcționării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune și pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă și centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) – cu o valoare de peste 10 milioane de euro;
   9.  Digitalizarea rețelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea și managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piața angro și pentru monitorizarea calității energiei electrice – cu o valoare de peste 18 milioane de euro.

Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de finanțare constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor  de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor Directivei EU-ETS și are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030.

România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanțarea investițiilor.