Problemele demografice sunt o realitate a vremurilor pe care le trăim și reprezintă o provocare nu doar pentru România, ci pentru întreaga Europă. Pe lângă măsurile active pe care le luăm pentru susținerea natalității sau pentru reducerea abandonului școlar, este nevoie să adaptăm economia și relațiile sociale la o populație mai diversă și mai îmbătrânită.

Creșterea accesului la educație este urmată îndeaproape de susținerea tinerelor familii, element cheie al politicilor noastre sociale. Împreună cu programele axate pe încurajarea spiritului antreprenorial și facilitarea reintegrării, sperăm să convingem cât mai mulți români din diaspora să se întoarcă acasă pentru a aduce un mare plus pe piața forței de muncă și în societatea românească.

Președintele României, Klaus Iohannis, se află Londra, unde a participat la o întâlnire cu Regele Charles al III-lea, apoi la funeraliile de stat al Reginei Elisabeta a II-a.

Elisabeta a II-a a murit joi, 8 septembrie, în casa sa de vacanță de la Castelul Balmoral, în Scoția, la vârsta de 96 de ani, după o domnie de 70 de ani. Înmormântarea va avea loc luni, 19 septembrie.

Această zi va fi sărbătoare legală în Marea Britanie, după cum a autorizat noul monarh, Charles al III-lea, într-unul dintre primele sale ordine.

Aproape 100 de milioane de euro se vor investi în județul Galați, în cadrul unui amplu și important proiect de modernizare a infrastructurii de irigații, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați. 

 “Este o investiție extrem de importantă pentru agricultura gălățeană, mai ales în noul context internațional, în care specialiștii avertizează o posibilă criză alimentară. Acest proiect de aproape 100 de milioane de euro va duce în mod cert la creșterea producției agricole din județ și la crearea de noi locuri de muncă. Se vor construi stații de pompare a apei din barajul Movileni, precum și toată infrastructura necesară pentru a iriga mii de hectare de teren agricol. Cheltuielile vor fi reduse cu mai bine de jumătate, pierderile vor fi zero, iar apa va ajunge la rădăcina plantei în aproximativ 12 ore.

Astfel, în prima etapă, vor putea fi irigate aproape 15.000 de hectare din Drăgănești, Barcea, Ivești, Liești și o parte din Cudalbi, iar în cea de-a doua etapă alte 13.000 de hectare din Matca, Cudalbi și Valea Mărului.

S-a muncit extrem de mult, timp de mai mulți ani, pentru a aduce această investiție la Galați. Este un proiect la care am muncit alături de europarlamentarul Dan Nica și de unul dintre cei mai performanți fermieri din județul Galați, domnul Gavrilă Tuchiluș”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Proiectul are deja studiul de fezabilitate realizat, are două etape majore de implementare şi este finanţat prin Fondul Naţional de Dezvoltare şi Investiţii.

Consiliul Județean Galați va depune un proiect cu fonduri europene pentru achiziționarea a sute de dispozitive medicale pentru reducerea riscului de infecții intraspitalicești. Achizițiile vizează toate spitalele din subordinea instituției - Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați, Spitalul de Pneumoftiziologie Galați, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Cuvioasa Parascheva” Galați, Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci și Spitalul Orășenesc Târgu Bujor.  

Valoarea acestui proiect este de 27.642.596 de lei, cu fonduri prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

“Trebuie să luptăm în permanență pentru a reduce numărul infecțiilor dobândite în spital de către pacienți. De aceea, am făcut un plan amplu de achiziții pentru toate spitalele din subordine, prin care să aducem echipamente medicale moderne care să elimine cât mai mult din bacteriile și virusurile care cauzează aceste infecții nosocomiale. Sunt echipamente dotate cu tehnologii de ultimă generație, cu ajutorul cărora spitalele pot lupta inclusiv împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pe lista echipamentelor care vor fi achiziționate se află analizatoare automate de identificare a microorganismelor și de efectuare a antibiogramelor, dispozitive de neutralizare prin compactare a deșeurilor medicale, sisteme de decontaminare a aerului din încăperi, sisteme cu abur și dezinfectant pentru decontaminare și dezinfecție înaltă, sisteme de filtrare și tratare a aerului din sălile de operație, dispozitive de dezinfecție termică antibacteriană a instrumentarului medical, sisteme integrate pentru instruirea și verificarea igienei mâinilor, dispozitive mobile automate de decontaminare, sisteme de climatizare cu flux laminar integrat în blocul operator, nebulizatoare automate cu ceață uscată, camere izolare pacient cu risc infecțios, analizatoare microbiologie pentru identificarea și testarea sensibilității la  substanțe antimicrobiene, sterilizatoare instrumentar cu plasmă, lămpi dezinfecție sau sisteme rapide pentru monitorizarea gradului de igienizare. Proiectul de hotărâre va fi supus aprobării consilierilor județeni în ședința ordinară de miercuri, 21 septembrie.  

Guvernul a decis plafonarea prețului lemnului și a produselor din lemn utilizate pentru încălzire, pentru o perioadă de șase luni. 

Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat, în plenul Parlamentului European, accelerarea implementării măsurilor propuse la nivel european împotriva creșterii prețurilor la energie.

„Avem nevoie de un răspuns european comun împotriva creșterii prețurilor la energie în Uniunea Europeană. Avem nevoie de măsuri eficiente, dar și cu o aplicare mai rapidă. Este, poate, ușor să vorbim aici despre acest subiect, dar este foarte complicat să vorbești cu un pensionar atunci când își plătește facturile și are o pensie mică. Este foarte complicat să vorbești cu un tânăr care trăiește din salariul minim pe economie și își dă jumătate din venituri pentru plata facturilor sau cu un antreprenor care vrea să reușească și nu o poate face din cauza prețurilor la energie”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

Eurodeputatul social-democrat a subliniat importanța adoptării cu rapiditate, la nivel european, a unor măsuri concrete, menite să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie, care să protejeze populația, să încurajeze investițiile în zona de producție și să conducă la eficientizarea și reducerea consumului.

„Avem nevoie de măsuri active. Pe de-o parte este clar că trebuie să reglementăm, nu mai putem să lăsăm lucrurile la voia întâmplării în baza unei liberalizări care nu funcționează în prezent. Avem nevoie să îi taxăm pe cei care au câștigat enorm pe spatele cetățenilor europeni și a traderilor care au profitat de acest context. Avem nevoie să îi sprijinim pe cei care investesc în zona aceasta de producție și statele care au capacități în zona de energie așa cum de exemplu, România, statul meu are. Și, de asemenea, să implementăm mai rapid REpowerEU, mult mai rapid decât o facem acum”, a menționat reprezentantul României în Parlamentul European, Victor Negrescu.

Acest subiect s-a regăsit și în discursul privind Starea Uniunii, susținut de Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European, precum și în cadrul dezbaterilor subsecvente. Mecanismele de taxare și plafonare propuse de președinta executivului european confirmă, de altfel, măsurile propuse de Partidul Social Democrat, ca răspuns la creșterea prețurilor la energie.

Premierul Nicolae Ciucă anunță că a fost avizată pozitiv prima cerere de plată din PNRRR pentru România, cerere care a fost depusă la data de 31 mai. Comisia Europeană a disponibilizat suma de 2,6 miliarde de euro pentru economia românească.

„Este rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental, concretizat în îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate de Guvern pentru ultimul trimestru al anului trecut și transpuse în reforme demarate în mai multe domenii. Valorificăm resursele de care România beneficiază prin PNRR și pregătim pentru această toamnă transmiterea celei de a doua cereri de plată, fundamentată pe realizarea a ceea ce ne-am asumat că facem în primele două trimestre ale acestui an, mai exact îndeplinirea a 51 de noi jaloane/ținte.

Monitorizăm cu atenție tot ce ne-am asumat la nivel guvernamental prin acest mecanism european de finanțare pentru ca România să beneficieze de aproape 30 de miliarde de euro. Am semnat deja contracte de finanțare pentru construcția de creșe, renovarea unor obiective sociale importante sau construcția altora noi, performante energetic, pentru realizarea de locuințe destinate tinerilor specialiști din sănătate și învățământ, pentru mobilitate urbană verde și dezvoltarea durabilă a localităților. Autostrada Moldova, proiect așteptat de mulți ani, are perspective certe de finanțare din PNRR după ce contractul a fost, de asemenea, semnat.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat contractul privind realizarea studiului de fezabilitate, a studiilor de teren și a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție pentru modernizarea DN25, pe tronsonul Galați – Tudor Vladimirescu. Licitația a fost câștigată de S.C Like Consulting S.R.L, iar valoarea contractului este de 2.180.000 de lei (fără TVA).

“DN 25 este una dintre cele mai aglomerate artere de circulație din județ, traficul fiind infernal în anumite momente ale zilei. Drumul trebuie modernizat și extins la patru benzi acolo unde este posibil. Pentru a realiza acest lucru cât mai repede, am facut un parteneriat cu CNAIR, care are în proprietate și administrare acest drum, pentru o amplă și necesară investiție de modernizare pe aproximativ 40 de kilometri, între Galați și Tudor Vladimirescu.

Firma care a câștigat licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate are doar câteva luni la dispoziție  pentru a configura cea mai bună variantă de traseu, inclusiv pentru a stabili zonele unde se pot construi pasaje sau poduri. După ce vor fi făcute toate aceste studii,  proiectul va fi depus spre finanțare pe fonduri europene”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.  

Contractul prevede realizarea studiului de fezabilitate și a documentației de autorizare a lucrărilor de intervenție, inclusiv studiul geotehnic, ridicările topografice, studiul hidrologic, studiul de trafic, studiul hidraulic, studiile de coexistență, studiul arheologic, toate studiile specifice solicitate de instituțiile avizatoare, documentaţiile suport pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii, documentația necesară obținerii avizului de oportunitate, studiul de evaluare a emisiilor CO2, analiza cost-beneficiu, analiza instituțională, raportul privind evaluarea impactului asupra mediului, harta cu datele de geolocalizare ale investiției, raportul privind utilitățile (unde este cazul) și documentația tehnică aferentă stabilirii culoarului de expropriere (dacă este cazul).