Bogdan Ivan a anunță intenția României de a găzdui Black Sea AI Gigafactory, o fabrică AI de ultimă generație care va deservi inclusiv Republica Moldova și întreaga regiune a Mării Negre.

Fostul ministru al Economiei a anunțat luni transmiterea de Autoritatea pentru Digitalizarea României a scrisorii de intenție pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory, parte a unei inițiative strategice europene care vizează consolidarea suveranității tehnologice și a capacităților continentale în domeniul inteligenței artificiale, în deplină conformitate cu AI Act și obiectivele Uniunii privind suveranitatea tehnologică. Documentul a fost a transmis Comisiei Europene, prin EuroHPC Joint Undertaking.

„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generație pentru frații noștri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – și aici trebuie să menționez Ucraina și Turcia – care și-au exprimat susținerea fermă față de această nevoie comună. Această inițiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovația, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea și reziliența. Este despre a ne asigura că nicio țară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure și pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unității europene comune”, a precizat Bogdan Ivan.

Propunerea României este susținută de un consorțiu național reprezentativ, format din actori publici, privați și academici de mare prestigiu și vizează dezvoltarea unei infrastructuri AI de ultimă generație, cu arhitectură hibridă, capabilă să deservească atât procese complexe de antrenare, cât și de inferență AI, într-un cadru operațional robust, sigur și sustenabil.

Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații distincte: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală și acces la conectivitate internațională de înaltă capacitate. Astfel, vorbim de un proiect ce va fi alimentat de un mix energetic de până la până la maxim 1.500 MW, sigur, accesibil și sustenabil, care poziționează România ca un centru strategic pentru calculul de înaltă performanță, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon.

Propunerea României este unică la nivel european prin facilitățile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare și de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică și cabluri submarine, în timp ce Doicești oferă un sit industrial cu potențial de co-localizare SMR, răcire hibridă și integrare în rețeaua națională de comunicații de mare viteză.
Consorțiul implică parteneri strategici din mediul privat și sectorul public, alături de cele mai importante universități din România; beneficiari strategici precum companii din domenii precum energie, bunuri de larg consum, tehnologii avansate, dar și startup-uri inovatoare și institute de cercetare. Consorțiul va fi extins și consolidat pentru a reflecta mai bine cerințele pieței și amploarea acțiunii planificate.
În elaborarea acestei aplicații, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a beneficiat de sprijinul experților internaționali din cadrul Băncii Mondiale și a biroului din România al organizației.
România își asumă un rol activ în susținerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în materie de AI, cloud federat și infrastructură HPC, oferind un model operațional bazat pe un vehicul juridic dedicat (SPV), guvernanță neutră și acces transparent, iar accesul în consorțiu este deschis si celorlalte companii interesate și state din UE.
Dimensiunea de securitate cibernetică este una prioritară, fiind sprijinită de expertiza acumulată de România în acest domeniu, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).
Pe lângă contribuția la consolidarea capacității AI europene, proiectul propus va funcționa ca un catalizator pentru inovare în Europa Centrală și de Est, cu impact direct asupra proceselor de reconstrucție digitală din Ucraina, integrare tehnologică în Republica Moldova și extindere a serviciilor AI către Serbia și Turcia.
Candidatura României reflectă un angajament ferm față de valorile europene și un plan solid de execuție. AI Gigafactory va constitui un punct de referință pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene și un instrument operațional pentru accelerarea transformării digitale în regiune, a precizat Ministerul Economiei.

Mihai Busuioc este propunerea PSD pentru postul de judecător la Curtea Constituțională. Anunțul a fost făcut de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, luni dimineață, înainte de semnarea protocolului coaliției de guvernare.

Mihai Busuioc, Robert Cazanciuc și Corina Corbu s-au luptat pentru a fi propunerea PSD pentru funcția de judecător al Curții Constituționale. Social-democrații l-au ales pe Mihai Busuioc, cu 20 de voturi.
Mihai Busuioc ocupă funcția de președinte al Curții de Conturi din octombrie 2017.

De asemenea, Grindeanu a mai anunțat că Radu Oprea este susținut pentru funcția de secretar general al Guvernului, a mai transmis șeful interimar al PSD.

Europarlamentarul Victor Negrescu a prezentat cinci direcții esențiale de acțiune pentru viitorul Guvern. Țara are nevoie de rezultate, nu de promisiuni”, și-a justificat Negrescu demersul.

Europarlamentarul român, care ocupă funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, a transmis un mesaj pentru colegii săi din PSD care vor face parte din Guvernul Bolojan.

„România urmează să aibă un nou Guvern. Le urez mult succes colegilor mei social-democrați care preiau această responsabilitate într-un context complicat, marcat de provocări interne și internaționale. Votul care a avut loc a confirmat importanța democrației interne și faptul că avem colegi valoroși și determinați. Astăzi, trebuie uniți să ne impunem perspectiva în actul de guvernare, în interesul românilor”, a declarat Victor Negrescu

Victor Negrescu a prezentat cinci direcții esențiale de acțiune pentru noul Guvern.

Accesarea fondurilor europene – „Avem obligația să accelerăm absorbția fondurilor europene și să nu mai ratăm nicio oportunitate pentru dezvoltarea comunităților noastre.”
Politici sociale solide – „Educația, sănătatea, combaterea inegalităților și sprijinul pentru cei vulnerabili trebuie să fie prioritare.”
Politică externă activă și susținerea industriei de apărare – „Este nevoie de o acțiune coerentă pe zona de comerț exterior și dezvoltarea industriei militare pentru a întări parteneriatele externe și a accesa noi piețe.”
Transparență și dialog real cu cetățenii – „Consultarea cetățenilor și dialogul social trebuie să devină normă. Guvernarea se face cu oamenii, nu peste capul lor.”

Modernizarea administrației și digitalizarea serviciilor publice – „O administrație eficientă și digitalizată trebuie să răspundă rapid nevoilor cetățenilor și mediului economic.”

Consiliul Județean Galați a dotat Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați cu un nou echipament de ultimă generație: RMN 3 Tesla, în valoare de 6,34 milioane de lei (1,2 milioane de euro). Aparatul a fost instalat, iar în scurt timp va fi pus în funcțiune.

 „Facem tot ce este necesar pentru ca toți gălățenii să beneficieze, la ei acasă, de cele mai bune servicii medicale! Mai ales în cazul unor afecțiuni grave, fiecare șansă în plus de vindecare, fiecare viață salvată, contează! Este un echipament extrem de performant - dotat inclusiv cu un sistem de Inteligență Artificială pentru prelucrarea datelor - ce ajută medicii să depisteze rapid și cu precizie boli grave, precum cancerul, încă din stadii incipiente”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Noul aparat este indicat pentru investigații complexe, precum neuroimagistica, imagistica inimii, a oaselor și a organelor interne.

Ce înseamnă noul echipament pentru pacienți?

-Timp de așteptare redus și investigații mai rapide

-Imagini clare și detaliate, care ajută la un diagnostic sigur

-Accesibilitate crescută, inclusiv pentru persoanele cu implanturi metalice sau stimulatoare cardiace

-Rezultate mai precise, cu ajutorul tehnologiei cu inteligenței artificiale.

Aparatul a fost instalat, iar în scurt timp va fi pus în funcțiune.

„Continuăm să investim în spitale, în tehnologie modernă și, mai ales, în sănătatea oamenilor! Pentru că ne pasă!”, a adăugat Fotea.

România a înregistrat progrese semnificative în transformarea digitală, potrivit unui raport semnat de președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș-Cristian Vlad. Documentul a fost prezentat în cadrul reuniunii dedicată liderilor digitalizării din Uniunea Europeană, desfășurată în Polonia.

Președintele ADR a evidențiat avansurile obținute în domeniul serviciilor publice electronice, digitalizării IMM-urilor și interoperabilității platformelor guvernamentale: „Obiectivul nostru este ca fiecare cetățean să poată interacționa 100% online cu statul român. Vom continua investițiile strategice, folosind toate liniile de finanțare disponibile”.

Documentul arată că România a înregistrat o creștere de 20,2% în digitalizarea serviciilor publice esențiale, semnificativ peste media UE de 3,6%.
De asemenea, serviciile publice transfrontaliere au crescut cu 45,1%, față de o medie europeană de 4,3%, iar pentru mediul de afaceri, România a raportat o creștere de 10,2% în serviciile naționale și 26% în cele transfrontaliere, depășind cu mult media UE de 0,9%.

ADR a anunțat și prioritățile următoare pentru digitalizarea administrației publice: interoperabilitate, arhitectură informațională unitară, portofel digital, securitate cibernetică și integrarea inteligenței artificiale în instituțiile publice.
Raportul prezentat la nivel european vine în contextul în care 21,8% din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este alocat componentelor digitale, reflectând angajamentul României față de accelerarea digitalizării.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, anunță că Dragomirești intră pe harta strategică a apărării europene prin lansarea unuia dintre cele mai importante proiecte industriale de apărare din Europa.

Cu o investiție de 220 de milioane de dolari, la Uzina de Produse Speciale Dragomirești se implementează cel mai amplu program de producție de muniție standard NATO, într-un parteneriat între România și compania americană General Dynamics.

Centrul de Excelență pentru Muniție NATO, care va fi operaționalizat la Dragomirești, va produce muniții de 120 mm și 155 mm, destinate tancurilor Abrams și obuzierelor K9 Thunder – echipamente deja comandate de Armata Română.

„Această platformă industrială strategică este unică în Europa și marchează un pas decisiv în direcția consolidării securității regionale, contribuind direct la reziliența NATO și la creșterea capabilităților naționale de apărare. La Dragomirești nu doar investim – construim capabilități strategice pentru prezent și viitor”, a declarata ministrul Bogdan Ivan.

Administrația Prezidențială a anunțat că joi, la Palatul Cotroceni, vor avea loc consultări cu liderii partidelor parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru.

„În temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) şi ale art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor-Daniel Dan, a invitat la Palatul Cotroceni președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială.

Consultările vor avea loc joi, 19 iunie 2025, după următorul program:
Ora 11:00 - Partidul Social Democrat (PSD);
Ora 11:30 - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
Ora 12:00 - Partidul Național Liberal (PNL);
Ora 12:30 - Uniunea Salvați România (USR);
Ora 13:00 - Partidul S.O.S. România (SOS);
Ora 13:30 - Partidul Oamenilor Tineri (POT);
Ora 14:00 - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
Ora 14:30 - Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat, miercuri, 18 iunie, la Ministerul Transporturilor, în prezența ministrului Sorin Grindeanu și a directorului general CNAIR, Cristian Pistol, contractul pentru proiectarea și execuția celui mai amplu proiect de infrastructură rutieră realizat în județul Galați după 1989.

Proiectul, în valoare totală de peste 1,8 miliarde de lei (aproximativ 370 de milioane de euro), este finanțat din fonduri europene prin Programul Transporturi 2021–2027. Acesta presupune modernizarea a 40 de kilometri de drum, lărgirea la patru benzi, reabilitarea sau reconstrucția a 12 poduri și pasaje, realizarea a 23 de sensuri giratorii în zonele urbane și rurale, precum și construirea unui nod rutier major în zona Hanu Conachi, ce va asigura legătura rapidă cu Tecuci și Autostrada Moldovei (A7).

„Este cea mai mare investiție din județul nostru de după Revoluție. Dar, dincolo de cifre, vorbim despre o investiție în siguranța oamenilor. Gândul că nu vom mai auzi despre accidente grave pe acest drum, că părinții vor fi mai liniștiți știind că cei dragi ajung în siguranță acasă – asta înseamnă, cu adevărat, un pas uriaș înainte. Ne vom lupta în continuare să aducem investiții pentru județul Galați, iar acest proiect este dovada că se poate!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

DN 25, componenta principală a acestui proiect, este unul dintre cele mai tranzitate și periculoase din județ, fiind supranumit de către șoferi „Drumul morții”.

„Modernizarea infrastructurii va duce la creșterea semnificativă a siguranței rutiere, cu un impact direct asupra vieții cetățenilor: nu vor mai fi pierderi de vieți omenești pe acest traseu. Totodată, acest proiect va contribui la dezvoltarea economică a județului Galați, prin atragerea de investitori, susținerea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă. Efectele se vor simți în fiecare comunitate din zonă. Mulțumesc echipei Ministerului Transporturilor și ministrului Sorin Grindeanu, precum și echipei CNAIR și directorului general Cristian Pistol pentru susținere și colaborare! Acesta este nivelul de dezvoltare de care are nevoie Galațiul!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Tronsonul de drum vizat face parte din rețeaua națională și trece prin: Galați – Movileni – Șendreni – Șerbeștii Vechi – Traian – Braniștea – Independența – Piscu – Vameș – Tudor Vladimirescu – Hanu Conachi (intersecția cu DN25A).

Călin Georgescu a anunțat că a contestat amenda de 200.000 lei primită de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Fostul candidat la alegerile prezidențiale a plătit jumătate din valoarea amenzii și a contestat sancțiunea în instanță.

Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, Călin Georgescu a declarat că a plătit jumătate din amenda primită de la Autoritatea Electorală Permanentă. „Am plătit, în termenul legal, jumătate din valoarea minimă și am contestat amenda în instanță. Termenul de judecată este în septembrie 2025, iar până atunci vom reveni cu noutăți în funcție de evoluția dosarului. Până la acel moment, vă rog să nu întreprindeți nicio acțiune”, a comunicat Georgescu.

El a avertizat cu privire la tentative de fraudă online în numele său

„Am fost informat că au apărut persoane care, în mod fraudulos, deschid conturi Revolut sau folosesc alte metode de donație și pretind că o fac în numele meu sau pentru mine. Nu am autorizat nicio astfel de inițiativă și nici nu voi autoriza vreodată. Vă rog să NU faceți plăți către astfel de conturi sau persoane. Singura informație oficială este cea publicată pe acest cont”, a precizat Călin Georgescu.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a făcut o vizită de lucru la Penitenciarul Jilava. Acolo a murit Ciprian Pian în noaptea de 6 spre 7 iunie. Ministrul a vizitat și Penitenciarul Spital București-Jilava.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a vizitat marți Penitenciarul Spital București-Jilava și Penitenciarul București-Jilava.
„În cadrul vizitelor de lucru, care au durat peste 6 ore, au fost analizate aspecte importante privind condițiile de detenție, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, deficitul de resurse umane, precum și asigurarea asistenței medicale pentru persoanele private de libertate. Ministrului Justiției și echipei sale le-au fost prezentate spațiile destinate asigurării asistenței medicale persoanelor private de libertate și celor care suferă de boli cronice, contagioase, precum și cabinetele medicale, aparatura de înaltă performanță, laboratoarele de analize medicale, dar și modul în care este acordat tratamentul medical persoanelor internate, din punct de vedere al respectării drepturilor fundamentale ale omului”, a anunțat Ministerul Justiției.

Radu Marinescu a purtat discuții cu personalul din cadrul unităților penitenciare și cu persoanele private de libertate, accentul fiind pus pe identificarea cu celeritate a celor mai bune soluții, care să dea contur perspectivelor de acțiune pentru modernizarea și eficientizarea sistemului penitenciar, astfel încât să fie garantată respectarea valorilor umane fundamentale”.

„De asemenea, pe lângă condițiile în care sunt custodiate persoanele deținute, au fost prezentate și spațiile destinate activităților culturale, atelierele de creație, biblioteca Penitenciarului București-Jilava, terenurile de sport, blocul alimentar, sala de mese, precum și spațiile special amenajate în care deținuții pot petrece timp împreună cu familia, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de lege. Totodată, ministrul Justiției, Radu Marinescu, și-a reafirmat angajamentul ferm de a continua investițiile în infrastructura întregului sistem, în vederea asigurării unui climat prielnic pentru reintegrarea socială a persoanelor custodiate în unitățile penitenciare din România. Reamintim că, în cursul lunii trecute, la sediul Ministerului Justiției a avut loc întrevederea Ministrului Justiției cu delegația Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT), în scopul evaluării progreselor și eforturilor susținute ale autorităților române, pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție. În cadrul întâlnirii, Ministrul Justiției a subliniat faptul că, recent, Guvernul României a aprobat Strategia națională pentru prevenirea recidivei 2025-2029 și Planul de acțiune, respectiv înființarea și funcționarea Comitetului interministerial pentru coordonarea și monitorizarea implementării strategiei”, a mai transmis Ministerul.
Ciprian Pian a murit în noaptea de 6 spre 7 iunie în Penitenciarul Jilava, din cauza unui infarct. Familia decedatului a lansat mai multe acuzații către personalul închisorii.