Ministrul Afacerilor Externe din România, Emil Hurezeanu, a avut, marți, o întrevedere cu Marta Kos, comisarul european pentru Extindere. Discuțiile celor doi au fost despre procesul de extindere a Uniunii Europene, despre Republica Moldova și despre situația complexă de la Marea Neagră, a anunțat MAE.

„Oficialul român a salutat, și cu acest prilej, anunțul Comisiei Europene din 27 ianuarie 2025, cu privire la acordarea unui pachet de asistență de urgență pentru R. Moldova. în valoare de 30 de milioane de euro, un prim pas într-o abordare mai largă a UE de a sprijini R. Moldova în contextul actualei crize energetice”, scrie în comunicatul MAE.
Emil Hurezeanu a menționat că, în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare din Republica Moldova, acțiunile hibride ale Rusiei la adresa Chișinăului se vor intensifica, iar administrația democrată va avea nevoie de consolidarea sprijinului european și al statelor membre pentru a-și crește reziliența în fața acestor atacuri.

Cu privire la procesul de extindere, ministrul de Externe a subliniat că aderarea la UE rămâne un instrument-cheie pentru a proiecta stabilitate, pace și securitate în Europa, iar extinderea trebuie să continue pe baza meritelor fiecăruia dintre parteneri, ceea ce necesită determinare în implementarea de reforme ireversibile în toate domeniile.

„Cei doi oficiali au avut un scurt schimb de opinii cu privire la stadiul și perspectivele de aderare ale fiecărui stat candidat la UE. Referitor la parcursul european al Ucrainei și R. Moldova, ministrul Emil Hurezeanu a mulțumit Comisiei pentru prezentarea rapoartelor de screening aferente primei grupări tematice de capitole (Cluster 1), care arată că ambele state au făcut progrese în procesul de reformă, și a exprimat speranța deschiderii negocierilor de aderare în cursul Președinției poloneze a Consiliului UE”, scrie la finalul comunicatului MAE.

Una dintre cele mai frumoase clădiri aflate în inima orașului, care face parte din ansamblul urban de pe strada Eroilor, își recapătă, pas cu pas, strălucirea de altădată, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. 

„Este o clădire veche, care amintește de Galațiul de odinioară. Este în plin proces de consolidare, reabilitare și eficientizare energetică”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați. 

Se va interveni inclusiv la partea de climatizare şi iluminat, urmând să fie montate sisteme de management energetic, automatizare şi control, precum şi dispozitive inteligente de umbrire pentru sezonul cald. Mai mult, vor fi montate şi sisteme de producere a energiei din surse regenerabile. 

Câteva sute de blocuri din Capitală vor rămâne fără apă caldă și căldură. Compania Termoenergetica anunță noi lucrări de reabilitare a conductelor rețelei termice, în mai multe zone ale Bucureștiului.

Vor fi făcute intervenții pe o conductă în zona Bulevardelor Ion Mihalache și Mareșal Averescu din Sectorul 1. Se vor executa lucrări programate în cadrul proiectului POIM, care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă și căldură către 3 puncte termice (30 blocuri și imobile) în intervalul 28 ianuarie, ora 08.00 - 29 ianuarie 2025, ora 23.00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este din anul 1976, această porțiune de rețea având aproape 50 de ani de funcționare.

Alte lucrări vizează rețeaua termică primară în zona Bulevardului Bucureștii Noi și Calea Griviței din Sectorul 1. Se vor executa lucrări de reîntregire a rețelei termice care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă și căldură către 3 puncte termice (11 blocuri și imobile) în intervalul cuprins între 28 ianuarie, ora 09.00 - 29 ianuarie 2025, ora 23.30. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1971, această porțiune de rețea având aproape 55 de ani de funcționare.

Și la rețeaua termică primară din zona străzii Ion Berindei din Sectorul 2 vor avea loc intervenții. Se vor executa lucrări de modernizare din cadrul proiectului SACET, care impun sistarea furnizării agentului termic către 9 puncte termice (136 blocuri și Spitalul Fundeni) până în data 29 ianuarie 2025, ora 23.00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1969, această porțiune de rețea având peste 55 de ani de funcționare.
Totodată, lucrări vor fi făcute și în zona Șoselei Mihai Bravu din Sectorul 3. Se vor executa lucrări de modernizare care impun sistarea furnizării agentului termic către 5 puncte termice (79 blocuri) până în data de 30 ianuarie 2025, ora 23.00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1987, această porțiune de rețea având 37 de ani de funcționare.

De asemenea, în zona străzii Stirului și a Șoselei Mihai Bravu din Sectorul 3, se vor executa lucrări de modernizare, care impun sistarea furnizării agentului termic către 6 puncte termice (126 blocuri și 2 industrii) până în data 30 ianuarie 2025, ora 23.00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1975, această porțiune de rețea având aproape 50 de ani de funcționare.

Alte lucrări vor fi făcute în zona Șoselei Oltenița din Sectorul 4. Se vor executa lucrări de reparație a conductelor, care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă și căldură către 2 puncte termice (31 blocuri) și un agent economic, până în data de 29 ianuarie 2025, ora 23.00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1992, această porțiune de rețea având aproape 35 de ani de funcționare.

De asemenea, în zona străzii Brașov din Sectorul 6, se vor executa lucrări de remediere a unei avarii prin înlocuirea conductei de tur/retur, care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 2 puncte termice (49 blocuri) și un agent economic, până în data de 28 ianuarie 2025, orele 23.00. Anul de punere în funcțiune a conductei corespunzătoare racordului menționat este anul 1977, această porțiune de rețea având aproape 50 ani de funcționare.

Ministrul de Externe din Olanda, Caspar Veldkamp, a anunțat că va face tot ce ține de autoritățile olandeze pentru a-i găsi pe hoții care au furat comorile dacice din Muzeul Drents. Promisiunea a fost făcută în cadrul unei discuții cu ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, la Bruxelles.

Cei doi demnitari au participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.

Discuția lui Hurezeanu cu omologul olandez s-a concentrat asupra importanței unei cooperări cât mai strânse, prin intermediul autorităților competente, pentru soluționarea furtului de la Muzeul Drents din Assen. Ministrul Hurezeanu a accentuat importanța recuperării în cel mai scurt timp a exponatelor sustrase, evidențiind relevanța culturală și istorică excepțională a acestora pentru patrimoniul românesc.

Ministrul olandez Veldkamp a oferit asigurări privind sprijinul autorităților din Regatul Țărilor de Jos pentru identificarea făptașilor și recuperarea tezaurului, transmite MAE.

Patriarhia Română a reacționat după declarația Papei Francisc cu privire la o dată unică a sărbătorii Paștelui. Orice consultare referitoare la data Paștelui și o eventuală hotărâre pot avea loc numai în cadrul unui viitor Sinod pan-ortodox, a transmis Patriarhia Ortodoxă Română.

Potrivit unui comunicat al Patriarhiei române, citat de Basilica, „orice consultare referitoare la data Paștelui și o eventuală hotărâre pot avea loc numai în cadrul unui viitor Sinod pan-ortodox, prin participarea tuturor Bisericilor Ortodoxe surori”.

„Așadar, și prezenta inițiativă se înscrie în același parcurs de lucru, ținând cont și de recomandarea foarte importantă a Sinaxei Întâistătătorilor și Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe, întrunită între 21-28 ianuarie 2016 la Centrul Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, în cursul căreia s-au precizat următoarele: <în ceea ce privește tema Calendarului, este potrivit ca fiecare Biserică să fie liberă de a pune în practică ceea ce consideră de cuviință pentru formarea duhovnicească a enoriașilor săi, dar fără să modifice data sărbătoririi comune a Paștilor de către toți ortodocșii>”, a transmis Patriarhia.

Papa Francisc a afirmat, sâmbătă seara, că Biserica Catolică este gata să accepte o singură dată pentru Paște.

România ar putea să ofere o recompensă pentru recuperarea tezaurului dacic. Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu. Șeful Guvernului a mai spus că nu exclude nici varianta ca România să apeleze la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate.

În plus, România ar putea cere daune statului olandez.

„Sunt revoltat că obiecte inestimabile din tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda unde nu existau agenți de pază! Nu putem accepta așa ceva. Dacă asta s-ar fi întâmplat în România, eram făcuți praf, în mod firesc! Îi cer ministrului justiției să analizeze cu cei mai buni experți contractul cu muzeul olandez și să cerem daune fără precedent! Am transmis autorităților olandeze un mesaj ferm că pentru noi este vital ca ancheta să ducă la prinderea hoților și recuperarea integrală a comorilor dacice”, a declarat, marți, Marcel Ciolacu.

Premierul ia în calcul mai multe variante pentru prinderea hoților și recuperarea comorii.

„Vrem și putem ajuta cu investigatori români, dl ministru Predoiu este pregătit deja. Îi solicit ministrului culturii să ia chiar azi măsuri dure, inclusiv demiteri dacă e cazul, în cadrul instituțiilor responsabile de acest contract. Cred că opinia publică este îndreptățită să aștepte așa ceva într-un asemenea caz! Voi avea și un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului privind avizele date anul trecut la Ministerul Culturii pentru a scoate din țară tezaurul dacic. Le voi înainta procurorilor pentru ca vinovații să răspundă. Aștept și un set de măsuri pentru viitor pentru a ne proteja bunurile din patrimoniul național. Obiecte atât de valoroase nu pot fi scoase din țară oricând vrea un muzeu sau un ministru. Sper ca aceste comori naționale să fie recuperate, de aceea trebuie să facem tot ce depinde de noi să mărim șansele găsirii lor. În funcție de cooperarea cu autoritățile olandeze, nu exclud nici să apelăm la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. Și nici să anunțăm o recompensă pe măsura valorii uriașe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român și identitatea noastră națională”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul român al Culturii, Natalia-Elena Intotero, a discutat cu Regele Willem-Alexander al Țărilor de Jos și cu prim-ministrul olandez Dick Schoof, despre furtul de artă de la Muzeul Drents.

Ministrul Culturii, Natalia-Elena Intotero, a participat luni la ceremoniile de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau, desfășurate sub Înaltul Patronaj al Președintelui Poloniei. Evenimentul a reunit supraviețuitori ai Holocaustului, oficiali internaționali și reprezentanți ai organizațiilor dedicate păstrării memoriei victimelor Holocaustului.

În marja acestui eveniment, ministrul Natalia-Elena Intotero s-a întâlnit cu Majestatea Sa Regele Willem-Alexander al Țărilor de Jos și cu prim-ministrul Olandei, Dick Schoof. Discuțiile s-au concentrat pe semnificația profundă a momentului comemorativ și pe situația artefactelor valoroase din patrimoniul cultural românesc recent furate.

„Aceste artefacte nu sunt doar obiecte de patrimoniu, ci sunt părți esențiale ale istoriei și identității poporului român. Ele reprezintă o moștenire culturală inestimabilă, nu doar pentru România, ci pentru întreaga lume. Este o datorie morală să protejăm și să recuperăm aceste simboluri ale trecutului nostru comun. Am solicitat autorităților olandeze să acorde atenția cuvenită acestei situații și să facă toate demersurile necesare pentru a identifica autorii acestui furt și pentru a readuce aceste obiecte acasă, acolo unde le este locul”, a declarat ministrul Natalia Intotero.
Ministrul român a prezentat oficialilor olandezi măsurile luate de partea română, printre care înființarea unui grup operativ de criză la nivel guvernamental, care coordonează eforturile de identificare și recuperare a acestor obiecte de patrimoniu.

Muncitorii Consiliului Județean Galați profită de vremea bună pentru a avansa lucrările de modernizare a infrastructurii județene.

„În acest moment, două poduri din satul Cotoroaia, comuna Cerțești, aflate pe DJ 251B, sunt în plin proces de reabilitare și modernizare”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Lucrările în desfășurare includ: reabilitarea suprastructurii, repararea rampelor de acces, modernizarea infrastructurii, refacerea căii rutiere pe poduri, calibrarea albiei.

„Aceste lucrări vor susține procesul de asfaltare aflat în desfășurare pe DJ 251B, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de transport și la creșterea siguranței rutiere în trafic. Construim pentru viitor, pentru un județ mai modern și mai bine conectat”, a adăugat Fotea.

Premierul Marcel Ciolacu a recunoscut, luni, că nu a existat o hotărâre de guvern în ceea ce privește transportul tezaurului dacic la expoziția din Olanda. Ca urmare, exponatele au fost scoase din România în mod ilegal.

Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre subiect și a spus că nu există o hotărâre de guvern

„Este adevărat. Vom afla toate detaliile”, a spus Marcel Ciolacu.

România a mai participat la expoziții asemănătoare la Roma și Madrid în baza unor hotărâri de guvern.

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu va participa luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE - Consiliul Afaceri Externe (CAE). Pe agenda reuniunii sunt războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu și relațiile UE-SUA. Marți, ministrul român se va întâlni cu șeful NATO.

Agenda de discuții a reuniunii miniștrilor de externe din statele UE include: agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu și relațiile UE-SUA. La punctul afaceri curente vor fi abordate criza energetică din Republica Moldova și evoluțiile din Georgia.
Discuțiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se vor concentra pe cele mai recente evoluții din teren, precum și pe continuarea sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha va interveni prin video-conferință.

Discuțiile referitoare la Orientul Mijlociu vor aborda evoluțiile din Siria, Gaza și Liban, cu accent pe măsuri pentru sprijinirea Siriei pe termen scurt, evoluțiile recente în contextul semnării acordului Israel-Hamas, respectiv modalități de relansare a parteneriatului UE-Liban.

Schimbul de opinii privind relațiile UE-SUA are loc în contextul preluării mandatului de către președintele Donald Trump și se va concentra pe importanța menținerii unui parteneriat strâns UE-SUA, precum și pe prioritățile în materie de securitate și apărare.
De asemenea, marți, ministrul român al afacerilor externe, Emil Hurezeanu, va avea întrevederi bilaterale cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil cu portofoliul pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, precum și cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos.