Europarlamentarul român Victor Negrescu a anunțat că viitorul guvern trebuie să gestioneze urgent provocările cu care se confruntă. Negrescu s-a referit la reducerea deficitului și la implementarea PNRR.
Comisia Europeană a prezentat miercuri o serie de comunicări și recomandări privind deficitul bugetar și implementarea PNRR-urilor.

„Avem și vești bune, dar și provocări serioase pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze urgent: Propunerea mea privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial. Există soluții concrete atât pentru a finaliza proiectele, cât și pentru a salva miliarde de euro. Simplificarea și prelungirea procedurii de modificare a PNRR-urilor pentru o implementare mai rapidă a fost una dintre solicitările noastre”, a transmis europarlamentarul pe Facebook.

El a mai spus că nu a fost propusă suspendarea fondurilor europene în cazul României.

„Țara noastră a primit un răgaz de câteva luni pentru a prezenta un plan credibil de reducere a deficitului excesiv. Exact cum s-a întâmplat și anul trecut, când, în ciuda scepticismului, am reușit renegocierea traiectoriei bugetare. În urma demersurilor susținute inclusiv în Parlamentul European, Comisia a adoptat reglementări simplificate pentru politica de coeziune. Acestea permit o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, inclusiv în cazurile de urgență precum Salina Praid sau pentru investiții în apărare și opțiunea folosirii lor pentru finalizarea PNRR-urilor”, a mai arătat Victor Negrescu.

Solicitarea de prelungire a termenului de implementare pentru PNRR, formulată și susținută în raportul pe care l-a coordonat în Parlamentul European, a fost acceptată parțial. Comisia Europeană propune o primă prelungire tehnică, permițând depunerea cererilor de plată până la finalul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor până la finalul anului.
„Este o măsură esențială pentru toată Europa mai ales că până la sfârșitul lunii mai 2025, plățile ajunseseră doar la 49% din total. Doar 31% din totalul țintelor și jaloanelor au fost evaluate de Comisie ca fiind îndeplinite. La sesiunea plenară din iunie urmează votul din plen privind raportul Parlamentului European și o conferință de presă cu conducerea legislativului european. Punem presiune. 16 state membre vor putea crește temporar deficitul pentru a investi în apărare. Așa cum am anunțat și am fost chiar citat la conferința de presă de la Cotroceni, România nu se numără printre ele. Din nou, am informat corect. Toate aceste evoluții confirmă nevoia unei abordări profesioniste și strategice în relația cu instituțiile europene. România nu-și poate permite amatorism și întârziere. Este momentul unei resetări rapide și lucide a felului în care ne raportăm la Europa”, a precizat europarlamentarul român.

O pistă de bob unică se construiște în parcul de aventură Escapeland din Pădurea Gârboavele. Pista cu două trasee va avea peste 1,5 kilometri și va putea fi utilizată în toate anotimpurile. În cadrul investiției de trei milioane de euro vor mai fi realizate un zid de cățărare, un amfiteatru și piste de biciclete montane.

„Vești bune pentru iubitorii de adrenalină. Au sosit primele sănii pentru pista de bob din Pădurea Gârboavele”, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Traseele pistei de bob se vor întinde pe mai bine de 1,5 kilometri, având o altitudine maximă de 42 de metri. Traseele vor fi amenajate printre copaci, vor avea curbe strânse și chiar tuneluri. Una dintre instalațiile de alpine coaster va fi unică în România. În interior, vor mai fi construite piste de biciclete montane, inclusiv un traseu de XCO (Cross Country Olimpic), cu o lungime totală de aproape 7 kilometri;

De asemenea, vor fi construite un zid de cățărare cu o înălțime de 10 metri, locuri de joacă, foișoare și un amfiteatru exterior.

„Această investiție reprezintă un pas important în modernizarea infrastructurii de agrement din județul Galați. Îmi doresc enorm ca Pădurea Gârboavele să devină una dintre cele mai atractive destinații de agrement din regiune, un loc unde atât gălățenii, cât și turiștii să aibă parte de distracție și relaxare în natură. Bobul suspendat și pistele de biciclete vor aduce un plus unic de adrenalină și distracție, iar faptul că una dintre dintre instalațiile de alpine coaster este unică în România ne entuziasmează și mai mult”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Valoarea investiției este de peste 15 milioane de lei.

România riscă un șoc economic major de la 1 iulie, avertizează europarlamentarul român Dan Nica. El se referă la o posibilă izolare energetică de restul UE.

Dan Nica, liderul delegației PSD în Parlamentul European, a avut o intervenție în care a spus că România, alături de Bulgaria și Grecia, „se confruntă cu riscul unei izolări energetice față de restul Uniunii Europene, în lipsa unui interconector între Austria și Ungaria”. Europarlamentarul a atras atenția asupra consecințelor directe ale acestei deconectări asupra economiei regionale și i-a cerut vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, să ia măsuri urgente pentru a evita o criză de proporții.

„Știu că ați făcut eforturi mari să luați măsuri pentru ca, competitivitatea industriei europene să fie păstrată și să avem o situație economică bună. Vreau să vă atrag atenția asupra unei situații foarte grave, care este pe cale să se întâmple în estul Europei. România, Bulgaria și Grecia sunt deconectate de la sistemul energetic european pentru că lipsește un interconector între Austria și Ungaria. Acest lucru face, ca urmare a deciziei luate de Comisia Europeană, să ceară României, de la 1 iulie, limitarea prețurilor la energia electrică și subvenționarea acestora, atât pentru economie, întreprinderi, cât și pentru consumatorii casnici. Primele oferte care au apărut în România arată așa: Industrie: 250/260 de euro- Megawatt pe oră, iar aceasta este speranța pentru cel mai bun preț. Pentru consumatorii casnici – o creștere chiar și de două ori și jumătate a prețurilor la energia electrică. Pentru industrie, prețurile sunt de 5 ori mai mari față de acum 5 ani. Acest lucru face ca toată această economie a României, în mod special, să fie grav afectată în lipsa unor măsuri”, a transmis Dan Nica.

Europarlamentarul român a vorbit despre un posibil impact devastator pentru economie și pentru oameni.

„Ce credeți că trebuie să faceți dvs, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Europene, împreună cu ceilalți comisari ca să putem avea o economie care să poată să treacă peste acest șoc de la 1 iulie? România trebuie să ajute și Republica Moldova și Ucraina cu energie electrică, dar trebuie să ținem cont și de faptul că nu există nicio altă sursă de unde să putem lua energie electrică. Această măsură – de eliminare a limitării prețului la energie electrică - va avea un impact cu potențial devastator pentru economia românească, dar și pentru oamenii simpli care vor fi puși în imposibilitatea de a-și plăti facturile la energie”, a adăugat Dan Nica în discursul ținut în Parlamentul European.

Președintele Nicușor Dan a recunoscut că România nu are o strategie privitoare la Marea Neagră. Noi nu avem o strategie clară, a noastră, pentru Marea Neagră cu care să mergem în fața partenerilor europeni și euroatlantici, a declarat miercuri Nicușor Dan.

Nicușor Dan a organizat o conferință de presă în care a fost întrebat, printre altele, dacă abordarea UE privitoare la Marea Neagră corespunde așteptărilor României.

„E o întrebare tehnică la care nu am un răspuns concret în momentul acesta. În opinia mea, există niște lucruri pe care le facem în momentul acesta la Marea Neagră, există niște parteneriate pe care le avem, Bulgaria, Turcia de exemplu. În opinia mea, în acest moment, noi nu avem o strategie clară, a noastră, pentru Marea Neagră, cu care să ne ducem în fața partenerilor și europeni, și euroatlantici”, a răspuns Nicușor Dan.
Șeful statului a mai dezvăluit că România va solicita găzduirea hubul-ui de securitate la Marea Neagră, anunțat de UE.

Uniunea Salvați România (USR) anunță validarea a 9 candidați în cursa pentru funcția de președinte al partidului. Conform statutului USR, președintele este ales prin vot direct și secret, pe o platformă electronică securizată, de către toți membrii de partid.

În total, 12 membri și-au depus candidatura. Comisia Electorală a USR a validat 9 dintre aceștia, în baza documentelor solicitate prin procedura internă. Candidații validați, în ordine alfabetică, sunt:
1. Violeta Alexandru – USR Sector 5
2. Vasile-Gabriel Filip – USR Constanța
3. Dominic-Samuel Fritz – USR Timiș
4. Constantin Gheorghiță – USR Italia
5. Mihai Mihăilă – USR Bacău
6. Luiza Elena Oancea – USR UK
7. Eduard Răducan – USR Argeș
8. George Ungureanu – USR Tulcea
9. Horea Zaha – USR Bihor

Calendarul electoral intern este următorul:
11–13 iunie 2025 – Turul 1 (vot electronic)
14–15 iunie 2025 – Centralizare rezultate Turul 1 și setare Tur 2
16 – 18 iunie 2025 — Desfășurare Tur 2 (în funcție de rezultatul turului 1)
Pe 21 iunie 2025 alegerea noului președinte va fi validată la Congresul USR. În prezent, conducerea interimară a partidului este asigurată de Dominic Fritz, prim-vicepreședinte USR.

Conducerea Romsilva a fost amenințată de ministrul Mediului, Mircea Fechet. Voi demite întreaga conducere a Regiei Naționale a Pădurilor, împreună cu conducerea Direcției Silvice Ilfov, dacă se deschide drumul forestier prin pădurea Băneasa, a declarat ministrul Mediului.

Mircea Fechet susține că nu a fost informat sau consultat în această problemă.

„Voi demite întreaga conducere a Regiei Naționale a Pădurilor, împreună cu conducerea Direcției Silvice Ilfov, dacă se deschide drumul forestier prin pădurea Băneasa. Sunt total împotriva accesului cu autoturisme în pădure, m-am opus de la început - deși nu am fost informat sau consultat în legătură cu o astfel de decizie - pentru că vorbim despre mii de mașini care ar transforma un drum forestier într-o autostradă. Cine interpretează greșit Codul Silvic nu face decât să încalce legea. E halucinant modul în care, într-un moment când atenția publică este îndreptată pe subiectul inundațiilor și al dezastrului de la Salina Praid, singura urgență a unora este cum să ocolească legea și să răspundă unor interese care sfidează bucureștenii”, a scris, pe Facebook, Mircea Fechet.

Ministrul Mediului se declară revoltat de situație.
„Pentru că, da, privații care și-au făcut un obiectiv din drumul forestier din Băneasa sunt de acord cu accesul auto, dar doar dacă și Direcția Silvică primește permisiunea să folosească barierele (!). Nu voi accepta ca o instituție publică, Romsilva, să devină prizoniera unor interese private, în loc să apere interesul românilor și patrimoniul natural al României. Pădurea Băneasa nu este o autostradă și nu va deveni niciodată un spațiu de tranzit auto doar pentru confortul unor dezvoltatori sau al unor șoferi grăbiți! Acest drum forestier a fost creat pentru gestionarea durabilă a pădurii, nu pentru a satisface ambițiile unor grupuri de interese care văd în pădure un simplu culoar de trafic. Vreau să protejăm, prin toate mijloacele legale, ultima pădure urbană a Capitalei, locul în care oamenii își găsesc liniștea, relaxarea și oxigenul. Nu sunt de acord să cedăm niciun metru pătrat din Pădurea Băneasa traficului auto și voi face tot ce ține de mine, ca ministru al Mediului, pentru a opri orice tentativă de abuz. Pădurea este a tuturor, nu a unora care o privesc doar ca pe o oportunitate imobiliară sau ca pe un drum de scurtătură. Cei care au semnat documente fără bază legală sau au inițiat astfel de demersuri care transformă pădurile în autostrăzi vor răspunde”, a precizat Mircea Fechet.

Marian Godină a dezvăluit că a refuzat funcția de secretar de stat în MAI. Funcția i-a fost propusă de un politician, însă, după o perioadă de analiză, oferta a fost refuzată. „Sper ca acolo să ajungă un om onest și mult mai bine pregătit decât mine, care să mă facă să fiu și mai împăcat cu hotărârea luată”, a relatat Godină.

Celebrul polițist a povestit pe Facebook cum s-a ajuns la propunere.

„Se pare că unele persoane de la vârful politicii românești au înțeles, după tot ce s-a întâmplat în societatea noastră, că lumea s-a săturat de aceiași oameni plantați în funcții parcă pe vecie. Au înțeles că e nevoie de oameni noi, nemânjiți, lipsiți de aroganță, care să vină cu un suflu modern și proaspăt și, mai ales, în care societatea să aibă încredere. În acest context, vinerea care abia a trecut, am avut o întâlnire cu unul dintre liderii politici, întâlnire în cadrul căreia am fost întrebat dacă aș fi dispus să ocup o funcție de secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Neștiind ce să răspund, am zis că cel mai înțelept ar fi să reflectez câteva zile, rămânând să vin cu un răspuns azi”, a scris Marian Godină.

El a explicat de ce a refuzat oferta.

„Încă de când am devenit cunoscut am suferit, și încă sufăr, de sindromul impostorului. Am simțit de multe ori că sunt pus pe un piedestal mult prea mare, de multe ori sunt stânjenit de laudele primite, am simțit de multe ori că nu merit lucrurile bune care mi s-au întâmplat și care încă mi se întâmplă, cele mai multe datorită vouă, celor care mă urmăriți aici. Sunt stânjenit când sunt numit <scriitor>, m-am simțit de multe ori prost când am primit premii, diplome, invitații etc. Așadar, primul sentiment pe care l-am simțit când mi s-a făcut propunerea asta a fost tot un soi de jenă pe care mi-e foarte greu să o descriu în cuvinte. Probabil m-am temut ca nu cumva să fie o pălărie mult prea mare pentru mine. M-am gândit zilele astea dacă, în cazul în care propunerea s-ar materializa, aș putea face ceva bun pentru colegii mei din MAI, mi-am pus și câteva idei pe hârtie. M-am gândit și m-am tot gândit. Mi-a fost teamă să nu cad în păcatul trufiei, dar să nu fiu nici laș. Știu că sunt oameni care ar fi acceptat fără să stea pe gânduri. Știu că sunt persoane analfabete care nu și-ar fi pus nicio clipă la îndoială abilitățile și ar fi acceptat fără să ezite, ba chiar și-ar fi dorit funcția de ministru. Eu am stat însă și m-am gândit. Am luat decizia să nu accept această propunere, dar mă bucur că cineva s-a gândit la mine și sper ca acolo să ajungă un om onest și mult mai bine pregătit decât mine, care să mă facă să fiu și mai împăcat cu hotărârea luată”, a precizat Marian Godină.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că următorul Summit B9 va avea loc la București. România va organiza următorul summit regional de securitate, peste un an, a transmis șeful statului.

„La propunerea noastră, următorul summit va fi la București”, a anunțat Nicușor Dan, la finalul summitului de la Vilnius.
Președintele Nicușor Dan a spus că discuțiile de la Vilnius s-au concentrat în mare parte pe pregătirea summit-ului NATO de la Haga, unde o miză importantă va fi angajamentul statelor membre pentru mărirea cheltuielilor militare.
Participanții la summit au subliniat importanța prezenței militare americane în această zonă a Europei și necesitatea întăririi conexiunii dintre Europa și Statele Unite, în contextul războiului din Ucraina care durează de trei ani și câteva luni.
De asemenea, s-a discutat despre războiul hibrid care afectează multe țări NATO, iar toate țările participante și-au exprimat intenția de a continua sprijinul pentru Ucraina.

Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat că înscrierile în Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice, unități administrativ-teritoriale și instituții publice vor începe în luna iunie.

Concret, sesiunea dedicată unităților administrativ-teritoriale și instituțiilor publice începe în 4 iunie, la ora 10.00, iar sesiunea Rabla pentru persoanele fizice va începe în 19 iunie tot la ora 10.00. Ambele sesiuni vor rămâne deschise până la data de 27 noiembrie sau până la epuizarea bugetului alocat.

Programul Rabla Auto 2025 le oferă persoanelor fizice posibilitatea de a accesa finanțare nerambursabilă pentru casarea autovehiculelor vechi, poluante, și achiziționarea de autovehicule noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic.
„Rabla Auto rămâne una dintre cele mai eficiente căi prin care sprijinim direct populația să renunțe la mașinile vechi și să opteze pentru vehicule moderne, mai prietenoase cu mediul. Anul acesta am simplificat procedurile și am alocat un buget semnificativ, astfel încât cât mai mulți cetățeni să poată beneficia de acest sprijin”, a declarat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.
În cadrul acestui program, nu este permisă finanțarea achiziției autovehiculelor alimentate cu motorină, pentru a încuraja utilizarea tehnologiilor mai prietenoase cu mediul.
Programul oferă o procedură simplificată și acces rapid la finanțare, solicitanții înscriindu-se direct în aplicația informatică disponibilă pe site-ul AFM, www.afm.ro.
Valoarea eco-tichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto este următoarea:
-37.000 de lei pentru achiziția unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
-15.000 de lei pentru un autovehicul plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
-12.000 de lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
-10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (benzină, GPL/GNC) sau o motocicletă;
-120.000 de lei pentru achiziția unui autovehicul nou plug-in hibrid sau pur electric de către instituțiile publice și UAT-uri.
Potrivit statisticii, de la debutul Programelor Rabla în România, peste 1 milion de autovehicule vechi au fost scoase din circulație.

Biroul Național al USR a stabilit calendarul alegerilor interne pentru alegerea noului președinte al partidului. Conform regulamentului, președintele USR este ales prin vot direct și secret, pe o platformă securizată online, de către toți membrii partidului.

Calendarul electoral intern aprobat este următorul:
29 mai – 2 iunie 2025 — Perioada de depunere a candidaturilor
11 – 13 iunie 2025 — Desfășurare Tur 1 (vot electronic)
14 – 15 iunie 2025 — Centralizare rezultate Tur 1 și setare Tur 2
16 – 18 iunie 2025 — Desfășurare Tur 2

Astfel, președintele va fi ales până la Congresul partidului din data de 21 iunie 2025.

În prezent, funcția de președinte interimar este deținută de Dominic Fritz, prim-vicepreședinte al partidului.

Conducerea partidului consideră că USR are nevoie de „un președinte legitim ales prin votul membrilor cât mai curând, mai ales în contextul negocierilor actuale pentru intrarea la guvernare. Alegerea noului președinte reprezintă un moment important în consolidarea partidului și în ceea ce privește pregătirea pentru provocările politice următoare.”