Sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică din România, inclusiv apartamentele și camerele de închiriat, au scăzut în luna noiembrie 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Numărul sosirilor a totalizat 936.800 de persoane, în scădere cu 5,6% comparativ cu noiembrie 2024. Dintre acestea, 79,6% au fost turiști români, iar 20,4% turiști străini.
Înnoptările au însumat 1,84 milioane, cu 5,5% mai puțin față de noiembrie 2024. Turiștii români au reprezentat 77,8% din totalul înnoptărilor, iar cei străini 22,2%.

Durata medie a șederii a fost de 1,9 zile pentru turiștii români și de 2,1 zile pentru cei străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 25,4%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale față de noiembrie 2024.
În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2025, sosirile în structurile de primire turistică au totalizat 13,01 milioane de persoane, în scădere cu 2,2% față de perioada similară din 2024. Înnoptările au fost de 27,98 milioane, în diminuare cu 1,4%.

Turiștii români au reprezentat 81,6% din totalul sosirilor și 82,5% din totalul înnoptărilor, în timp ce turiștii străini au avut ponderi de 18,4%, respectiv 17,5%.
Indicele de utilizare netă a capacității de cazare a fost de 30,3%, în scădere cu 1,1 puncte procentuale față de primele 11 luni din 2024.

La nivel județean, cele mai multe sosiri s-au înregistrat în Municipiul București (1,88 milioane), Constanța (1,79 milioane) și Brașov (1,27 milioane). Cele mai multe înnoptări au fost consemnate în Constanța (5,51 milioane), București (3,78 milioane) și Brașov (2,40 milioane).
În rândul turiștilor străini, cele mai multe sosiri au provenit din Germania, Italia și Israel, conform datelor INS.

România nu se confruntă cu riscuri majore în alimentarea cu energie, în ciuda condițiilor meteo dificile din ultimele zile, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan Gruia, după cea de-a doua reuniune din această săptămână a Comandamentului Energetic Național, desfășurată la sediul Transelectrica.

Potrivit ministrului, la data de 3 ianuarie, aproximativ 95.000 de gospodării din întreaga țară rămăseseră fără energie electrică din cauza vremii severe. În urma intervențiilor coordonate ale autorităților și operatorilor din domeniu, peste 90% dintre acestea au fost reconectate la rețea în decurs de cinci zile, restul cazurilor fiind în curs de soluționare.
În total, au fost înregistrate 5.288 de intervenții, realizate de 340 de echipe din teren. Aproape 1.000 de persoane au fost mobilizate și au intervenit în condiții dificile, cu sprijinul a sute de utilaje, inclusiv generatoare, utilaje de deszăpezire, macarale, autospeciale, autovehicule de teren, drone și un snowmobil, utilizat în zonele greu accesibile.

Autoritățile se așteaptă în continuare la episoade de vreme severă, cu ninsori abundente, viscol, polei și temperaturi cuprinse între minus 10 și minus 15 grade Celsius. În acest context, toți operatorii din sectorul energetic au fost coordonați pentru a fi pregătiți să intervină rapid.

Ministrul Energiei a precizat că România dispune de stocuri suficiente de resurse energetice. Depozitele de gaze naturale sunt umplute în proporție de aproape 70%, peste media Uniunii Europene, de 58%. În zilele geroase, consumul zilnic ajunge la aproximativ 50 de milioane de metri cubi, în timp ce producția internă se ridică la 23,7 milioane de metri cubi pe zi. În depozite se aflau, miercuri dimineață, 2,16 miliarde de metri cubi de gaze, cu peste 200 de milioane de metri cubi mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Monitorizăm permanent situația și intervenim rapid oriunde este nevoie, pentru ca energia electrică și căldura să rămână în casele românilor”, a transmis ministrul Energiei.

Prima școală publică înființată în municipiul Galați, cu o istorie de aproape 200 de ani, va fi modernizată printr-un proiect finanțat din fonduri europene, derulat de Primăria municipiului Galați.

Autoritatea locală a lansat în licitație publică contractul de lucrări, care vizează, printre altele, reabilitarea termică a clădirii, reparații la pereți, înlocuirea tâmplăriei, consolidarea șarpantei și a planșeelor din lemn, consolidarea pereților de la demisol, precum și realizarea de instalații electrice, sanitare și termice. Proiectul mai prevede instalarea unui sistem fotovoltaic, amenajarea trotuarelor și a scărilor de acces, precum și refacerea finisajelor.
Valoarea contractului de lucrări este estimată la aproximativ 10,6 milioane de lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 20 ianuarie 2026. Durata de execuție a lucrărilor va fi de 18 luni de la data emiterii ordinului de începere.

Proiectul „Consolidarea și eficientizarea energetică a Școlii Gimnaziale nr. 24” este finanțat prin Programul Regional Sud-Est (PRSE) 2021–2027. Valoarea totală a investiției se ridică la 14,8 milioane de lei, din care 10,3 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă.

Școala Gimnazială nr. 24, situată pe strada Egalității, este prima școală publică din Galați. Instituția a funcționat începând cu anul 1832 în două chilii ale mănăstirii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” („Metoc”). Actuala clădire a fost construită pe terenul donat de mănăstire și inaugurată în anul 1896, fiind înscrisă pe Lista monumentelor istorice ca școală de tip Spiru Haret.

De numele acestei instituții se leagă și figura lui Ion Vizzu, dascăl al școlii, ales în anul 1865 primul primar al municipiului Galați.

Comisia Europeană susține crearea unui Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, care ar putea fi găzduit de România, a anunțat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, după primirea unui răspuns oficial din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit lui Negrescu, mesajul transmis de Comisia Europeană confirmă că proiectul este fezabil și se înscrie în noile priorități ale Uniunii Europene privind securitatea, apărarea, reziliența și protejarea infrastructurii strategice. Decizia finală privind înființarea hubului depinde de statele membre riverane Mării Negre, România fiind considerată un candidat solid pentru găzduirea acestui centru strategic.

Inițiativa vine în contextul în care regiunea Mării Negre a devenit una dintre cele mai sensibile zone geopolitice ale Europei, pe fondul războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Hubul ar avea rolul de a consolida securitatea rutelor maritime, de a proteja infrastructura critică – inclusiv porturi, cabluri și rețele energetice – și de a contribui la combaterea amenințărilor hibride, precum și la creșterea capacității de reacție a Uniunii Europene.

„Comisia Europeană confirmă că acest proiect se aliniază obiectivelor strategice ale UE și poate deveni un instrument concret pentru o prezență europeană reală la Marea Neagră”, a declarat Victor Negrescu.
Pentru România, găzduirea Hubului European de Securitate Maritimă ar reprezenta o oportunitate strategică majoră, prin consolidarea rolului său regional, atragerea de expertiză și investiții europene și întărirea poziției sale în arhitectura de securitate a Uniunii Europene.
Victor Negrescu a subliniat că următorul pas revine autorităților de la București, care trebuie să elaboreze și să prezinte un proiect concret pentru materializarea acestei inițiative. „Este un demers important atât pentru securitatea Europei, cât și pentru România”, a mai afirmat vicepreședintele Parlamentului European.

Ministerul Finanțelor a demarat la începutul acestui an un amplu pachet de măsuri „pro-business”, menit să asigure lichiditatea companiilor și stabilitatea economică, prin plăți masive către mediul privat, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit oficialului, statul își onorează obligațiile financiare față de companii prin decontări consistente în sistemul de sănătate, plata bonificațiilor pentru firmele care și-au achitat la timp taxele și accelerarea rambursărilor de TVA.

„Respectarea obligațiilor statului față de mediul de afaceri nu este doar un principiu de dreptate și credibilitate, ci și o regulă de bună-credință și predictibilitate în relația cu economia reală”, a declarat Nazare.
Ministrul a subliniat că economia României a demonstrat reziliență în contextul măsurilor fiscal-bugetare adoptate anul trecut, chiar dacă ritmul de creștere a fost unul modest. El a pus această stabilitate pe seama antreprenorilor și a companiilor care și-au respectat obligațiile fiscale.

„Economia reală, românii și antreprenorii corecți au susținut funcționarea statului și nivelul record al veniturilor bugetare, prin plata la timp a taxelor și impozitelor”, a spus ministrul Finanțelor.
În acest context, Alexandru Nazare a arătat că una dintre prioritățile mandatului său este achitarea la zi a tuturor restanțelor către mediul privat, astfel încât statul să intre în anul 2026 cu obligațiile onorate integral.
Printre plățile recente, ministrul a menționat alocarea a aproape 3,5 miliarde de lei către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în luna decembrie, pentru acoperirea costurilor cu medicamentele, serviciile medicale furnizate de spitale și decontarea concediilor medicale. Aceste fonduri permit firmelor care au avansat cheltuielile să își recupereze sumele, contribuind la echilibrarea fluxurilor financiare din economie.

De asemenea, Ministerul Finanțelor a început plata bonificațiilor de 3% pentru IMM-urile care și-au achitat la timp obligațiile fiscale. Peste 150.000 de firme beneficiază de aceste bonificații, valoarea totală a sumelor ridicându-se la peste 160 de milioane de lei.
Totodată, procesul de rambursare a TVA a fost accelerat, pentru a lăsa mai mult capital la dispoziția antreprenorilor și pentru a stimula investițiile.
Nazare a mai amintit că, la finalul anului trecut, au fost alocate 12 miliarde de lei pentru stingerea obligațiilor statului și a reiterat intenția Guvernului de a elimina taxa pe construcții speciale și de a reduce treptat impozitul minim pe cifra de afaceri.
„Adoptarea acestui cumul de măsuri pro-business reprezintă o premieră în ultimii ani, iar efortul bugetar de achitare a datoriilor este fără precedent”, a concluzionat ministrul Finanțelor, precizând că statul trebuie să devină un partener corect și predictibil pentru mediul de afaceri.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj video de Anul Nou în care a făcut bilanțul anului 2025, pe care l-a descris drept unul dificil, dar esențial pentru consolidarea încrederii și a dialogului cu cetățenii.

„2025 a fost un an al provocărilor, dar și al curajului de a nu renunța în fața încercărilor grele. Un an în care fiecare pas înainte a cerut determinare, răbdare și încredere într-un viitor mai bun”, a afirmat șeful statului.

Președintele a vorbit despre campaniile complexe, vizitele diplomatice și întâlnirile care au contribuit la conturarea unor direcții importante pentru viitorul României, subliniind însă că prioritatea sa a fost contactul direct cu oamenii.

„Mai presus de toate, a fost un an al dialogului sincer cu oamenii – în piețe, pe străzi, în comunități, acolo unde se simte cu adevărat pulsul societății românești”, a transmis Nicușor Dan.

În mesajul său, președintele a făcut un apel la unitate și solidaritate, arătând că experiențele anului trecut au demonstrat importanța coeziunii sociale.

„2025 ne-a reamintit că adevărata noastră forță stă în unitate, în capacitatea de a rămâne împreună chiar și atunci când drumul este dificil”, a declarat acesta.

Privind spre anul 2026, Nicușor Dan a transmis românilor un mesaj de speranță și responsabilitate: „Privesc spre 2026 cu responsabilitate și vă doresc tuturor un an al stabilității, al prosperității și al împlinirilor. Să fie un an al păcii, al solidarității și al încrederii că facem totul cu bună-credință”.

Președintele și-a încheiat mesajul mulțumindu-le românilor pentru sprijin și încredere: „Mergem mai departe, împreună! La mulți ani, români!”.

Eurodeputatul Victor Negrescu afirmă că anul 2026 va fi unul decisiv pentru viitorul finanțărilor europene ale României, subliniind că miza nu mai este doar atragerea fondurilor, ci transformarea acestora în rezultate reale pentru economie și cetățeni.
Declarațiile au fost făcute după o întâlnire de lucru cu Comisarul European pentru Bugete, Piotr Serafin, desfășurată la finalul anului, într-un context marcat de finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) și discuțiile despre nivelul bugetului european.

„Mesajul meu este clar: voi continua să fac tot ceea ce trebuie pentru a mă asigura că România atrage cât mai mulți bani europeni, dar nu este suficient doar să bifăm proiecte. Fondurile europene nu sunt un exercițiu contabil și nici o cursă de absorbție fără sens. Ele trebuie să: rezolve probleme structurale, întărească statul, economia și comunitățile locale, lase ceva durabil în urmă: infrastructură, servicii publice mai bune, competențe, încredere”, a declarat Victor Negrescu.

Eurodeputatul a subliniat că România are nevoie de prioritizare, coerență și decizii rapide, precum și de o legătură mai strânsă între instituțiile europene și realitatea din teren. Potrivit acestuia, 2026 nu ar trebui să fie „anul în care am cheltuit bani”, ci anul în care investițiile europene au fost utilizate corect și eficient.

Victor Negrescu deține mai multe roluri-cheie la nivel european, fiind raportor pentru implementarea PNRR, membru al comisiei de monitorizare a mecanismului de redresare din Parlamentul European, raportor pe dosare esențiale privind viitorul CFM și coordonator, la nivelul social-democraților europeni, al grupului de lucru dedicat acestor teme.
Voi continua să fac tot ceea ce este necesar pentru ca România să atragă cât mai mulți bani europeni și să îi transforme în investiții care contează, a precizat eurodeputatul.

România a înregistrat în 2025 un an record în domeniul infrastructurii, cu inaugurarea a 146 de kilometri de autostradă și a unui drum expres, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.
Potrivit bilanțului prezentat de ministru, nivelul fondurilor europene atrase a ajuns la 27,8 miliarde de lei, în creștere cu 24% față de anul precedent. Tot în 2025 au fost semnate contracte de proiectare și execuție pentru alți 151,8 kilometri de drumuri, conform datelor Companiei Naționale de Investiții Rutiere.

În sectorul feroviar, CFR SA a recepționat 75 de kilometri de linie modernizată, iar alți 142 de kilometri au fost finalizați prin lucrări de tip „Quick Wins”. Autoritatea pentru Reformă Feroviară a livrat 13 trenuri electrice noi pentru CFR Călători, fiecare cu o capacitate de 350 de locuri. De asemenea, au fost modernizate 20 de locomotive și 44 de vagoane, iar Metrorex a primit șapte trenuri noi.

În Portul Constanța au fost finalizate investiții în valoare totală de 130 de milioane de lei, finanțate din fonduri proprii și fonduri europene.
Ministrul a mai precizat că toate cele patru loturi ale secțiunii montane a Autostrăzii A8, cu o lungime totală de 116 kilometri, au contracte atribuite sau semnate pentru supervizarea lucrărilor. Cel mai dificil tronson din punct de vedere tehnic este lotul 2B Grințieș–Pipirig.

Valoarea punctului în ambulatoriu va crește la 6,5 lei, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026, a anunțat Alexandru Rogobete, precizând că măsura este rezultatul unor negocieri intense și al unei abordări responsabile față de sistemul de sănătate.

Potrivit acestuia, ambulatoriul reprezintă o componentă esențială a sistemului medical, având un rol major în prevenție, diagnostic precoce și asigurarea continuității îngrijirii medicale. Consolidarea finanțării acestui segment va contribui la reducerea aglomerării spitalelor și la îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale în timp util.

Finanțarea majorării punctului în ambulatoriu este asigurată din economiile realizate în urma măsurilor adoptate pentru reducerea concediilor medicale fictive. Conform datelor prezentate, aceste măsuri au generat economii de aproximativ 120 de milioane de lei lunar, fonduri care sunt redirecționate către servicii medicale și îngrijirea pacienților.

Alexandru Rogobete a subliniat că, deși în forma inițială a unei ordonanțe privind măsuri fiscale creșterea fusese prorogată, decizia a fost revizuită pe baza unor date clare și a unui impact bugetar calculat. „Un sistem eficient se construiește prin susținerea reală a ambulatoriului, nu prin amânări”, a transmis acesta.

Barajul Paltinu a revenit la normalitate operațională, însă necesită intervenții majore pe termen mediu, a anunțat în această săptămână Administrația Națională „Apele Române” (ANAR).

În prezent, barajul funcționează cu un coeficient de umplere de 53,94%, echivalentul unui volum de 27,781 milioane de metri cubi de apă, suficient pentru a acoperi necesarul de apă brută pentru județul Prahova pe termen mediu și lung, după o perioadă marcată de restricții și intervenții tehnice.

Duminică, 28 decembrie, ANAR a efectuat noi lucrări de stabilizare, repornind ambele hidroagregate de joasă adâncime ale Hidroelectrica, în condiții controlate. Debitului evacuat către lacul de acumulare Voila a fost menținut între 4 și 4,5 metri cubi pe secundă, timp de 10–12 ore, fără impact asupra alimentării cu apă a populației.

ANAR a subliniat că barajul Paltinu are un rol strategic multiplu: alimentare cu apă, producere de energie electrică și protecție împotriva inundațiilor.

Deși sistemul este operațional, instituția avertizează că este necesară continuarea lucrărilor de prevenție, inclusiv extinderea capacităților de stocare, realizarea de rezervoare suplimentare, forarea de puțuri și modernizarea infrastructurii existente.
Pe termen mediu, ANAR anunță că va fi necesară o intervenție majoră, care va include repunerea în funcțiune a echipamentelor de golire de fund și alte proceduri esențiale pentru exploatarea sigură și sustenabilă a barajului.