Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că detașările și transferurile din administrația publică au devenit „un fel de sport național”, în contextul prezentării unui proiect de lege menit să reglementeze mai strict aceste practici. Actul normativ face parte din pachetul mai amplu privind interzicerea cumulului pensie-salariu, adoptat de Guvern și transmis Parlamentului pentru dezbatere în procedură de urgență.

„Un proiect de lege care aduce claritate pe un fenomen care a devenit un fel de «sport național» în administrație și anume detașările și transferurile. Cunoaștem cazurile care au ajuns în mass-media, cu detașări din zona de primărie care devine consul sau persoane care se transferă din administrația publică locală în centrală fără să aibă neapărat toate calitățile”, a afirmat ministrul, într-o conferință de presă susținută după ședința extraordinară a Executivului.
Potrivit acestuia, proiectul introduce reguli mai clare pentru reorganizarea instituțiilor publice, mecanisme mai eficiente pentru ocuparea posturilor vacante și limitează detașările și transferurile considerate abuzive sau nejustificate.

Totodată, sunt prevăzute termene scurte pentru clarificarea situațiilor existente.
„Odată ce lumea se așază în statele de funcții așa cum trebuie, aceste măsuri – mai degrabă de corectare a unor discrepanțe temporare – nu vor mai fi necesare. Presupunem că administrația va adopta o conduită care să limiteze aceste practici și pe viitor”, a adăugat Pîslaru.

În ceea ce privește impactul bugetar, ministrul a estimat că măsurile ar putea genera economii semnificative pentru stat, rezultate atât din eliminarea unor privilegii, cât și din reorganizarea aparatului administrativ.
„Nu vă pot da o cifră fixă, dar discutăm de sute de milioane de lei, dacă nu chiar peste un miliard de lei”, a precizat acesta, menționând că estimarea include atât reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, cât și optimizarea posturilor din sectorul public.
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Parlament, unde Guvernul solicită adoptarea rapidă.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi seara că premierul Ilie Bolojan seamănă cu Liviu Dragnea din perioada 2017, acuzându-l că încearcă să controleze scena politică și că „taie punțile de dialog”.

Invitat la Antena 3 CNN, Grindeanu a fost întrebat despre o paralelă între situația sa din 2017, când PSD i-a retras sprijinul politic, iar el a refuzat să demisioneze din funcția de premier, și contextul actual. Liderul social-democrat a afirmat că diferența este „fundamentală”.

„Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit ulterior unde a dus România”, a spus Grindeanu, sugerând o comparație directă cu actualul prim-ministru.
Întrebat explicit dacă îl compară pe Bolojan cu Dragnea, acesta a răspuns: „Vedeți altcumva lucrurile?”, reiterând criticile la adresa șefului Executivului.

Grindeanu a susținut că premierul „taie toate punțile de dialog”, ceea ce, în opinia sa, ar afecta posibilitatea formării unei majorități pro-europene după o eventuală schimbare de guvern. El a calificat această abordare drept „un soi de iresponsabilitate”.

Liderul PSD a mai declarat că România poate funcționa și fără actualul prim-ministru. „Se pot construi autostrăzi și fără ca Ilie Bolojan să fie prim-ministru”, a afirmat acesta.
Întrebat despre o posibilă colaborare între PSD și AUR pentru demiterea Guvernului, Grindeanu a evitat un răspuns direct, dar a transmis că „există viață și după ziua de marți”, sugerând că scena politică ar putea intra într-o nouă etapă.
În același timp, el a precizat că a luat act de apelurile la dezescaladarea discursului public și că a încercat să evite polemicile directe în intervențiile recente.

Prețul energiei electrice din România înregistrează fluctuații extreme în decursul aceleiași zile, coborând la valori aproape de zero la prânz și urcând de până la zece ori mai mult în orele de seară. Premierul Ilie Bolojan a explicat cauzele acestui dezechilibru și impactul asupra economiei.

Potrivit acestuia, situația din sectorul energetic este una dintre cele mai problematice pentru competitivitatea României, în condițiile în care prețurile interne depășesc frecvent media Uniunii Europene.
„Energia este motorul companiilor și un indicator esențial al competitivității. Din păcate, prețul energiei în România este, în general, mai mare decât media Uniunii Europene”, a declarat premierul.
Diferențele de preț sunt generate în principal de structura producției și de întârzierile în dezvoltarea noilor capacități energetice. Unele proiecte majore sunt blocate de ani de zile, cum este cazul termocentralei de la Iernut, începută în 2016 și încă nefinalizată.

În același timp, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, în special eolian și fotovoltaic, contribuie la volatilitatea prețurilor. Aproximativ 25% din energia produsă în România provine din aceste surse, dependente de condițiile meteo.
„La prânz, între orele 12 și 16, când producția fotovoltaică este ridicată, prețul energiei scade foarte mult, aproape de zero. În schimb, seara, în intervalul 20–22, ajunge la 700–800 de lei”, a explicat Bolojan.
Premierul a semnalat și probleme structurale în accesul la rețeaua energetică, unde ar exista blocaje artificiale generate de acordarea unor autorizații de racordare fără acoperire reală. Acestea ar fi obținute de companii care nu dezvoltă efectiv proiectele, dar le revând ulterior.

„S-au emis autorizații de racordare pentru zeci de mii de MW fără ca aceste proiecte să fie realizate. În unele cazuri, ele sunt scoase la vânzare inclusiv pe platforme online”, a afirmat acesta.
Datele arată un dezechilibru major: pentru un necesar maxim de circa 9.000 MW în sezonul rece, au fost emise autorizații de racordare de aproximativ 80.000 MW, la care se adaugă alte 30.000 MW în procesare la Transelectrica.

În acest context, investitorii reali întâmpină dificultăți în accesarea rețelei, în ciuda disponibilității financiare și a intențiilor de dezvoltare.
Premierul a sugerat existența unor posibile aranjamente în jurul acestor blocaje, care ar favoriza proiectele speculative și ar afecta funcționarea corectă a pieței energiei.
„Este greu de crezut că astfel de situații apar fără complicități. Sunt foarte mulți bani în joc și interese transpolitice și transinstituționale”, a concluzionat Ilie Bolojan.

Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, acordarea unor ajutoare de urgență în valoare totală de până la 1 milion de lei pentru familiile și persoanele singure din satul Rucăreni, comuna Soveja (județul Vrancea), afectate de incendiul devastator produs pe 26 aprilie 2026.

Potrivit actului normativ, sprijinul financiar va fi diferențiat în funcție de gradul de distrugere al locuințelor. Astfel, persoanele ale căror case au fost distruse în totalitate vor primi câte 30.000 de lei. Pentru locuințele afectate în proporție de peste 75%, dar care nu au fost complet distruse, ajutorul va fi de 25.000 de lei, în timp ce pentru pagube mai mici de 75% se vor acorda câte 15.000 de lei.

Autoritățile au prevăzut și o măsură suplimentară: în cazul în care locuințele încadrate inițial la daune parțiale se degradează ulterior complet din cauza afectării structurii, beneficiarii vor primi diferența până la suma maximă de 30.000 de lei.

„Comunitatea din Rucăreni trece printr-un moment extrem de dificil, iar datoria noastră este să intervenim rapid, cu măsuri concrete. Prin aceste ajutoare de urgență, sprijinim fiecare familie lovită de incendiu și asigurăm resursele pentru ca cei afectați să își poată reconstrui locuințele și viața de zi cu zi”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Stabilirea sumelor individuale va fi realizată pe baza borderourilor întocmite de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Vrancea, cu sprijinul Comitetului pentru Situații de Urgență Vrancea. Documentele vor fi ulterior avizate de primarul localității și de prefectul județului.

Incendiul a izbucnit duminică în satul Rucăreni și a cuprins 11 locuințe din lemn. 

Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a participat la sesiunea inaugurală a evenimentului „Intelligent Money Academy”, desfășurat în Galați, care a reunit peste 200 de antreprenori, specialiști și traineri din întreaga regiune.

Evenimentul, organizat de Antena 3 CNN și IMM România, cu sprijinul Consiliului Județean Galați, a fost prezentat drept o inițiativă majoră pentru dezvoltarea mediului de afaceri, poziționând orașul drept un pol regional al antreprenoriatului din Moldova.

Potrivit lui Costel Fotea, interesul ridicat pentru educația financiară și parteneriatele de business confirmă nevoia unor astfel de platforme de dialog și formare. „Astfel de inițiative aduc împreună idei, soluții și parteneriate care pot genera proiecte concrete pentru dezvoltarea județului”, a declarat acesta.

La eveniment au participat și reprezentanți ai unor instituții precum ADR Sud-Est, ANOFM și UNSAR, care au discutat despre direcțiile de dezvoltare economică și oportunitățile de finanțare disponibile.
Participanții au avut acces la sesiuni aplicate și workshopuri pe teme diverse, de la fonduri europene și finanțe, până la energie, securitate cibernetică și resurse umane.

Organizatorii anunță că „Intelligent Money Academy” își propune să devină una dintre cele mai influente platforme de educație financiară și antreprenorială din România, urmând să fie prezentă pe parcursul anului 2026 în mai multe orașe, inclusiv Craiova, Alba Iulia, Suceava și Ploiești.
Evenimentul de la Galați marchează un prim pas în consolidarea unei rețele naționale dedicate sprijinirii antreprenorilor și dezvoltării economice regionale.

Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat marți că există „o mare probabilitate” ca moțiunea de cenzură inițiată de Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan să fie adoptată.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute cu ocazia preluării mandatului interimar la Ministerul Agriculturii, în contextul intensificării tensiunilor politice de la nivel guvernamental.

„Săptămâna viitoare avem moțiune de cenzură cu certitudine. Cu mare probabilitate moțiunea de cenzură o să treacă, Guvernul o să fie schimbat”, a afirmat Tánczos Barna.
Acesta a subliniat că anunțul privind un demers comun al PSD și AUR crește șansele adoptării moțiunii, ceea ce ar duce la căderea actualului Executiv.

Vicepremierul a precizat că, în eventualitatea în care moțiunea va fi votată, vor începe negocieri pentru formarea unei noi majorități parlamentare, fără a exclude niciuna dintre variantele posibile.
„Noua majoritate poate fi cea care s-a creat pentru a dărâma Guvernul sau poate fi o altă majoritate. În momentul de față, toate opțiunile sunt pe masă”, a explicat oficialul.
Luni, PSD și AUR au anunțat inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, iar marți au finalizat textul acesteia, în care acuză actualul Executiv de deteriorarea situației economice și sociale.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, 27 aprilie, după ședința Biroului Permanent Național, că social-democrații au decis în unanimitate să susțină și să voteze moțiunea de cenzură care urmează să fie depusă în Parlament.

În acest context, liderul PSD a făcut și un apel către reprezentanții partidului aflați în funcții numite la nivel guvernamental, solicitându-le să își prezinte demisiile înainte de dezbaterea moțiunii.

„Le cer secretarilor de stat ai PSD și prefecților PSD să își prezinte demisiile în perioada următoare, astfel încât, în momentul în care vom avea moțiunea de cenzură depusă, lucrurile să fie cât se poate de clare și să nu existe discuții legate de apartenența la arcul guvernamental”, a declarat Grindeanu, la Parlament.

Acesta a adăugat că demisiile ar trebui depuse într-un termen rezonabil, pentru a nu afecta funcționarea administrației publice.

Printre prefecții susținuți de PSD se numără și Andreea Anamaria Naggar, numită în funcție cu sprijinul social-democraților, în contextul reorganizărilor politice din teritoriu.

Grindeanu a mai precizat că, în momentul depunerii moțiunii de cenzură — estimată pentru „zilele următoare” —, toți secretarii de stat și prefecții PSD ar trebui să aibă deja demisiile redactate.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat dotarea laboratorului de imagistică din cadrul Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci cu un osteodensitometru de ultimă generație, echipament care permite diagnosticarea rapidă și precoce a osteoporozei și a altor afecțiuni ale sistemului osos.

Investiția face parte dintr-un proiect amplu derulat de Consiliul Județean Galați, cu o valoare totală de aproximativ 15 milioane de lei, finanțat prin Programul Sănătate. În cadrul acestuia, ambulatoriul unității medicale din Tecuci a fost dotat cu 54 de echipamente medicale și accesorii moderne, destinate cabinetului de neurologie, laboratorului de analize și celui de imagistică.

Osteodensitometria (DEXA) este o investigație imagistică neinvazivă, rapidă și nedureroasă, considerată standardul de referință pentru măsurarea densității minerale osoase și pentru diagnosticarea osteoporozei. Aparatul utilizează raze X cu o doză foarte redusă de radiații, inferioară celei folosite în cazul unei radiografii pulmonare, și evaluează rezistența oaselor, în special la nivelul șoldului și coloanei vertebrale, precum și riscul de fracturi.

Potrivit autorităților, investigațiile sunt recomandate în special femeilor cu vârsta de peste 50–65 de ani, dar și persoanelor cu risc crescut de fracturi. Testele pot identifica inclusiv osteopenia și permit monitorizarea eficienței tratamentelor pentru întărirea sistemului osos.
Noua dotare vine în sprijinul celor aproximativ 120.000 de locuitori din Tecuci și din localitățile învecinate, care beneficiază astfel de servicii medicale la standarde ridicate.

PSD și AUR au anunțat luni că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă comune susținute de Marian Neacșu și Petrișor Peiu, care au precizat că demersul este în curs de pregătire.

„S-a decis ca noi să ne ocupăm de partea tehnică a unei moțiuni de cenzură. Abordarea politică va fi stabilită de președinții celor două partide, probabil pe parcursul acestei zile”, a declarat Marian Neacșu.

La rândul său, Petrișor Peiu a confirmat colaborarea dintre cele două formațiuni politice. „Facem un demers comun de redactare a unei moțiuni de cenzură (...) cu scopul de a demite Guvernul Bolojan”, a afirmat acesta.
Potrivit celor doi lideri, moțiunea de cenzură ar putea fi dezbătută în Parlament la începutul lunii mai.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în consultare publică un ghid care propune utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurilor verzi pentru prevenirea și gestionarea riscului la inundații.

Potrivit unui comunicat transmis de instituție, proiectul de ordin vizează aprobarea „Ghidului privind promovarea, selecția, evaluarea și integrarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundații”, document adaptat specificului din România.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că ghidul include exemple concrete de intervenții aplicabile la nivel național, precum refacerea zonelor umede, împădurirea terenurilor vulnerabile, reconectarea râurilor la luncile inundabile sau crearea unor zone de retenție naturală a apei.

„Aceste soluții au rolul de a reduce volumul și viteza scurgerii apei în perioadele de precipitații extreme”, a precizat ministrul.
Documentul propune o schimbare de abordare, punând accent pe prevenție și pe utilizarea ecosistemelor pentru diminuarea impactului fenomenelor meteo severe, în paralel cu modernizarea infrastructurii hidrotehnice existente.
Totodată, ghidul oferă autorităților publice criterii de selecție, metode de evaluare economică și modele de implementare a soluțiilor verzi în proiectele de investiții.
Reprezentanții ministerului subliniază că soluțiile bazate pe natură nu înlocuiesc lucrările clasice, ci le completează, contribuind la un echilibru între intervențiile rapide și cele cu beneficii pe termen lung.
Inițiativa este aliniată politicilor europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice, facilitând, în același timp, accesul la finanțări pentru proiecte de profil.