Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a semnat contractul de finanțare pentru implementarea proiectului „Promovarea, monitorizarea și evaluarea evoluției economiei sociale și a antreprenoriatului social în România”, cu scopul de a sprijini incluziunea socială și pentru reducerea marginalizării grupurilor vulnerabile.

„România a avut o tradiție puternică în economia socială, iar acum este momentul să-l redresăm și să-l facem un instrument eficient de creare a locurilor de muncă și de incluziune socială. Persoanele din medii vulnerabile vor să muncească, iar angajatorii trebuie sprijiniți prin măsuri concrete! Îmi doresc ca și în România economia socială să se dezvolte așa cum se întâmplă deja în Franța, Spania sau Italia”, a declarat ministrul Simona Bucura Oprescu.

Inițiatorii proiectului își doresc „instrumente moderne pentru colectarea și analiza datelor despre întreprinderile sociale, inclusiv în contextul tranziției verzi și digitale, elaborarea Strategiei Naționale în domeniul economiei sociale, cu un plan de acțiune clar și bazat pe cercetări de teren, crearea unei platforme digitale cu incubatoare virtuale, piețe online pentru produse și servicii sociale, centre și rețele de ambasadori ai antreprenoriatului social, campanii de promovare și recunoaștere publică, evenimente pentru creșterea vizibilității sectorului și sprijin pentru entitățile de economie socială: cooperare, schimb de bune practici, conectare cu sectoarele public și privat.”

Durata proiectului este 57 de luni, iar bugetul are valoarea de 3,3 milioane euro (20,5 milioane lei).

Țintă principală este crearea unui ecosistem național solid pentru economia socială și antreprenoriatul social, cu impact economic și social durabil, a precizat Ministerul Muncii.

A început campania electorală. Aceasta va ține de pe 4 aprilie până pe 3 mai, la ora 07:00. În situația organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală va începe de la data validării rezultatelor primului tur de scrutin de Curtea Constituțională a României și se va încheia pe 17 mai. 11 candidați s-au înscris în cursa electorală.

„Având în vedere că vineri, 4 aprilie a.c., începe campania electorală pentru alegerile pentru Președintele României din data de 4 mai 2025, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) îi îndeamnă pe competitorii electorali să contribuie la desfășurarea unei campanii corecte și transparente, care să răspundă așteptărilor democratice ale cetățenilor”, a transmis instituția.

AEP mai transmite că „de la începerea campaniei electorale, respectiv 4 aprilie a.c., ora 00:00, și până la încheierea acesteia, în data de 3 mai a.c., ora 07:00, trebuie respectate toate prevederile legale în vigoare, fiind permise doar anumite tipuri de activități și materiale de publicitate politică (materiale de propagandă electorală), precum afișele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condițiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie”. Competitorii politici au obligația înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment și care nu respectă regulile premise de legislația în vigoare.
Autoritatea Electorală Permanentă reamintește competitorilor electorali că, în campania electorală, este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, a mesajelor de incitare la ură și intoleranță și a oricăror forme, mijloace, acte și acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.

În același timp, potrivit legii, este interzisă utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.
În situația organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală va începe de la data validării rezultatelor primului tur de scrutin de Curtea Constituțională a României și se va încheia pe 17 mai a.c., ora 07:00, aplicându-se aceleași reguli menționate anterior, a precizat AEP.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că Guvernul va proteja companiile românești, de efectele noului război comercial al tarifelor vamale, între America și Europa.

 „Vom proteja companiile românești, cu toate resursele disponibile, de efectele noului război comercial al tarifelor vamale, între America și Europa. Pregătim măsuri de sprijin pentru toate industriile afectate prin scheme de ajutor de stat cât mai eficiente și simplu de aplicat, ca să poată produce efecte în cel mai scurt timp”, a anunțat premierul Ciolacu, înainte de ședința de Guvern.

 Șeful Executivului a transmis un mesaj pentru „cei care acuză zilnic cât de prost merg lucrurile în economie”.

„Sunt date din ultimele zile ce arată încrederea investitorilor români și străini în potențialul nostru economic. Cea mai mare companie industrială antreprenorială, Chimcomplex investește 100 de milioane de euro într-o fabrică nouă, la Onești. Finlandezii de la Nokian au început producția de anvelope la Oradea. Vor depăși un miliard de euro cifră de afaceri chiar din acest an. Mobexpert, Dedeman și toate marile lanțuri de hypermarketuri își extind rețeaua logistică în țară, cu investiții de sute de milioane de euro. Un fond american de investiții a achiziționat cu peste 1,3 miliarde de euro rețeaua de sănătate Regina Maria”, a precizat Ciolacu.

În concluzie, există încredere în România, de aceea investitori serioși pun la bătaie atâția bani, a subliniat Ciolacu.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a trimis un mesaj cu ocazia emiterii primei Cărți Electronice de Identitate în România. Este un pas important spre viitor, a spus Predoiu.
Mesajul a fost trimis miercuri.

„Astăzi facem un pas important spre viitor. A fost remisă titularului prima Carte Electronică de Identitate din România – un moment așteptat, care marchează o etapă semnificativă în procesul de digitalizare a administrației publice. Ministerul Afacerilor Interne contribuie activ la modernizarea instituțiilor statului, iar această nouă carte de identitate este dovada clară că direcția în care mergem este cea corectă: servicii publice mai bune, mai rapide, mai sigure”, a explicat Cătălin Predoiu.

Potrivit acestuia, emiterea noii Cărți Electronice de Identitate face parte dintr-un proces amplu de transformare digitală a structurilor MAI, care muncesc zi de zi pentru ca cetățenii să beneficieze de servicii moderne, accesibile și eficiente.

Avantajele pentru cetățeni sunt multiple: elemente avansate de securitate, care oferă o protecție crescută împotriva falsificării sau a furtului de identitate, posibilitatea de a folosi documentul ca act de călătorie în interiorul UE și acces facil la servicii electronice, inclusiv posibilitatea utilizării semnăturii electronice.
„Continuăm, pas cu pas, transformarea digitală a serviciilor publice, cu respect pentru drepturile fundamentale și cu o viziune clară asupra viitorului”, a fost concluzia ministrului Afacerilor Interne.

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, candidat independent la alegerile prezidenţiale, a declarat miercuri că niciodată nu i-a cerut Elenei Lasconi să se retragă din competiţia prezidenţială din noiembrie.

”Ce pot eu să vă spun este că niciodată, asta însemnând niciodată, nu i-am cerut doamnei Lasconi să se retragă din competiţia prezidenţială din noiembrie. Asta pot să vă spun”, a precizat primarul Capitalei, într-o intervenţie la B1.

Înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 10.4% în luna martie față de luna similară din 2024. De asemenea, statistica prezentată de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) arată că mașinile electrice nu mai sunt dorite de români.

APIA a anunțat marți primele informații oficiale despre înmatriculările de autovehicule din România în luna martie 2025, bazate pe datele publicate de DGPCI.

În martie, înmatriculările de autoturisme noi sunt în creștere cu 10.4% față de martie 2024, ajungând la un volum de 9850 unități. Autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de -58.8% față de martie 2024, realizând o cota de piață de 2.7%. Pe primele 3 luni din 2025, înmatriculările de autoturisme noi au atins 33.451 unități, cu o creștere de 2.4% față de perioada similară a anului 2024.

Consiliul Județean Galați a achiziționat noi echipamente performante pentru intervențiile chirurgicale. Este vorba despre trei sisteme moderne de sigilare vasculară.

Costel Fotea, președintele CJ Galați, a anunțat că la Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Ap. Andrei” au ajuns unele dintre cele mai performante echipamente destinate intervențiilor chirurgicale. Cele trei sisteme moderne de sigilare vasculară complet echipate – SPECTRUM sunt echipamente clinice utilizate pentru tăierea și sigilarea/etanșarea vasculară rapidă și eficientă în timpul operațiilor.

„Utilizarea acestor echipamente de înaltă precizie înseamnă, practic, o șansă în plus la viață pentru pacienți. Ne-am gândit în primul rând la pacienții cu afecțiuni oncologice. La Spitalul Județean vin pentru intervenții chirurgicale tot mai mulți pacienți bolnavi de cancer din Galați, dar și din zonele învecinate. La Blocul Operator Urgențe sunt efectuate zilnic numeroase intervenții chirurgicale pentru patologii de cancer în stadii avansate (metastaze). Esențiale în chirurgia oncologică, sistemele de sigilare vasculară oferă, prin tehnologiile medicale de ultimă generație, beneficii semnificative în controlul sângerării, reducerea timpului de operare și minimizarea complicațiilor postoperatorii”, a explicat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Cele trei sisteme de sigilare a vaselor vor deservi cele două săli de operație din Blocul Operator Urgențe și o sală de operație din Blocul Operator septic.

Echipamentele au fost achiziționate de Consiliul Județean Galați printr-un proiect cu fonduri europene finanțat prin Programul Sănătate.
„Din grijă pentru pacienți, continuăm investițiile pentru a avea, la Galați, cele mai bune servicii medicale posibile”, a precizat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

USR cere sancționarea deputatului AUR Mihail Neamțu și demiterea lui de la șefia Comisiei pentru cultură. USR consideră că declarațiile repetate ale lui Neamțu sunt inacceptabile și fac de rușine Parlamentul.

Potrivit unui comunicat de presă „în contextul apariției în spațiul public a mai multor dovezi privind limbajul total inadecvat cu funcția pe care o ocupă al deputatului AUR Mihail Neamțu, grupul deputaților USR solicită Biroului Permanent sancționarea acestuia conform Statutului și Codului de conduită ale parlamentarilor, precum și demiterea de urgență de la șefia Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților.”

„Sunt total inacceptabile ieșirile acestui politician băgat de AUR în Parlament și pus și șef de comisie parlamentară, fie că vorbim de răspunsul pe care îl dă celor ce-l întreabă de banii pe care i-a primit pentru a-i face campanie lui Călin Georgescu, fie că ne referim la comentariile făcute public la adresa a trei lidere din politica europeană. Astfel de personaje fac de rușine Parlamentul și sper ca Biroul Permanent să ia măsuri, dacă AUR, partidul care promovează astfel de politicieni și astfel de comportamente agresive și triviale, nu îl schimbă imediat de la președinția comisiei”, declară Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR.

În solicitarea adresată Biroului Permanent al Camerei Deputaților, USR cere demiterea de urgență a lui Mihail Neamțu de la șefia Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă. De asemenea, USR cere sancționarea deputatului AUR potrivit prevederilor Statutului deputaților și senatorilor, respectiv Codului de conduită al deputaților și senatorilor.

Potrivit propriului Statut, parlamentarii sunt obligați, printre altele, „să se supună normelor de conduită civilizată, de curtoazie și de disciplină parlamentară și să nu aibă atitudini sau să folosească expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare sau discriminatorii”.

„Or, după cum s-a văzut în clipul video postat recent pe rețelele sociale, Mihail Neamțu reacționează violent la întrebările oamenilor privind legăturile și banii primiți de la finanțatorul candidatului prorus Călin Georgescu. Reamintim că Mihail Neamțu figurează pe lista procurorilor cu persoane care au primit bani de la Bogdan Peșchir, arestat pentru 30 de zile. De asemenea, deputatul AUR a dovedit un comportament inadecvat prin comentariul public făcut la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și șefei politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas”, transmite USR.
„Un om care folosește un limbaj obscen nu are ce căuta la conducerea Comisiei pentru cultură din Parlament. Dacă la nivel de Comisie de cultură agresivitatea e prezentă la nivel de cuvânt, într-o altă configurație poate deveni orice. Depinde și de noi să nu permitem să se ajungă acolo. Domnul Neamţu trebuie să plece acolo unde atitudinea sa nu poate afecta instituțiile statului”, este concluzia deputatului USR George Gima, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților.

Rata șomajului din România a înregistrat o ușoară creștere în luna februarie 2025, ajungând la 5,6% în formă ajustată sezonier. Cifra reprezintă o creștere de 0,1 puncte procentuale față de luna ianuarie a acestui an, potrivit Institutul Național de Statistică (INS).

Datele publicate marți de INS arată că numărul șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 456.800 de persoane în februarie, în creștere atât față de luna precedentă (450.900 persoane), cât și comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (436.300 persoane).
Există diferențe semnificative între sexe, bărbații fiind mai afectați de șomaj decât femeile. Rata șomajului în rândul bărbaților a fost de 5,7%, cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată la femei (5,3%).

În perioada octombrie-decembrie 2024, rata șomajului în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani a atins 26,3%, ceea ce înseamnă că mai mult de un sfert dintre tinerii activi pe piața muncii nu au un loc de muncă.
Pentru adulții cu vârste între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,3% pentru luna februarie 2025, cu diferențe între bărbați (4,4%) și femei (4,1%). Această categorie de vârstă reprezintă 72,5% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna februarie 2025.