Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a transmis spre validare către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) documentația necesară lansării licitației pentru realizarea drumului expres care va asigura conexiunea între Autostrada A0 București Nord și viitorul Terminal 2 al Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Valoarea estimată a investiției depășește 400 de milioane de lei, iar contractul va include atât proiectarea, cât și execuția lucrărilor, cu o durată totală de realizare de aproximativ 30 de luni.
Potrivit directorului general al CNIR, Gabriel Budescu, noua conexiune rutieră va reduce semnificativ timpul de deplasare în zonă, de la aproximativ 20 de minute în prezent la doar două minute, pentru un traseu de circa 2,5 kilometri.

Proiectul prevede realizarea unui drum de legătură cu o lungime de 2,55 kilometri, un nod rutier de tip „treflă” la intersecția cu A0, cu bretele însumând aproximativ 7,5 kilometri, precum și pasaje supraterane peste DJ 200B și Autostrada A0 Nord. De asemenea, este inclusă o conexiune cu drumul județean 200B printr-un sens giratoriu.
Traseul se desfășoară pe teritoriul județului Ilfov, în zona localității Tunari, desprinzându-se din kilometrul 29 al Autostrăzii A0 București Nord.

Investiția este considerată esențială pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din nordul Capitalei, în contextul viitoarei construcții a Terminalului 2, dar și pentru îmbunătățirea mobilității locale și facilitarea transportului de mărfuri către zona cargo a aeroportului.

Anunțul de participare urmează să fie publicat în SEAP după validarea documentației de către ANAP.

De luni, ora 14.00, se deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru finanțarea dezvoltării turismului local din România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bugetul total alocat este de 10 milioane de euro.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat că apelul de proiecte este destinat Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), structuri care coordonează și promovează turismul la nivel local.
Sesiunea de depunere a proiectelor începe luni, la ora 14.00, și se va încheia în 15 aprilie, la ora 17.00. În acest interval, autoritățile locale și partenerii din domeniul turismului pot depune proiecte pentru dezvoltarea destinațiilor turistice din România.

Prin această finanțare sunt susținute organizațiile care au rolul de a promova destinațiile turistice, de a atrage vizitatori și de a dezvolta proiecte locale menite să crească atractivitatea zonelor turistice.

Apelul este unul competitiv și se desfășoară după principiul „primul venit, primul servit”. Proiectele depuse vor fi evaluate în mod continuu până la 30 aprilie 2026, în limita bugetului disponibil.
Potrivit ministrului Irineu Darău, finanțarea poate sprijini inițiative concrete pentru destinațiile turistice, precum promovarea și marketingul acestora, digitalizarea informațiilor pentru turiști sau proiecte care contribuie la creșterea atractivității zonelor turistice.

Fermierii români vor avea acces la piața chineză, după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a semnat marți un memorandum de înțelegere cu autoritățile de la Beijing.

Documentul vizează cooperarea în domeniul agricol și permite exportul de produse agroalimentare românești către China, considerată cea mai mare piață de consum din lume.
Potrivit oficialului român, primele protocoale de colaborare vor fi semnate miercuri și vor permite exportul de carne de pasăre tratată termic, produse lactate și produse acvatice. În paralel, autoritățile lucrează la finalizarea documentației necesare pentru exportul de cereale și produse procesate din carne de porc.

Ministrul Agriculturii a subliniat că asigurarea unor piețe stabile de desfacere este esențială pentru fermieri, în contextul dificultăților actuale din sectorul agricol.
Memorandumul mai prevede dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum securitatea alimentară, procesarea produselor agroalimentare, cercetarea, inovarea și schimbul de tehnologii moderne.

Deputatul Viorica Sandu participă marți, la a doua zi de dezbateri asupra bugetului național în Parlament, subliniind importanța unei alocări echilibrate a resurselor pentru sănătate, educație și siguranța cetățenilor.

„Dezbaterile sunt intense și necesare. Susțin importanța unei distribuiri echilibrate a resurselor, cu accent pe transparență, eficiență și responsabilitate în cheltuirea banului public”, a transmis Sandu.

Potrivit parlamentarului PSD, agenda discuțiilor a acoperit instituții fundamentale și ministere-cheie, de la justiție și apărare, până la educație, sănătate și dezvoltare. Fiecare alocare bugetară analizată reflectă priorități concrete: siguranța cetățenilor, investițiile în infrastructură, sprijinul pentru educație și consolidarea sistemului de sănătate.

Premierul Ilie Bolojan a discutat luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanții OMV despre investițiile energetice și securitatea aprovizionării cu carburanți, în contextul tensiunilor de pe piața globală a petrolului generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Întâlnirea a avut loc cu o delegație condusă de directorul general al OMV, Alfred Stern, iar discuțiile s-au concentrat pe strategia de dezvoltare a OMV Petrom pentru perioada următoare.

Reprezentanții companiei au prezentat planul de investiții pentru acest an, în valoare de aproximativ 9,4 miliarde de lei – un nivel record pentru companie.

Un punct central al discuțiilor a fost proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, considerat cel mai important proiect de explorare și exploatare a gazelor naturale din România.

Potrivit reprezentanților companiei, proiectul se desfășoară conform calendarului stabilit, iar exploatarea gazelor ar urma să înceapă anul viitor. Gazele extrase vor fi destinate atât consumului intern, cât și exportului, contribuind la creșterea securității energetice a României și la reducerea dependenței de importuri.

În cadrul întrevederii a fost subliniată și importanța siguranței și securității proiectului din Marea Neagră.

De asemenea, a fost analizat stadiul implementării acordului de principiu dintre Guvern și OMV Petrom, acord care ar permite continuarea investițiilor în explorarea și producția de hidrocarburi.

La întâlnire au participat, din partea companiei, și directorul general executiv și președintele Directoratului OMV Petrom, Christina Verchere, precum și vicepreședintele pentru Reglementare și Afaceri Publice Corporative, Alexandru Maximescu.

Un alt subiect abordat a fost evoluția prețurilor la carburanți și situația aprovizionării, în contextul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbărilor de pe piața globală a petrolului.

Reprezentanții OMV au atras atenția asupra riscurilor privind securizarea lanțului de aprovizionare, subliniind că turbulențele generate de conflict ar putea produce un deficit estimat la aproximativ 30% din resursele necesare la nivel mondial.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul analizează toate scenariile, în funcție de evoluția situației, și a subliniat rolul pe care compania OMV Petrom îl are pe piața carburanților din România.

Din partea Guvernului au mai participat șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, secretarul de stat Ioana Dogioiu.

La finalul discuțiilor, părțile au convenit să mențină o cooperare strânsă pentru a gestiona provocările din sectorul energetic și pentru a asigura stabilitatea aprovizionării cu carburanți în România.

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunțat declanșarea unei campanii naționale de control în centrele rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități, verificările urmând să fie realizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a declarat că are „toleranță zero” față de nerespectarea standardelor în serviciile sociale rezidențiale destinate persoanelor cu dizabilități și a cerut inspectorilor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială să demareze o campanie de control la nivel național.

Potrivit acestuia, verificările vor viza centrele din întreaga țară, în condițiile în care pentru persoanele cu dizabilități aceste unități reprezintă locuința lor.
„Când vorbim despre protecția pe care statul trebuie să o ofere, trebuie să ținem cont și de capacitatea de control”, a transmis ministrul într-un mesaj public.
El a subliniat că instituția responsabilă se confruntă cu un deficit semnificativ de personal, însă și-a exprimat încrederea că inspectorii sociali își vor îndeplini atribuțiile „cu seriozitate și responsabilitate”.
Ministrul a adăugat că persoanele cu dizabilități aflate în aceste centre au nevoie de protecție, grijă și condiții decente de viață.

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ar putea deveni realitate în cursul acestui an, în contextul progreselor făcute în procesul de reformă și al evaluărilor realizate de organizație.
Declarația a fost făcută la lansarea noii ediții a Studiului Economic al OCDE pentru România, eveniment la care a participat și secretarul general al organizației, Mathias Cormann, aflat într-o vizită oficială la București.

Începând cu ora 10.00, Mathias Cormann a fost primit de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
Cu această ocazie a fost organizată și ceremonia de semnare a acordului dintre Guvernul României și OCDE privind privilegiile și imunitățile acordate organizației.

În cadrul declarației susținute la eveniment, premierul a subliniat că România a făcut progrese importante în procesul de aderare, început în ianuarie 2022.
„Mă bucur să particip astăzi, alături de dumneavoastră, alături de secretarul general al OCDE, domnul Mathias Cormann, la lansarea noii ediții a Studiului Economic al OCDE pentru România. De la deschiderea negocierilor de aderare în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces amplu de evaluare a politicilor și practicilor sale, raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică. Datorită efortului comun al instituțiilor implicate, țara noastră a făcut pași importanți în acest proces de aderare”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, studiul economic lansat de OCDE oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei românești.

„Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei. Este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului”, a adăugat Bolojan.
În discursul său, premierul a făcut referire și la situația deficitului bugetar și la măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor economice, subliniind că implementarea reformelor recomandate va contribui la consolidarea economiei și la finalizarea procesului de aderare la OCDE.

Guvernul a adoptat, în ședința de joi, hotărârea privind creșterea salariului minim brut pe economie, a anunțat ministrul Muncii, Petre Florin Manole.

„Astăzi (joi, 12 martie) am deblocat o decizie foarte importantă pentru oamenii care muncesc cinstit și corect în România. În ședința de guvern am adoptat hotărârea privind creșterea salariului minim pe economie. Este o măsură pentru care Partidul Social-Democrat s-a luptat încă de anul trecut”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, decizia ar fi fost blocată pentru o perioadă „în mod nejustificat”, însă a fost deblocată în cadrul actualei ședințe de guvern.

„Am reușit să o deblocăm și mergem mai departe așa cum am promis”, a adăugat Manole, precizând că majorarea salariului minim ar urma să aducă venituri mai mari pentru aproximativ 1,7 milioane de angajați din România.
Ministrul Muncii a mai spus că măsura ar avea și un impact pozitiv asupra veniturilor statului, estimat la peste 500 de milioane de lei la bugetul public.

Conform proiectului de Hotărâre de Guvern aflat pe agenda ședinței, începând cu 1 iulie 2026 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată ar urma să fie stabilit la 4.325 de lei lunar, fără a include sporuri și alte adaosuri. Suma este calculată pentru un program normal de lucru de 166,667 ore pe lună, ceea ce înseamnă 25,949 lei pe oră.
La începutul anului precedent, salariul minim brut fusese stabilit la 4.050 de lei lunar, pentru un program mediu de 165,334 ore pe lună, echivalentul a 24,496 lei pe oră.

România își va aproape tripla capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani, a anunțat Bogdan Ivan, ministrul Energiei, la Summitul pentru Energie Nucleară de la Paris.

Ministrul a subliniat că energia nucleară este una dintre puținele surse capabile să asigure energie curată constantă, la scară mare, cu emisii reduse, având un rol esențial în securitatea energetică. În prezent, energia nucleară acoperă aproximativ 20% din consumul național de electricitate.

„România are 60 de ani de experiență în domeniul nuclear și peste 30 de ani de operare în condiții de maximă siguranță și eficiență la Cernavodă. În următorii 10 ani, orice MW în plus din surse nucleare va însemna mai multă securitate energetică și competitivitate pentru țara noastră”, a afirmat Ivan.

Conform ministrului, Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă se află printre cele mai performante reactoare nucleare din lume, cu un factor mediu de capacitate de peste 92% în 2025. România va continua proiectele de modernizare a Reactorului 1 și dezvoltarea Unităților 3 și 4 cu tehnologie CANDU, iar la Doicești se va implementa primul proiect de reactor modular mic (SMR) din Europa.
La summit au participat președintele Franței, Emmanuel Macron, directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de șefi de stat și de guvern, miniștri, instituții financiare internaționale și lideri din industrie.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, joi, că Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care clarifică administrarea bazelor sportive și a taberelor pentru tineret aflate în proprietatea statului și deschide calea transferului acestora către autoritățile locale.

Este vorba despre 1.034 de baze și tabere, repartizate în toate județele țării. Până acum, multe dintre aceste active nu aveau o situație administrativă clară, blocând astfel investițiile și lucrările de reabilitare.

Potrivit premierului, odată cu adoptarea ordonanței, aceste baze vor fi preluate de Agenția Națională pentru Sport, un pas necesar pentru descentralizarea lor către consiliile județene. „Am discutat astăzi cu domnul Bogdan Matei, președintele Agenției Naționale pentru Sport, despre pașii următori”, a declarat Bolojan.

Situația juridică a bazelor sportive diferă însă de la județ la județ. În aproximativ două treimi dintre județe, activele nu prezintă probleme juridice și pot fi transferate rapid. În rest, există cazuri în care terenurile sunt solicitate pentru retrocedare, situații ce vor trebui analizate și clarificate înainte de transfer.

Guvernul urmează să trimită adrese către toate consiliile județene, iar după adoptarea hotărârilor locale, transferul bazelor va fi aprobat județ cu județ. Procesul va include și personalul angajat, cu menținerea salariilor și cu obligația ca destinația sportivă a acestor active să rămână neschimbată.

Estimările oficiale indică că transferul ar putea fi finalizat în aproximativ șase luni, scopul fiind ca autoritățile locale să poată începe cât mai repede lucrările de reabilitare și să redea bazele comunităților.

„Acesta este un pas important pentru ca infrastructura sportivă să fie administrată mai aproape de comunități și pentru ca aceste baze să redevină spații vii, folosite de tineri și de toți cei care vor să facă sport”, a subliniat premierul.