Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului, avertizând că unele dintre prevederile adoptate sunt neclare și pot duce la interpretări abuzive.

Șeful statului a precizat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că este esențial ca legislația destinată combaterii urii, xenofobiei și discriminării să fie formulată riguros, pentru a evita deteriorarea încrederii publice și amplificarea tensiunilor din societate.

„Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate”, a afirmat președintele.
Nicușor Dan a semnalat că, în forma actuală, actul normativ nu definește suficient de strict unele infracțiuni, lăsând loc unor interpretări care ar putea incrimina persoane fără legătură cu extremismul. Un exemplu îl constituie articolul ce prevede pedepse între unu și cinci ani de închisoare pentru distribuirea oricărui material ce conține idei xenofobe, fără a diferenția între propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice.
„România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, a subliniat președintele în solicitarea adresată Parlamentului.

Situația ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost discutată marți în ședința conducerii PSD, a anunțat președintele partidului, Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a precizat că va avea o discuție cu premierul Ilie Bolojan înainte ca formațiunea să adopte o poziție oficială.

„Nu vă ascund că s-a deschis acest subiect în ședința de astăzi. O să încerc să am o întâlnire astăzi cu domnul prim-ministru Ilie Bolojan și dați-mi voie prima oară să discut cu domnia sa și apoi să anunț ceea ce dorim noi. Eu cred că e corect așa”, a declarat Grindeanu.

Întrebat ce solicitări va formula PSD în coaliție, liderul partidului a evitat să ofere detalii, subliniind că întâlnirea cu premierul este un pas necesar înaintea oricărui anunț public.
Discuțiile apar în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare generate de gestionarea situației privind criza apei din județele Prahova și Dâmbovița, temă care a stârnit critici la adresa Ministerului Mediului.

PSD a câștigat președinția Consiliului Județean Buzău și mai multe primării din țară unde au avut loc alegeri locale parțiale, potrivit rezultatelor parțiale anunțate duminică, a transmis Lia Olguța Vasilescu într-un mesaj public.

Potrivit acesteia, candidații PSD au obținut în majoritatea localităților scoruri de peste 50%. La Sopot, în județul Dolj, candidatul social-democrat ar fi câștigat cu peste 77%.

Vasilescu a precizat și că la Ialomița candidatul independent ar fi susținut de PSD. Ea a subliniat că, exceptând Bucureștiul și o localitate din județul Sibiu, toate primăriile unde s-au organizat alegeri ar fi fost câștigate de PSD.

„Felicitări tuturor! Felicitări, Marcel Ciolacu!”, a scris Lia Olguța Vasilescu.

Ciprian Ciucu a declarat duminică seara că nu intenționează să candideze la alegerile prezidențiale și că nu își dorește să preia conducerea PNL, subliniind că prioritatea sa este mandatul de primar al Capitalei.

Invitat la Antena 3 CNN, Ciucu a afirmat că își dorește să rămână concentrat pe administrația locală pe termen lung. „Nu voi candida, vreau să-mi dedic viața mai mult de patru ani orașului nostru, Bucureștiul. Este cea mai mare onoare”, a declarat acesta.

Liberalul a respins ferm orice scenariu privind o eventuală candidatură la președinția României sau la șefia PNL. „Nu mă văd președintele României. Nu vreau să fiu președintele României sau președintele PNL”, a precizat Ciucu.

Declarațiile vin în contextul speculațiilor politice apărute după victoria sa în alegerile pentru Primăria Capitalei.

Biroul Electoral Central a anunțat rezultatele finale ale alegerilor pentru Primăria Municipiului București, confirmând victoria candidatului PNL, Ciprian Ciucu, care a obținut 211.562 de voturi, reprezentând 36,16% din totalul sufragiilor exprimate.

Pe locul al doilea s-a clasat Anca Alexandrescu, candidata alianței „Dreptate pentru București”, cu 128.405 voturi (21,94%), rezultat considerat surpriza acestui scrutin. Clasarea sa contrazice estimările exit-poll, dar și un sondaj INSCOP, care îl indicau pe candidatul PSD, Daniel Băluță, drept principalul contracandidat al lui Ciucu.

Daniel Băluță s-a clasat pe poziția a treia, obținând 120.001 voturi, ceea ce reprezintă 20,51% din total.

După anunțarea rezultatului final, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj public de felicitare noului primar general al Capitalei.

„Felicitări, Ciprian Ciucu! Prin competența probată la Primăria Sectorului 6, prin integritatea dovedită în acești ani și prin atașamentul față de București, sunt convins că va schimba fața Capitalei. Mulțumesc cetățenilor din București pentru sprijinul acordat! Voi colabora cu Ciprian Ciucu și cu primarii de sectoare pentru rezolvarea problemelor ce țin și de Guvern. Respect!”, a transmis premierul.

Biroul Electoral al Municipiului București a decis, joi, retragerea de pe internet a unui videoclip realizat în incinta Palatului Cotroceni, în care apar primarul general Nicușor Dan, președintele USR Cătălin Drulă și europarlamentarul Vlad Voiculescu. Potrivit hotărârii, înregistrarea are caracter electoral și a fost produsă într-un spațiu instituțional al statului, situație considerată neconformă cu regulile privind utilizarea resurselor publice în campanie.

Clipul a fost publicat inițial pe rețelele sociale de Vlad Voiculescu, fiind ulterior preluat de USR și de mai mulți lideri ai partidului. Materialul video a generat controverse în spațiul public, fiind interpretat drept un mesaj de susținere electorală pentru candidatul USR la Primăria Capitalei.

În decizia sa, Biroul Electoral de Circumscripție București a apreciat că filmarea constituie un mesaj electoral cu impact direct asupra competiției pentru Primăria Municipiului București, unde Cătălin Drulă se confruntă cu candidatul PNL, Ciprian Ciucu. Utilizarea Palatului Cotroceni ca fundal pentru un material cu miză electorală a fost considerată o încălcare a normelor privind neutralitatea instituțiilor publice.
În videoclip, cei trei discută despre urbanismul din București și critică organizația PNL București pentru lipsa de sprijin în perioada 2020–2022 în privința suspendării abuzurilor urbanistice din Capitală.
Ca urmare a deciziei BEMB, clipul urmează să fie eliminat de pe rețelele sociale și din mediul online.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a discutat la Viena cu omologul austriac, Wolfgang Hattmannsdorfer, despre consolidarea interconectărilor energetice regionale și despre proiectele strategice ale României, între care investiția Neptun Deep ocupă un rol central.

În cadrul vizitei oficiale în Austria, Bogdan Ivan a participat, alături de premierul Ilie Bolojan și delegația României, la întâlniri cu cancelarul austriac Christian Stocker și cu ministrul Energiei. Discuțiile s-au axat pe modalitățile prin care România își poate întări poziția energetică în regiune și poate atrage investiții majore.

„Neptun Deep este punctul-cheie: OMV Petrom și Romgaz lucrează împreună la investiția care poate transforma România într-un pol de stabilitate energetică la nivel european. Am insistat pe îmbunătățirea interconectărilor energetice, în special a celor electrice, în regiunea noastră. Prețurile nu pot scădea fără o integrare reală a infrastructurii”, a transmis ministrul pe Facebook.

Potrivit lui Bogdan Ivan, oficialii austrieci și-au exprimat interesul pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale și au reconfirmat sprijinul Austriei pentru aderarea României la OCDE.
„Obiectivul meu rămâne clar: energie accesibilă pentru populație, prețuri competitive pentru companii și o Românie puternică în arhitectura energetică europeană”, a precizat ministrul Energiei.

Deputatul PSD Marius Constantin Budăi cere publicarea valorii totale a ajutoarelor oferite de România Ucrainei, afirmând că este „un drept fundamental al cetățenilor” să știe cum au fost cheltuiți banii publici.

Într-o postare pe rețelele sociale, Budăi critică lipsa de transparență a autorităților și susține că secretizarea sumelor alimentează suspiciuni privind eventuale nereguli sau valori mai mari decât cele reale.

„Este vorba de bani colectați din taxele și impozitele românilor. Cetățenii au dreptul să știe ce s-a întâmplat cu banii lor”, spune acesta, adăugând că „secretomania este greu de explicat”.
Budăi îi acuză pe reprezentanții USR și foștii responsabili din Ministerul Apărării și al Afacerilor Externe că se ascund în spatele „secretului militar”, în timp ce alte state – inclusiv SUA – au publicat liste detaliate ale ajutoarelor acordate Ucrainei.

„Unde vă este transparența, pe care ați invocat-o de atâtea ori în opoziție?”, întreabă parlamentarul, solicitând Guvernului și instituțiilor responsabile clarificarea situației.

Una dintre bijuteriile arhitecturale ale Galațiului, imobilul de pe strada Eroilor nr. 16, și-a recăpătat strălucirea de altădată, grație unui amplu proiect de reabilitare derulat de Consiliul Județean Galați, finanțat prin PNRR, în valoare de aproape 6 milioane de lei.

Clădirea, construită la sfârșitul secolului XIX și cunoscută sub denumirea de Casa Colognomu–Calavrezos, face parte din „Ansamblul urban Strada Eroilor” și este clasificată ca monument istoric. Edificiul, realizat în stil neoclasic, se remarcă prin detaliile decorative, printre care patru coloane cu capiteluri corintice la intrare și reprezentarea lui Hermes, patronul comercianților.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat că istoria clădirii este legată de două dintre cele mai proeminente familii de comercianți din oraș și că reabilitarea „redă frumusețea Galațiului, cu întreaga bogăție a moștenirii sale istorice și arhitecturale”.

Imobilul, cu o suprafață desfășurată de 756 mp, a fost reabilitat integral, lucrările incluzând consolidare seismică, termoizolare, recompartimentare, modernizarea sistemelor de utilități, climatizare și iluminat, precum și creșterea eficienței energetice prin instalarea unei centrale termice moderne, panouri solare și a unui sistem inteligent de management al consumurilor.
Proiectul reprezintă un exemplu de valorificare a patrimoniului istoric al Galațiului și de modernizare a clădirilor publice pentru eficiență energetică și siguranță.