Europarlamentarul Victor Negrescu afirmă că dezbaterea privind prezența copiilor pe rețelele sociale trebuie să depășească simpla idee a interzicerii accesului, subliniind necesitatea unor măsuri europene și naționale solide pentru siguranța digitală a minorilor.

Acesta a amintit că Parlamentul European a adoptat, în noiembrie 2025, un raport non-legislativ privind protecția minorilor în mediul online, document care propune un set de măsuri axate pe responsabilitatea platformelor digitale, standarde de proiectare sigure și educație digitală pentru utilizatori și familii.

Printre recomandările raportului se numără stabilirea unei vârste minime armonizate de 16 ani pentru accesul pe rețelele sociale și servicii online, cu posibilitatea utilizării acestora între 13 și 16 ani doar cu acordul părinților, precum și aplicarea strictă a legislației europene existente, inclusiv Digital Services Act (DSA).

De asemenea, documentul solicită evaluări și sancțiuni clare pentru platformele care nu respectă obligațiile de protecție a minorilor, dezvoltarea unor mecanisme eficiente de verificare a vârstei și implementarea principiului „safe-by-default” în produsele digitale, precum și consolidarea cooperării între autoritățile naționale la nivelul Uniunii Europene.
Victor Negrescu a precizat că, pe baza acestor concluzii europene, a propus în timp o serie de soluții concrete, susținute financiar și de organizații neguvernamentale. Printre acestea se numără elaborarea unei Carți Naționale a Drepturilor Cetățenilor în Mediul Online, implementarea programelor de educație digitală pentru copii, tineri, părinți și profesori, precum și utilizarea fondurilor europene și PNRR pentru formare și instruire digitală.

Europarlamentarul a mai subliniat importanța aplicării coerente în România a legislației europene precum DSA, DMA și AI Act, separarea platformelor destinate minorilor de cele pentru adulți, precum și consultarea tinerilor și a părinților în elaborarea politicilor publice privind mediul digital.
Potrivit lui Victor Negrescu, aceste soluții sunt deja ancorate în cadrul legislativ european și național, fiind necesară în prezent voința politică pentru transformarea lor în practici eficiente de protecție a copiilor online.