Președintele României, Klaus Iohannis, susține că administrația publică trebuie să recupereze întârzierile. Mesajul a fost transmis la Summitul Autorităților Publice Municipale.
Șeful statului a declarat că a observat în ultimii ani de mandat cum autoritățile locale au creat „oportunități din provocările și crizele cu care v-ați confruntat, în special în ultimii ani, care au fost caracterizați de efectele generate de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina, dar și de consecințele schimbărilor climatice și de o creștere a dezinformării și a manipulării”.

„Societatea noastră trece printr-o perioadă de transformare profundă, iar administrația publică trebuie să recupereze întârzierile și să evite argumentele care să justifice o stare de fapt și să se ridice la nivelul așteptărilor pe care le au comunitățile. Cetățenii au nevoie de soluții și de răspunsuri, nu de justificări și amânări și am încredere că înțelegeți mesajul acestora de a le oferi motive autentice să privească cu încredere viitorul lor în România”, a transmis Iohannis.

Președintele a cerut mai multă predictibilitate și coerență în administrația publică și în actul de guvernare în general, „pentru că nu este suficient ca autoritățile să reacționeze doar în gestionarea crizelor”.

„O comunitate nu poate evolua fără un plan coerent care să includă identificarea oportunităților de finanțare pentru investițiile esențiale dezvoltării economice și sociale a comunităților. Implementarea eficientă a politicilor publice adoptate la nivel central și adaptarea lor la nevoile și prioritățile locale este esențială. În prezent, există mai multe oportunități de accesare a fondurilor europene decât oricând, iar aceste numeroase resurse pot fi utilizate pentru investiții sustenabile în educație, sănătate, mediu, transport, cercetare și inovare. Sunt domenii fundamentale, iar reformele în aceste sectoare trebuie să fie implementate cu succes”, a precizat Klaus Iohannis.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că România va propune Comisiei Europene soluții pentru deblocarea tranșei a treia din PNRR. Este vorba despre două soluții. UE a suspendat parțial plățile, inclusiv din cauza numirilor netransparente ale unor directori din companii de stat.

Sebastian Burduja a declarat că există două soluții, după suspendarea parțială a plăților din PNRR:

„Oamenii au fost selectați, ei sunt legal numiți pe mandate de patru ani. Dacă sunt pur și simplu dați afară, sigur că ei se vor îndrepta în instanță și riscăm să plătim despăgubiri sau prejudicii de milioane de lei. Sigur că în raport cu suma reținută de Comisia Europeană, care înseamnă undeva la 200 și ceva de milioane, spre 300 de milioane de euro, statul român își poate asuma astfel de cheltuieli, să reia aceste selecții", a declarat ministrul Sebastian Burduja, la RFI.

El a prezentat soluțiile României.

„Fie o înțelegere amiabilă cu fiecare membru al acestor consilii în parte, fie o soluție în Guvern, un proiect de OUG sau cel puțin un memorandum de Guvern, care să justifice aceste operațiuni, fie amândouă, adică nu exclud să ne înțelegem amiabil cu cei care înțeleg că jalonul nu a fost respectat și cei care nu înțeleg să avem cadrul legal prin care să constatăm încetarea de drept a mandatelor, fără plata unor daune interese", a adăugat Burduja.

Avem 30 de zile să încercăm să îi convingem de argumentele noastre, pe care cu siguranță le vom aduce la masa discuțiilor, a precizat Sebastian Burduja.

Președintele României, Klaus Iohannis, a decorat mai multe unități de învățământ din țară. Pe listă sunt Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, la care a predat, dar și Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, la care predă soția sa, Carmen.

Ceremonia a avut loc marți, la Palatul Cotroceni, cu ocazia Zilei Mondiale a Educației, mai multe unități de învățământ din țară. Ambele unități de învățămât din Sibiu au primit, prin decret prezidențal, Ordinul

„Meritul pentru Învăţământ” în grad de Mare Ofiţer. Ordinul este cea mai înaltă distincție de stat în acest domeniu.
„Educația a fost una dintre temele fundamentale ale mandatelor mele, pentru că, așa cum am spus mereu, reprezintă temelia pe care se dezvoltă o națiune. De aceea am inițiat programul <România Educată>, a cărui viziune a fost transpusă în legislație, preluându-se în acest fel contribuția tuturor celor care au participat la consultările multiple pe care le-am promovat și la dialogul privind modernizarea învățământului românesc”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele s-a referit și la programul România Educată.
„Îmi doresc ca distincția primită astăzi să reprezinte în primul rând o recunoaștere a faptului că munca este răsplătită, că merită, întotdeauna, să alegi calea mai lungă, dar satisfăcătoare a dezvoltării temeinice. Vă mulțumesc pentru contribuția fundamentală pe care o aveți în construirea unui viitor mai bun! Dumneavoastră și elevii dumneavoastră, de acum și din generațiile viitoare, alcătuiți România Educată”, a precizat Klaus Iohannis.

O aeronavă de transport de tip C-130 Hercules, din dotarea Forțelor Aeriene Române, a executat o nouă misiune umanitară în Liban. Aceasta a avut loc luni, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, Angel Tîlvăr.

Aeronava, care a decolat din Baza 90 Transport Aerian către Beirut în jurul orei 8.00 și s-a întors la Otopeni la ora 16.00, a repatriat 69 de persoane aflate în situații vulnerabile, cetățeni români și membri de familie de gradul I, majoritatea femei, copii, cazuri medicale, persoane aflate în zona de risc maxim care au solicitat asistență Ministerului Afacerilor Externe.

Misiunea s-a desfășurat la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, în baza Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de urgență nr. 28 din 3 octombrie 2024.

Aproape 70 de copii, femei, bătrâni și persoane cu probleme medicale grave au fost repatriați din Liban. România nu-și abandonează niciodată cetățenii aflați în dificultate, a transmis premierul Marcel Ciolacu.

Repatrierea a avut loc joi.

„Războiul le-a dat viețile peste cap. Dar astăzi, aproape 70 de copii, femei, bătrâni și persoane cu probleme medicale grave au fost repatriați din Liban. România nu-și abandonează niciodată cetățenii aflați în dificultate”, a scrisn pe Facebook, Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului le-a mulțumit diplomaților, militarilor și tuturor angajaților din instituțiile statului român care au făcut posibilă repatrierea.
Premierul a mai anunțt că Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării Naționale vor continua să-i repatrieze pe cetățenii români care cer acest lucru.

Guvernul României a pregătit un proiect de Ordonanță de urgență pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. Acesta a fost publicat fiind scos în transparență publică.

Proiectul include și alocări pentru achitarea datoriilor unităților administrativ-teritoriale și spitalelor publice.

Proiectul propune alocarea a 242,5 milioane lei pentru gratuitatea transportului public local și metropolitan pentru elevi, conform Legii nr. 198/2023. De asemenea, se dorește alocarea a 278,6 milioane lei pentru completarea drepturilor salariale neacoperite ale unităților de cult din țară, precum și pentru crearea a 280 de posturi suplimentare.
Un alt aspect important este reducerea cu 88 milioane lei a fondurilor destinate Programului pentru școli al României, ca urmare a neutilizării sumelor alocate anterior. Proiectul include și o alocare de 914,3 milioane lei pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav.

La capitolul datorii, Guvernul propune alocarea a 1.270 milioane lei pentru achitarea datoriilor unităților administrativ-teritoriale și spitalelor publice. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate va fi suplimentat cu 11.324,5 milioane lei, asigurând continuitatea serviciilor medicale.
Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 6,94% din PIB, o creștere semnificativă față de prognoza inițială. Proiectul va fi supus aprobării în procedură de urgență, având în vedere necesitatea urgentă de a răspunde provocărilor economice curente.

USR cere convocarea în Parlament și audierea șefului Apele Române. Deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, solicită audierea în Comisie a directorului general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), în contextul inundațiilor masive care au produs în județele Galați și Vaslui prejudicii materiale importante, dar și pierderi de vieți omenești.

„În 2005, 76 de persoane și-au pierdut viața din cauza inundațiilor. În 2013, 9 persoane au murit în județul Galați în urma inundațiilor. Acum, în 2024, avem iar vieți pierdute din cauza inundațiilor, din nou în județul Galați. Autoritățile știu de ani de zile care sunt problemele și ce ar trebui să facă, doar că nu și iau măsurile concrete. Câte persoane mai trebuie să moară până când vor începe să acționeze? Pentru ce s-au folosit banii? Am chemat reprezentanții Apele Române pentru a răspunde la toate aceste întrebări pe care românii le au de ani de zile”, declară deputata USR Diana Buzoianu.
Audierea șefului Apele Române are drept scop verificarea îndeplinirii atribuțiilor legale ale ANAR, dar și de către instituțiile subordonate cu atribuții în prevenirea unor incidente de proporția celor petrecute în ultimele zile.

Potrivit inițiatorilor, necesitatea acestor verificări și clarificări este accentuată de raportul din 2022 al Curții de Conturi, care a scos la lumină date îngrijorătoare legate de lipsa avizelor și autorizațiilor de gospodărire emise de către ANAR cu privire la barajele și digurile realizate pe teritoriul României.

Același raport include concluzii cu privire la inexistența unei infrastructuri de protecție împotriva inundațiilor. Aceasta în condițiile în care Legea apelor (107/1996) stipulează că orice construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei (îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare) se realizează în baza avizului de gospodărire a apelor emis de ANAR, iar punerea în funcțiune a acestor lucrări se realizează numai în baza autorizației de gospodărire emise de către aceeași autoritate, mai susține USR.

Nu în ultimul rând, șeful Apele Române are obligația să prezinte public o diagnoză a infrastructurii naționale de protecție împotriva inundațiilor, stadiul lucrărilor de execuție, fondurile publice alocate în ultimii ani, precum și situația statistică a numărului de baraje și diguri neautorizate sau ale căror autorizații nu mai sunt valabile, a precizat USR.
Totodată, directorul general ANAR va avea posibilitatea să clarifice unele controverse care au planat asupra instituției în ultima vreme.
„Agenția de stat care trebuia să se ocupe cu digurile din Galați se pare că se ocupă cu orice altceva mai puțin cu diguri. Agenția este, de fapt, încă un program de locuri de muncă călduțe la stat: 35% din bani se duc pe salarii, 10.000 de angajați cu salariu mediu de aproape 8.000 lei/lună. Adică, cu 2.300 lei peste salariul mediu din privat. Diguri însă nu fac. Întreținerea digurilor iar nu prea fac. Au făcut, în schimb, la un moment dat, plantație de canabis. Nu e o glumă, i-a prins DIICOT”, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că ultimul lot al drumului de mare viteză Craiova-Târgu Jiu intră în procedură de licitație.

CNAIR a transmis, marți, spre validare, la ANAP documentația pentru Lotul 6 (19,25 km) al drumului de mare viteză care are profil mixt (autostradă și drum expres).
Pe traseul Lotului 6, care se desfășoară între orașul Târgu Cărbunești și Varianta Ocolitoare Târgu Jiu, vor fi construite inclusiv un viaduct (644 m) și două parcări de scurtă durată.

Contractul, finanțat prin Programul Transport (PT) 2021-2027, prevede construcția Lotului 6 în termen de 34 de luni (10 luni-proiectare și 24 de luni-execuție). După validarea documentației de atribuire, CNAIR va putea publica Anunțul de Participare la licitație, în cadrul căruia se va stabili și data limită pentru depunerea ofertelor, a precizat Grindeanu.

Guvernul se reunește în regim de urgență pentru ajutorarea sinistraților. Ședință extraordinară se va desfășura luni. Aceasta a fost convocată de premierul Marcel Ciolacu pentru stabilirea unor măsuri urgente privitoare la persoanele afectate de inundații. Ședința va începe luni la ora 15.00.

Premierul Marcel Ciolacu nu va mai participa luni la programul guvernamental din județul Buzău, anunțat inițial, pentru că a convocat o ședință extraordinară de Guvern, a anunțat Biroul de Presă.
Ședința extraordinară a Executivului va începe la ora 15.00 și va avea pe agendă măsuri de intervenție rapidă și ajutor pentru persoanele afectate de inundații.
Este vorba despre măsuri fiscale, a precizat Marcel Ciolacu.