Administraţia Fondului de Mediu a publicat o listă cuprinzând 470 dosare de finanţare aprobate în cadrul Programului Iluminat Public 2021.

„Anunţ cu bucurie că toate dosarele depuse în cadrul Programului Iluminat public, sesiunea deschisă începând cu 25 octombrie 2021 au fost analizate, iar rezultatele se regăsesc pe site-ul instituţiei. Finanţarea este acordată pentru modernizarea sistemelor de iluminat public care se va reflecta în scăderea facturii publice. Prin acest program, primăriile vor înlocui corpurile de iluminat existente care au un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu LED sau în situaţia în care stâlpii de pe tronsonul respectiv nu sunt echipaţi cu corpuri de iluminat sau acestea sunt deteriorate/nefuncţionale se va completa sistemul de iluminat public existent cu corpuri de iluminat cu surse LED. De asemenea, se vor achiziţiona şi instala sisteme de telegestiune aferente acestor obiective de investiţii. Prin implementarea noilor tehnologii, vom obţine o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a cheltuielilor pe care localităţile din întreaga ţară le alocă pentru iluminatul public. Ceea ce, având în vedere contextul energetic actual, reprezintă un sprijin extrem de important pentru reprezentanţii acestor comunităţi”, a declarat preşedintele AFM, Laurenţiu-Adrian Neculaescu.

În cadrul Programului Iluminat public 2021, finanţarea se acordă în procent de maximum 100% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv de investiţie şi în limita sumelor ce pot fi acordate pentru fiecare categorie de solicitanţi, şi anume: pentru comune cu o populaţie de până la 5.000 de locuitori – maximum un milion de lei; ˜ pentru comune cu o populaţie de peste 5.001 de locuitori – maximum două milioane de lei; pentru oraşe – maximum trei milioane de lei; pentru municipii de rang 0 – municipiul Bucureşti – maximum 25 milioane de lei; ˜ pentru municipii de rang I – maximum şase milioane de lei; pentru municipii de rang II – maximum cinci milioane de lei.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni, 12 decembrie 2022, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE) – care va avea loc la Bruxelles.  

Miniștrii de externe europeni vor discuta despre contracararea efectelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, despre situația din Republica Moldova în contextul agresiunii ruse contra Ucrainei, subiect introdus pe agenda reuniunii la solicitarea României, despre situația din Iran, aspecte privind drepturile omului, evoluții din Vecinătatea Sudică și situația din Tunisia.

În marja CAE, va avea loc o reuniune informală privind viitorul Parteneriatului Estic, organizată la inițiativa ministrului român de externe Bogdan Aurescu, împreună cu omologii din Cehia, Suedia și Polonia, și care va facilita conturarea unei poziții clare și unitare a UE cu privire la viitorul PaE și a genera idei pentru revitalizarea acestuia, în termeni practici și eficienți. 

Aceasta va fi urmată de reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic (PaE), care se va desfășura în aceeași zi și la care va participa, de asemenea, ministrul afacerilor externe român, alături de miniștrii de externe din statele membre UE și omologii din statele partenere - Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Reuniunea va oferi oportunitatea unui schimb de opinii aprofundat cu privire la parametrii concreți ai procesului de revitalizare și adaptare a Parteneriatului la noul context geopolitic din Vecinătatea Estică a UE, marcat de agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei, precum și de decizia istorică a Consiliului European din 23-24 iunie 2022, prin care a fost acordat statutul de candidat la aderarea la UE în favoarea Republicii Moldova și Ucrainei, și a fost recunoscută perspectiva europeană a Georgiei.

În ceea ce privește agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, discuțiile miniștrilor europeni în cadrul CAE vor avea loc în pregătirea Consiliului European din 14-15 decembrie 2022, cu accent pe sprijinul acordat Ucrainei de Uniunea Europeană, și cu participarea, prin video-conferință, a ministrului ucrainean de externe Dmytro Kuleba. Ministrul Bogdan Aurescu va exprima îngrijorarea față de atacurile asupra infrastructurii civile și energetice a UA și va sublinia, în context, necesitatea sprijinului susținut și solidar pentru depășirea sezonului rece. Totodată, va menționa sprijinul multidimensional al României pentru Ucraina, inclusiv în legătură cu ultimele date legate de exportul de cereale ucrainene prin țara noastră, conform cărora peste 10 milioane de tone de cereale au fost exportate cu sprijinul țării noastre.

Ministrul de externe român va susține necesitatea menținerii presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin consolidarea regimului de sancțiuni și adoptarea unui nou pachet în acest sens, și va reitera angajamentul țării noastre pentru tragerea la răspundere a celor vinovați de atrocitățile comise împotriva poporului ucrainean, în baza unor soluții juridice solide.

Cu privire la situația din Republica Moldova, ministrul Aurescu va menționa provocările cu care se confruntă guvernul pro-european de la Chișinău în sectoarele energetic, economic, social și securitar. De asemenea, oficialul român va sublinia necesitatea sprijinirii parcursului european al Republicii Moldova prin aprofundarea integrării în piața internă a UE. De asemenea, va informa succint cu privire la rezultatele celei de-a treia Conferințe ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care a co-prezidat-o la Paris, împreună cu omologii din Germania și Franța, la 21 noiembrie 2022.  

Referitor la Iran, miniștrii europeni vor avea un schimb de opinii cu privire la evoluțiile recente din acest stat, precum și la rolul regional al Iranului. Șeful diplomației române va exprima îngrijorare în legătură cu conduita acestui stat în domenii multiple, sensibile pentru securitatea și valorile UE, precum represiunea contra protestatarilor, transferul de armament Rusiei în sprijinul agresiunii împotriva Ucrainei, încălcările flagrante ale regimului de neproliferare nucleară sau acțiunile de destabilizare în regiunea Orientului Mijlociu. De asemenea, ministrul român de externe va sprijini adoptarea de noi măsuri restrictive în domeniul drepturilor omului și, respectiv, în conexiune cu sprijinul militar oferit Rusiei în agresiunea împotriva Ucrainei.

Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a depus un amendament la proiectul bugetului de stat pentru 2023 privind majorarea cu 15 milioane de lei a alocării bugetare pentru achiziţia a încă 1.000 de brăţări electronice, precum şi pentru cheltuieli de personal necesare monitorizării agresorilor, în scopul protecţiei victimelor violenţei domestice.

„Violenţa domestică rămâne o realitate tristă pentru România anului 2022. Datele statistice pentru primele 10 luni sunt elocvente: aproximativ 75.000 de cazuri în care poliţiştii au intervenit; numărul faptelor penale în domeniu a crescut la peste 46.000, cu 13,4% faţă de primele 10 luni ale anului 2021; au fost emise aproape 11.000 de ordine de protecţie provizorii, peste 4.000 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată. (...)De aceea, am depus, în numele PNL, un amendament la proiectul bugetului de stat pentru 2023 pentru majorarea alocării bugetare cu 15 milioane lei pentru achiziţia a încă 1.000 de bucăţi, precum şi pentru cheltuieli de personal necesare acţiunilor care prevăd monitorizarea cu brăţară electronică. Şi asta înseamnă un lucru simplu: mai multe brăţări, mai multă protecţie pentru victimele violenţei domestice”, a declarat Alina Gorghiu.

Operaţionalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) începând cu 1 octombrie a adus mai multă protecţie victimelor violenţei domestice şi mai mult curaj din partea lor de a se adresa autorităţilor, ştiind că există o soluţie funcţională. În prima lună de implementare a proiectului pilot, în 56 de situaţii a fost pusă în aplicare măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, adică 20% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.

PNL Galați a adoptat o rezoluţie prin care solicită scoaterea UDMR de la guvernare. 

„În cadrul ședinței Comitetului de Coordonare Județean al PNL Galați, președintele filialei, deputatul George Stângă, a propus spre aprobare o rezoluție prin care solicită scoaterea UDMR de la guvernare. Rezoluția propusă de liderul filialei PNL Galați se intitulează „Guvernare românească pentru români” și sancționează acțiunile și atitudinea anti-românești de care au dat dovadă liderii UDMR”, se arată într-o postare scrisă de PNL pe Facebook. 

„Acțiunile liderilor UDMR, dar și ale unor miniștri ai acestei formațiuni nu pot să rămână nesancționate. Nu putem să ne facem că nu vedem sfidarea pe care o afișează la adresa românilor. Suntem în situația în care trebuie să punem pe primul plan interesele românilor, indiferent de etnie, nu ale unui grup de cetățeni. După ultimele evenimente, pe care eu cel puțin le consider absolut revoltătoare și jignitoare la adresa poporului român, consider că UDMR nu mai are ce căuta la guvernare. PNL este partidul românilor! Este partidul unirii românilor, al modernizării României! Nu putem ca tocmai noi să acceptăm să fim jigniți la noi în țară de către cei care ar trebui să ne fie parteneri”, a transmit George Stângă. 

În unanimitate, membrii PNL Galați prezenți la ședința Comitetului de Coordonare Județean au votat în favoarea propunerii de scoatere de la guvernare a UDMR.

Preşedintele PSD Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, a declarat că o majoritate covârşitoare a statelor membre ale Uniunii Europene a spus că România merită în Schengen, în schimb, guvernul de dreapta din Austria a ales „să fie pe contrasens”.

„O majoritate covârşitoare a statelor membre ale Uniunii Europene a spus astăzi că România merită în Schengen! O majoritate covârşitoare a statelor UE a recunoscut eforturile incredibile ale României pentru îndeplinirea acestui obiectiv! Tuturor acestor prieteni adevăraţi ai ţării noastre le mulţumesc! Din păcate, în afara votului de conjunctură al Olandei – care a precizat că nu este contra României, guvernul de dreapta din Austria a ales astăzi să fie pe contrasens cu Uniunea Europeană”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

35 de școli s-au înscris la concursul de împodobit brazi care se va desfășura începând de astăzi în „Orășelul lui Moș Crăciun” din centrul municipiului Galați, brazii urmând să fie donați familiilor cu posibilități materiale limitate.  

Totodată, în centrul municipiului Galați, vineri (9 decembrie) și sâmbătă (10 decembrie), de la ora 19.00, vor avea loc spectacole susținute de TheoMusic Academy, iar duminică de la prânz Ansamblul Bujorul din Botoșani va prezenta tradiții specifice sărbătorilor.  

În cadrul concursului dedicat școlilor, brazii vor fi numerotați și vor fi împodobiți pe o tematică aleasă de fiecare unitate de învățământ. Decorațiunile vor fi aduse de fiecare școală participantă la concurs, fiind  acceptate numai acelea care nu necesită alimentare la o sursă de energie electrică.

Publicul prezent în cadrul evenimentului va desemna cel mai frumos brad împodobit care va fi premiat. Unitatea de învățământ câștigătoare va primi un videoproiector și un ecran pentru videoproiector ce vor rămâne în dotarea școlii.

Școlile au avut posibilitatea să se înscrie la concurs în perioada 30 noiembrie - 8 decembrie. În continuare, calendarul este următorul:  9 - 11 decembrie - desfășurare concurs; 12 - 19 decembrie - jurizarea concursului de către public; 20 - 21 decembrie - departajare - acordare premiu; 19 - 24 decembrie - donarea brazilor împodobiți unor cazuri speciale. 

Reamintim că „Orășelul lui Moș Crăciun” este deschis în centrul orașului, în zona Spicu, până pe 7 ianuarie 2023.

Ministerul Afacerilor Externe respinge ferm ca total inadmisibilă poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen astăzi, 8 decembrie 2022, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI). Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene.

MAE consideră că acest rezultat este complet injust și lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condițiile în care România a acționat cu deschidere și transparență în relația cu toți partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022.

Din păcate, Austria a decis să ignore toate aceste elemente prin votul negativ exprimat astăzi, în contradicție flagrantă cu poziția favorabilă exprimată de celelalte state membre și în pofida demersurilor politico-diplomatice intense derulate pe lângă partea austriacă, la toate nivelurile, prin care partea română a prezentat ministerului de interne și celorlalte autorități din Austria argumente convingătoare, realiste și pertinente, atât privind nivelul de pregătire tehnică, cât și elemente concrete privind protejarea frontierei externe a UE.

Poziția Austriei este cu atât mai inadmisibilă cu cât această poziție de neacceptare a României a fost exprimată pentru prima dată pe 18 noiembrie 2022, în condițiile în care cu numai două zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal și oficial la reuniunea de la București a Forumului Salzburg, prin Declarația Comună a miniștrilor de interne adoptată cu acel prilej, inclusiv de Austria, text care menționează ,,sprijinul, prezentat în acest format, pentru o decizie pozitivă legată de aderarea României, Bulgariei și Croației în decembrie 2022”.

Invocarea de către partea austriacă a problemei creșterii fluxului migraționist, ca justificare a opoziției față de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă și injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenția Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraționistă și nu este o sursă de mișcări secundare migraționiste. Dimpotrivă, România contribuie activ la gestionarea riscului de migraţie ilegală, iar modul exemplar în care a gestionat fluxul de refugiați ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o dovadă în plus în acest sens, apreciată de toți partenerii europeni și euroatlantici.

MAE regretă consecințele nedorite pe care votul negativ  exprimat astăzi de Austria le are asupra unității și coeziunii europene. Cu deosebire în actualul context geostrategic complicat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de încercările persistente ale Rusiei de a fractura unitatea europeană, conduita Austriei reprezintă un semnal politic nedorit privind capacitatea UE de a acționa în direcția consolidării construcției europene, mai ales în condițiile în care România a dovedit angajamentul său clar de a contribui activ la consolidarea acțiunii și integrării europene în baza principiilor solidarității și unității. 

Din dispoziția ministrului afacerilor externe, ambasadoarea Republicii Austria la București a fost convocată în această seară la sediul MAE pentru a i se comunica poziția României expusă mai sus și protestul MAE față de atitudinea nejustificată și inamicală a Austriei, care va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale. Ambasadoarei Austriei i s-a transmis că votul negativ al Vienei surprinde cu atât mai mult în contextul existenței unor relații diplomatice îndelungate, cu o tradiție de peste 100 de ani, între țările noastre, precum și al cooperării bilaterale substanțiale în special în domeniul economic – Austria fiind unul dintre partenerii economici cei mai importanți ai României și al doilea investitor străin pe piața românească. În egală măsură, colaborarea româno-austriacă în plan regional și european, precum și coordonarea strânsă în dosare de interes comun în plan internațional ar fi trebuit să cântărească considerabil în decizia de vot a Austriei. De asemenea, i s-a transmis ambasadoarei protestul ferm față de acuzațiile exprimate de autoritățile austriece cu privire la așa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmații care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea.

În continuare, MAE va rămâne deplin angajat, alături de Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții românești implicate, pentru realizarea obiectivului aderării României la spațiul Schengen, ca parte esențială a consolidării securității interne a Uniunii Europene în ansamblul său.

Deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu susține că „bugetul național 2023- încredere, realism și responsabilitate”.

Potrivit sursei citate, Legea bugetului de stat pe 2023 şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2023 au fost puse în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Finanțelor. Construcția bugetară pe 2023 direcționează resurse majore pentru susținerea investițiilor, a populației vulnerabile în fața crizelor actuale și consolidarea economiei.

„Veniturile (539,6 miliarde de lei ) sunt prognozate să aibă o creștere mai accentuată față de cheltuieli (607 miliarde de lei), respectiv + 14% față de +10%, ceea ce în final va duce la scăderea deficitului bugetar la 4,4% din PIB. Multe ministere primesc mai mulți bani față de anul în curs. Ministerul Familiei are cea mai importantă creștere (+600%) urmare a extinderii la nivel național, pe durata unui an întreg, a programelor și proiectelor sale”, a transmis Viorica Sandu, pe Facebook. 

„Situația alocărilor de bugete la ministerele conduse de PSD.

-Ministerul Apărării: + 50% credite bugetare. Efectiv, în 2023, se acordă pentru prima dată 2,5% din PIB pentru Apărare, decizia asumată politic dat fiind contextul actual.
-Ministerul Transporturilor: + 17% credite bugetare. Se susține astfel programul amplu de investiții, care însă va fi finanțat consistent și din bani europeni.
-Ministerul Finanțelor: + 63% credite de angajament, - 34% credite bugetare.
-Ministerul Economiei: + 139% credite de angajament, pentru inițierea/susținerea investițiilor și schemelor de sprijin.

De remarcat că Ministerul Economiei va avea o execuție bugetară de 100% în 2022.
-Ministerul Agriculturii: + 7% credite bugetare.
-Ministerul Culturii: + 20% credite bugetare.
-Ministerul Muncii: - 3,97 % credite bugetare, pentru că NU mai susține din bugetul propriu plata compensațiilor la energie pentru consumatorii casnici.
-Ministerul Sănătății: - 6,2% credite bugetare, pentru că NU mai are aceleași cheltuieli intense ca în timpul pandemiei.”, arată deputatul gălățean. 

Premierul Nicolae Ciucă şi-a exprimat „profunda dezamăgire” faţă de respingerea aderării României la Schengen. 

"Un singur stat membru, Austria, a refuzat aderarea. A rămas fundamentată pe baza unor alegații pe cifre pe care România le-a probat ca fiind incorecte. Regretăm şi nu înţelegem sincer poziţia inflexibilă arătată de Austria. Vom continua să protejăm frontierele noastre externe care sunt şi ale UE (...) România va continua să fie constructivă şi să lucreze pentru o veritabilă soluţie europeană. România va relua proiectul de aderare, rămâne obiectivul nostru strategic", a transmis Ciucă.

România nu a primit votul pentru aderarea la spațiul Schengen. Singura unanimitate a fost în cazul aderării Croației, însă pentru România și Bulgaria au fost două voturi negative.