Klaus Iohannis şi Roberta Metsola au susţinut o conferinţă de presă comună, în care au subliniat înteţirea eforturilor comune de aderare a României la spaţiul Schengen.

„Am avut foarte multe chestiuni de discutat, cum este şi natural, suntem amândoi foarte implicaţi în chestiunile europene, şi aş menţiona doar câteva din chestiunile care au făcut obiectul discuţiei noastre de astăzi. În primul rând aş menţiona Schengen, am apreciat în mod deosebit implicarea doamnei preşedintă personal dar şi a Parlamentului în speţa schengen. Parlamentul European şi doamna preşedintă Metsola au fost din capul locului de partea noastră şi au recomandat şi prin vot politic şi discuţii politice primirea României în spaţiul Schengen”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. 

Preşedintele României a spus că a primit asigurări că problema Schengen va fi repusă pe tapet în mandatul preşedinţiei suedeze a Consiliului European, care va începe la 1 ianuarie 2023, dar a ţinut să sublinieze că această chestiune a aderării se tranşează în Consiliul JAI, nu în Consiliul European.

„Deci, încă o dată: chestiunea Schengen nu se tranșează la Consiliul European, ci se tranșează la Consiliul JAI. Este un format al miniștrilor de interne din cadrul Consiliului Uniunii Europene. Imediat după ce cele două chestiuni în discuție vor fi clarificate politic, prin discuții bilaterale în diferite formate, sunt convins că va fi pusă problema în Consiliul JAI și convingerea mea este că, atunci va fi pusă pe agendă, va primi un răspuns pozitiv. Nu putem – noi, Uniunea Europeană – nu putem să ne permitem încă un eșec!”, a mai spus președintele.

Tinerii din România vor avea acces la cardul european destinat lor încă din primăvară. Cardul este folosit de peste 6 milioane de tineri europeni, a anunțat ministrul Familiei, Gabriela Firea.

„Cardul european pentru tineret va fi disponibil pentru tinerii din România, gratuit, chiar din primăvară! Pregătim documentele care vor ajunge pe masa Guvernului pentru parafarea parteneriatului cu Asociația Cardului European pentru Tineret, prezentă în 38 de țări europene și are 40 de organizații membre. Orice tânăr din România va putea avea un astfel de card care să-i ofere beneficii și reduceri la cumpărături, teatru și film, transport în comun sau muzee, așa cum au peste 6 milioane de tineri europeni. Colaborăm cu Asociația Pentru Mobilitate Europeană, organizația națională membră a Asociației Cardului European pentru Tineret. Foarte important, cardul va fi gratuit!”, a transmis Gabriela Firea, pe pagina de Facebook.

Potrivit ministrului Firea, în bugetul pe anul 2023, sunt 100 milioane de lei pentru operaționalizarea Direcțiilor Județene pentru Familie și Tineret.

Mircea Dușa, fostul ministrul social-democrat de Interne și al Apărării, a încetat din viață, a anunțat luni președintele PSD, Marcel Ciolacu. Mircea Dușa avea 67 de ani.

„Am aflat cu mare tristețe vestea dispariției în această dimineață a colegului nostru social-democrat Mircea Dușa. În toate demnitățile publice pe care le-a avut, fie că a fost vorba de ministru al Apărării, de Interne sau pentru Relația cu Parlamentul, prefect sau parlamentar, Mircea Dușa și-a făcut datoria cu onoare și respect pentru interesul public. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a scris Marcel Ciolacu. 

După reglementarea pieței de energie, după măsurile de sprijin pentru categoriile vulnerabile, următorul obiectiv al PSD este majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2023, anunță deputatul Viorica Sandu.

„PSD apreciază și salută că partenerii politici și sociali țin cont de modelul de salarizare propus, care corespunde celui deja adoptat la nivelul Uniunii Europene. Creșterea salariului minim brut, la 3.000 de lei, de la 1 ianuarie 2023, este un pas necesar pentru înscrierea României în calendarul implementării Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, adoptată de Consiliul European la data de 4 octombrie 2022”, a transmis Viorica Sandu, pe Facebook.

Prin această majorare, ponderea salariului minim ajunge la 46,5% din salariul mediu brut, raportat de INS pentru luna septembrie 2022, și va permite ca la 1 ianuarie 2024 să se atingă nivelului de 50% recomandat de Directiva europeană. În prezent, salariul minim din România reprezintă 39,5% din salariul mediu brut.

„Alinierea României la modelul european privind salariul minim este cea mai bună cale pentru a determina tinerii să nu mai plece la lucru în străinătate și pentru a asigura forța de muncă necesară companiilor din România. Totodată, introducerea acestui mecanism european ar oferi stabilitate, coerență și predictibilitate mediului economic, ceea ce ar încuraja investițiile mediului privat în România. Raportarea la modelul european ar trebui să fie însușită, ca proiect de țară, de întreaga clasa politică din România”, susține Viorica Sandu. 

 Detalii privind salariul minim din construcții:

Coaliția a preluat modelul propus de PSD pentru sectorul construcțiilor și a decis ridicarea salariului minim din acest domeniu de la 3.000 de lei la 4.000 de lei. Acest mecanism pentru stimularea sectorului construcțiilor este 100% marca PSD.

„În 2018, PSD a introdus prima oară mecanismul unui salariul minim diferențiat și acordarea unor facilități fiscale la salariile din sectorul construcțiilor, luând în considerare două aspecte: Contribuția semnificativă pe care o are acest sector la creșterea economică a României. Asigurarea forței de muncă calificate din sectorul construcțiilor, respectiv oprirea plecării la lucru în străinătate a muncitorilor din construcții”, a adăugat Sandu.

În prezent peste 550.000 de salariați lucrează în domeniul construcțiilor (inclusiv fabricarea materialelor de construcții). În 2021, sectorul construcțiilor a contribuit cu 6,6% la formarea PIB.

În primul semestru din 2022, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 24% ca valoare și de 4% ca volum, față de aceeași perioadă a anului precedent.

Facilitățile acordate din ianuarie 2023 sectorului construcțiilor :

Salariul minim de 4.000 de lei

Scutirea de la plata impozitului pe venit

Scutirea de la plata contribuției sociale de sănătate (asigurarea acestor angajați este oferită de stat)

Reducerea contribuției pentru pensie cu 3,75 puncte procentuale, respectiv de la 25% la 21,25%

Reducerea contribuției asiguratorii pentru muncă, de la 2,75% la 0,27%

Facilitățile se acordă pentru salariile între 3.000 de lei și 10.000 de lei.

Guvernul, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a transmis astăzi Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

În urma scăderii sumei aferente prefinanțării acordate României (13% din valoare totală PNRR), tranșa aferentă cererii de plată numărul 2 are o valoare de 2.808.089.841 euro (1.868.317.381 Euro – sprijin financiar nerambursabil și 939.772.460 Euro – sprijin sub formă de împrumut).

Printre cele mai relevante reforme și investiții cu impact socio-economic aferente celei de-a doua cereri de plată, se numără:
•    Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național „Prima conectare la apă și canalizare”. Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Jalon 2);
•    Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 Responsabil: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (Jalon 213);
•    Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor Responsabil: Ministerul Justiției (Jalon 430);
•    Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea standardelor pentru dotarea școlilor cu echipamente tehnologice și resurse în scopuri educaționale online și pentru a asigura un impact durabil al investițiilor propuse Responsabil: Ministerul Educației (Jalon 477);
•    Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului. Responsabil: Ministerul Energiei (Jalon 114);
•    Apel de proiecte pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Jalon 97);
•    Acordarea de granturi operatorilor publici (municipalități) pentru construcția, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Jalon 456);
•    Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanța serviciilor de cloud pentru administrația publică. Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Jalon 144).

Stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență

Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara anului viitor și va fi însoțită de documentația aferenta îndeplinirii a 55 de ținte și jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

În  urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.
 

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că se aşteaptă la creştere economică în 2023, nu la fel de mare ca cea de anul acesta, dar suficientă astfel încât sp se poată continua măsurilşe de sperijinire a populaţiei şi creşterea salariului minim.

Deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu, a venit cu o serie de precizări privind declararea locului de consum pentru a beneficia de prețurile plafonate la energie.

 „Sunt două dezinformări care s-au vehiculat în ultimele zile din cauza neînțelegerii legislației. <Că toți consumatorii trebuie să depună declarație pe proprie răspundere>. FALS!”, a scris pe pagina sa de Facebook, Viorica Sandu.

 Potrivit deputatului gălățean, trebuie să depună declarații pentru a beneficia de prețuri mai mici doar următoarele categorii: cei care consumă sub 300 KWh/lună și au mai multe case; cei care au 3 copii în întreținere sau familia monoparentală; persoanele cu dizabilități care utilizează dispozitive medicale care funcționează cu energie electrică.

 Totodată, deputatul subliniază faptul că lipsa declarației pe proprie răspundere nu însemnă facturi cu prețuri neplafonate, așa cu eronat s-a vehiculat.  

 „Toți consumatorii beneficiază de preț plafonat la maxim 1,3 lei/KWh, indiferent dacă depun sau nu declarație. Această declarație trebuie depusă doar de categoriile menționate mai sus, pentru a obține prețuri plafonate la un nivel mai mic decât plafonul general. Cetățenii nu trebuie să se îngrijoreze – vor beneficia de prețuri plafonate”, a explicat Viorica Sandu.  

 Deputatul a prezentat și lista celor care pot obține plafoane mai mici.

 „1. Cei care consumă sub 100 KWh/lună – vor plăti un preț de 0,68 lei/KWh (depun declarație doar dacă au mai multe case)

  2. Cei care consumă între 100 și 300 KWh/lună – plătesc 0,8 lei pentru primii 255 KWh/lună și 1,3 lei pentru diferența rămasă. (Depun declarație doar dacă au mai multe case)

  3.Familiile cu cel puțin 3 copii sau cele monoparentale, precum și persoanele cu dizabilități care utilizează dispozitive medicale, indiferent de consum, vor plăti 0,68 lei/KWh. (depun declarație pentru a înștiința furnizorul că se încadrează în aceste categorii)”,  a adăugat Viorica Sandu.