Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați, a anunțat că în ședința Executivului de marți a fost prezentat Memorandumul elaborat de Ministerul Economiei privind desemnarea combinatului Liberty Galați drept operator economic de interes strategic.

Potrivit sursei citate, urmează ca o Hotărâre de Guvern în acest sens să fie aprobată în cursul zilei de vineri.

„Este un pas important pentru îndeplinirea condițiilor necesare achitării salariilor restante către cei aproape 3.000 de angajați ai combinatului siderurgic de la Galați, prin Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale”, a transmis Costel Fotea.
Desemnarea ca obiectiv economic de interes strategic ar permite aplicarea unor măsuri speciale de sprijin pentru stabilizarea activității combinatului și protejarea locurilor de muncă, într-un context economic dificil pentru industria siderurgică.

Combinatul siderurgic de la Galați este unul dintre cei mai mari angajatori industriali din regiune.

Pachetul de relansare economică adoptat de Guvern include scheme de finanțare în valoare totală de 5 miliarde de euro până în 2032 și un nou instrument pentru atragerea investițiilor de peste un miliard de lei, a declarat, marți seara, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, adoptarea pachetului legislativ marchează „o tranziție strategică de la o creștere bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții productive, pe inovație și pe producție autohtonă”, în contextul în care modelul economic axat pe consum a generat dezechilibre bugetare în ultimii ani.

„Prin acest pachet de relansare economică marcăm exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând pentru a fi capabilă să atragă investiții strategice mari mult mai repede, competitiv și în ritmul în care aceste investiții pot fi atrase în acest moment, pentru că există o competiție la nivel regional, european și global pentru atragerea acestor investiții”, a afirmat ministrul.

El a precizat că România va beneficia de un cadru mai solid pentru atragerea investițiilor și pentru consolidarea poziției economice în regiune, inclusiv prin sprijin acordat antreprenorilor români prin intermediul băncilor de investiții.
În zona fiscală, pachetul include bonificații fiscale, măsuri pentru creșterea lichidității firmelor, majorarea plafonului de TVA la încasare, introducerea amortizării super-accelerate și stimularea profitului reinvestit.

Referitor la schema dedicată resurselor minerale și noilor tehnologii, ministrul a arătat că aceasta va fi gestionată de Ministerul Economiei, care va prelua integral administrarea programului.
„Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. El, ca scheme de finanțare, vizează economia României până în 2032. Ca sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele”, a declarat Nazare.
Impactul bugetar estimat pentru anul 2026 este de 2,2 miliarde de lei, iar criteriile de eligibilitate pentru scheme vor fi stabilite în termen de 90 de zile de la adoptarea actelor normative și vor fi supuse consultării publice.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat că administrația locală va începe, la începutul lunii martie, un program amplu de reparații ale străzilor și de eliminare a gropilor apărute în urma sezonului rece.

Potrivit edilului, intervențiile vor demara imediat ce condițiile meteorologice vor permite executarea lucrărilor în condiții optime, respectiv când temperaturile vor depăși pragul minim necesar pentru turnarea asfaltului. Autoritățile locale au precizat că echipele din teren au identificat deja zonele afectate și au stabilit o ordine de prioritate pentru intervenții.

„Sincronizăm începutul acestor lucrări la condițiile meteo pentru ca rezultatul să fie unul bun și pe termen lung”, a transmis primarul, subliniind că lucrările efectuate la temperaturi sub 5 grade Celsius pot duce la deteriorarea rapidă a asfaltului și la costuri suplimentare.
Reprezentanții primăriei au mai anunțat că lucrările vor fi desfășurate atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții, pentru a reduce impactul asupra traficului și pentru a scurta durata intervențiilor.

Primarul Sectorului 4 a făcut apel la cetățeni să transmită sesizări privind starea carosabilului, astfel încât toate problemele semnalate să poată fi verificate și incluse în programul de reparații. Un calendar detaliat al lucrărilor urmează să fie comunicat în perioada următoare.
Programul de reparații vine în contextul degradărilor apărute pe carosabil în urma ciclurilor repetate de îngheț și dezgheț din sezonul de iarnă, care afectează frecvent infrastructura rutieră urbană.

Ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de marți dimineață a fost marcată de tensiuni între consilierii PSD și conducerea Primăriei Capitalei, după ce un proiect privind reducerea facturilor la apă caldă și căldură a fost scos de pe ordinea de zi.

Inițiativa, promovată de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, prevedea ca bucureștenii să nu plătească pentru serviciile de utilități care nu sunt furnizate la parametrii normali, obligând totodată furnizorii să răspundă pentru eventualele deficiențe. La ședință au participat 28 de consilieri.

Băluță a acuzat că proiectul nu a fost transmis tuturor membrilor Consiliului, ceea ce a dus la blocarea lui și a anunțat că social-democrații intră în grevă, refuzând să mai participe la viitoarele ședințe.

„Trebuie să facem dreptate, iar dreptate nu putem face cu oameni care blochează astfel de inițiative. Apa caldă este pentru toți, indiferent de orientarea politică. De astăzi, această clădire s-a transformat în <<castelul grofului>> Ciprian Ciucu. Nu vom ceda și vom convoca o altă ședință pe aceeași temă”, a spus Băluță.

Edilul a mai anunțat că PSD va depune plângeri penale pentru abuz în serviciu împotriva membrilor aparatului primăriei care nu au făcut demersurile necesare pentru ca proiectul să ajungă la vot, acuzând că aceștia ar forma un „grup infracțional organizat condus de primarul general Ciprian Ciucu”.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis marți un mesaj public cu ocazia împlinirii a patru ani de la invazia Federației Ruse în Ucraina, respingând criticile potrivit cărora sprijinul României pentru Ucraina ar fi responsabil pentru problemele interne ale țării noastre.

În postarea sa pe rețelele de socializare, Miruță a subliniat solidaritatea de la începutul conflictului de lângă granița de est și a afirmat că sprijinul oferit victimelor războiului nu poate fi considerat cauza dificultăților precum infrastructura sau serviciile publice slabe.

„Avem exact țara pe care am construit-o noi în 36 de ani de democrație. Problemele noastre nu sunt vina victimelor unui război”, a scris oficialul.
Ministrul a atras atenția asupra efectelor propagandei și dezinformării, pe care le consideră forțe ce divizează societatea: „E trist că propaganda a ajuns să ne dezbine familiile. E trist că minciuna a devenit mai puternică decât realitatea”.

Radu Miruță a mai amintit gravitatea situației din Ucraina, menționând că „la doi pași de noi se moare” și că oameni nevinovați își pierd casele și familiile din cauza agresiunii rusești. El a susținut că istoria va reține că România, „chiar și dezbinată, a ales partea corectă”.

Premierul Ilie Bolojan a cerut accelerarea reformelor și investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizând că întârzierile în implementare pot conduce la pierderea fondurilor europene și la sancțiuni politice sau administrative.

În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR, desfășurate sub coordonarea premierului și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, au fost analizate stadiile cererilor de plată 3 și 4 transmise către Comisia Europeană, precum și pregătirea cererilor de plată 5 și 6.

Prim-ministrul a solicitat ministerelor să elimine blocajele administrative și să asigure finalizarea angajamentelor asumate până la 31 august 2026. De asemenea, Bolojan a avertizat că responsabilitatea pentru neîndeplinirea țintelor va fi atât politică, prin posibile revocări din funcție, cât și administrativă, în cazul personalului din structurile de implementare.

Ministerul Investițiilor a raportat o creștere a absorbției fondurilor PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro în ultimul an, obiectivul următor fiind dublarea ritmului de implementare. Oficialii au solicitat ministerelor rapoarte actualizate privind progresul reformelor și un calendar detaliat al activităților.

Pe plan financiar, reprezentanții Ministerului Finanțelor au anunțat că bugetul pentru 2026 va include cofinanțare națională majorată cu aproximativ 70%, ajungând la circa 73 miliarde lei, sumele fiind direcționate în special către proiectele autorităților locale.
La reuniune au participat vicepremierii, miniștri și secretari de stat din instituțiile coordonatoare ale reformelor și investițiilor din PNRR.

Lucrările la heliportul și parcarea supraetajată din cadrul Spitalul Județean de Urgență Galați sunt în plină desfășurare, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați.

Potrivit acestuia, pe șantier au fost finalizate rețelele de utilități, instalațiile PSI și sistemele automatizate de control al iluminatului. Totodată, au fost montate stațiile de încărcare pentru autovehicule electrice, parcometrele și senzorii pentru gestionarea automatizată a locurilor de parcare.

În această perioadă se montează al doilea lift de acces și se lucrează la finisarea spațiilor camerei de gardă, destinate piloților și personalului operațional.

Reprezentanții administrației județene susțin că investiția face parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale, menit să îmbunătățească intervențiile de urgență și accesul pacienților la servicii medicale.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a activat o celulă de criză la nivelul spitalelor de urgență din Capitală, după ce a fost informat despre un incident la bordul unei aeronave cu 180 de pasageri, care s-a depresurizat și s-a întors la Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Potrivit ministrului, în momentul informării nu existau date certe privind eventuale victime, însă se știa că aeronava urma să survoleze zona aproximativ 40–45 de minute pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. Avionul a aterizat ulterior în siguranță.

„Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav, ci să fiu pregătit înainte”, a transmis Rogobete într-o postare pe rețelele sociale, precizând că spitalele de urgență din București au fost informate și puse în alertă.
Ministrul a arătat că, într-un scenariu negativ, ar fi fost posibilă apariția unor victime multiple, care necesită intervenție medicală în spitale, în condițiile în care unitățile sanitare funcționează în prezent cu un grad de ocupare de peste 90%. El a menționat că a menținut legătura cu reprezentanții aeroportului, cu Ministerul Transporturilor și cu Departamentul pentru Situații de Urgență.

Rogobete a respins criticile potrivit cărora anunțarea publică și activarea sistemului ar fi generat panică, susținând că informarea și transparența sunt esențiale într-o situație potențial critică.
„Îmi asum decizia de a reacționa prompt și de a comunica. Prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații”, a mai transmis ministrul.
Avionul a aterizat în siguranță și nu au fost victime în urma incidentului.

Cseke Attila, ministrul dezvoltării, a semnat 13 noi contracte de finanțare, prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 167.433.418,07 de lei.

Proiectele au în vedere modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră și a stațiilor de epurare a apelor uzate, precum și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale.

„Continuăm să implementăm proiecte menite să contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor localităților din țară, deoarece modernizarea infrastructurii rutiere, precum și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, reprezintă priorități esențiale. Oferim prin aceste proiecte servicii publice și condiții moderne de viață”, a precizat ministrul.

Dobânda la care se împrumută România pe piețele externe a coborât la aproximativ 6,4% pe an pentru obligațiunile pe 10 ani, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, evoluția vine după decizia de la Curtea Constituțională a României privind reforma pensiilor speciale, jalon inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului”, a transmis ministrul, într-o postare pe Facebook.
Nazare a precizat că menținerea trendului descendent ar însemna cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung și un impact pozitiv asupra bugetului.
Reuniți într-o nouă ședință, după cinci amânări, cei nouă judecători ai CCR au stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind modificarea pensiilor de serviciu cu respectarea prevederilor constituționale, apreciind că au fost justificate urgența și necesitatea adoptării actului normativ.

Comisia Europeană a confirmat că a luat act de decizia Curții Constituționale, iar rezultatul evaluării privind îndeplinirea jalonului din PNRR va fi comunicat autorităților române.
Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, datoria externă totală a României a ajuns în 2025 la 227,34 miliarde de euro, în creștere cu 23,83 miliarde de euro față de anul anterior. Din total, 179,43 miliarde de euro reprezintă datorie pe termen lung, iar 125,57 miliarde de euro provin din creditele administrației publice.

Serviciul datoriei externe – rate și dobânzi – a fost de 85,79 miliarde de euro în 2025, din care costurile administrației publice cu dobânzile au însumat 11,48 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.