Președintele României Nicușor Dan a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului, avertizând că, în forma actuală, actul normativ conține prevederi neclare și riscă să genereze abuzuri.

Șeful statului a subliniat că România are obligația de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare, însă a atras atenția că această misiune trebuie îndeplinită prin legi „clare, previzibile și echilibrate”.

„În caz contrar, riscăm efectul opus: amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului”, se arată în mesajul transmis de Nicușor Dan.

Potrivit președintelui, unele articole ale legii sunt insuficient definite și pot fi interpretate abuziv, existând riscul ca persoane fără legătură cu extremismul să fie incriminate. Un exemplu invocat este prevederea care stabilește pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face distincția între propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice.

„România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, a transmis șeful statului.

PSD cere USR și ministrei Mediului, Apei și Pădurilor, Diana Buzoianu, să-și asume responsabilitatea pentru criza provocată de secarea barajului de la Paltinu, care a afectat județele Prahova și Dâmbovița.

Potrivit unui comunicat al PSD, situația a fost generată de o gestionare defectuoasă a operațiunii de golire a lacului de acumulare, în ciuda avertismentelor publice transmise de Prefectura Prahova privind riscul apariției unei situații de urgență. Partidul acuză ministra Buzoianu de superficialitate, informații false și punerea în pericol a vieții și sănătății a sute de mii de persoane, dar și a sistemului energetic național.

PSD menționează că a fost evitată „o altă criză majoră de sănătate publică”, după ce Direcția de Sănătate Publică a refuzat livrarea de apă potabilă infestată în localitățile afectate.
Partidul solicită prim-ministrului Ilie Bolojan să ceară explicații și soluții imediate, subliniind că ministra Buzoianu nu se poate exonera de responsabilitate, după ce și-a asumat personal operațiunea și a numit colegi în conducerea Administrației Naționale „Apele Române”.
PSD solicită conducerii USR să înceteze „campania mincinoasă de intoxicare” și să recunoască responsabilitatea pentru dezastrul provocat de Ministerul Mediului.

Premierul Ilie Bolojan efectuează miercuri și joi o vizită oficială la Viena, cu o oprire prealabilă la Budapesta pentru o întâlnire cu premierul ungar Viktor Orban, la care va participa și liderul UDMR, Kelemen Hunor, anunță Guvernul.

Discuțiile se vor concentra pe dezvoltarea interconectărilor în sectorul energiei electrice între România, Ungaria și Austria.

Potrivit Executivului, vizita de la Viena include întrevederi cu cancelarul federal Christian Stocker și cu mai mulți membri ai cabinetului austriac, între care ministrul pentru Europa, Integrare și Familie, Claudia Plakolm, ministrul Economiei, Energiei și Turismului, Wolfgang Hattmannsdorfer, și ministrul Finanțelor, Markus Marterbauer.
Agenda cuprinde discuții tête-à-tête, convorbiri oficiale în plen și un dejun de lucru oferit de cancelarul austriac, cu participarea reprezentanților unor companii din România și Austria. Premierul va participa, de asemenea, la recepția de

Ziua Națională a României organizată de Ambasada României la Viena.

„Obiectivul principal al vizitei este consolidarea relațiilor bilaterale, atât în plan politico-diplomatic, cât și economic, precum și o coordonare mai strânsă în plan regional și european”, transmite Guvernul. În cadrul discuțiilor va fi abordat și sprijinul Austriei pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Energia rămâne un punct central al vizitei. Premierul Bolojan va discuta la Viena despre îmbunătățirea interconectării rețelelor electrice din regiune, în contextul în care Guvernul mizează pe prețuri accesibile pentru populație și competitive pentru industrie.
La Viena, șeful Executivului este însoțit de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și secretarul de stat Dragoș Hotea.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat suplimentarea ajutoarelor către localitățile din Prahova și Dâmbovița afectate de întreruperea alimentării cu apă potabilă, generată de lucrările hidrotehnice de la acumularea Paltinu și de deteriorarea calității apei brute.

Potrivit hotărârii, noi cantități de apă potabilă sunt scoase din rezervele de stat ca ajutor umanitar gratuit, în vederea „asigurării condițiilor minime de trai ale populației” din zonele afectate. Transportul va fi realizat de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, iar distribuirea către locuitori va fi asigurată de autoritățile locale și structurile pentru situații de urgență din cele două județe.

âProblemele au apărut în contextul lucrărilor programate la barajul Paltinu, care au determinat scăderea nivelului apei în acumulare, în paralel cu fenomene hidrologice ce au dus la creșterea turbidității și a volumului de aluviuni. Aceste elemente au afectat calitatea apei brute, ceea ce a impus întreruperea furnizării apei potabile în 12 localități din Prahova și una din Dâmbovița.
CNSU precizează că măsurile adoptate urmăresc „asigurarea continuității sprijinului pentru populația afectată și gestionarea eficientă a situației create până la restabilirea, în condiții de siguranță, a alimentării cu apă potabilă”. Decizia completează sprijinul deja acordat, primele cantități de apă fiind distribuite începând cu 30 noiembrie 2025.
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) estimează că alimentarea cu apă potabilă ar putea reveni la normal în aproximativ o săptămână. Instituția avertizează însă că intervențiile tehnice necesare la barajul Paltinu nu pot fi efectuate în prezent din cauza nivelului ridicat al apei, care nu permite accesul scafandrilor, iar fără aceste lucrări problemele ar putea persista până la șase luni.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a participat marți la acțiunea de pregătire „Academia Rising Stars – Filiala Galați”, un proiect considerat unic la nivel național, derulat sub egida Academiei de Baschet – Filiala Galați și susținut de Comitetul Olimpic Român, Ministerul Educației și Consiliul Județean Galați.

Programul, coordonat la nivel local de Academia de Baschet Phoenix Galați prin antrenorul Florin Nini, își propune formarea și sprijinirea tinerilor sportivi talentați, cu obiectivul de a ajunge treptat în loturile naționale de juniori. Participanții beneficiază de antrenamente specializate și de expertiza unei echipe complexe de specialiști.

„Încurajăm performanța tinerelor talente și pregătim viitorii campioni ai României. Ne bucură că Galațiul găzduiește din nou un eveniment important pentru dezvoltarea baschetului românesc”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Consiliul Județean Galați susține financiar și logistic proiectul, considerat o investiție în dezvoltarea sportului de performanță în regiune.
Evenimentul marchează un nou pas în consolidarea bazelor pentru dezvoltarea baschetului juvenil la nivel local, autoritățile județene subliniind că astfel de inițiative contribuie la creșterea vizibilității și performanței sportului gălățean.

Ministerul Sănătății a lansat, în transparență decizională, proiectul de Ordin care actualizează Regulamentul de organizare și funcționare a secțiilor și compartimentelor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), a anunțat ministrul Alexandru Rogobete. Modificările urmăresc creșterea siguranței pacientului și clarificarea normelor privind infrastructura, echipamentele și personalul ATI.

Potrivit ministrului, proiectul introduce un mecanism de clasificare a secțiilor ATI în trei categorii, în funcție de complexitatea cazurilor și dotările disponibile, pentru a ghida traseul pacienților critici către unitățile cele mai potrivite. De asemenea, toate unitățile publice și private care efectuează proceduri de anestezie trebuie să dețină cel puțin un pat de supraveghere postanestezie și să demonstreze că echipamentele medicale sunt proprietatea unității, cu contracte de service și mentenanță valabile.

Pentru secțiile ATI pediatrice, normativul prevede echipamente dedicate profilului pediatric, iar atribuțiile medicilor ATI și ale specialiștilor cu atestat în terapie intensivă sunt clarificate. Regulamentul definește structura echipei multidisciplinare și introduce noi categorii de personal, inclusiv medici epidemiologi, medici farmacologi clinici, farmacist clinic, psihologi și fizioterapeuți.
Pentru controlul infecțiilor nosocomiale, proiectul prevede includerea în echipă a unui medic infecționist sau epidemiolog și posibilitatea angajării unui asistent dedicat monitorizării infecțiilor asociate asistenței medicale.

Ministrul Rogobete a subliniat că aceste modificări nu sunt birocratice, ci vizează siguranța reală a pacienților și consolidarea încrederii în actul medical. Verificările vor continua în toate unitățile care efectuează proceduri de anestezie, pentru a asigura respectarea normelor și protecția pacienților.

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan își angajează marți răspunderea în Parlament pe noul proiect al legii pensiilor magistraților, în cadrul plenului reunit care începe la ora 14.30, într-o ședință festivă dedicată Zilei Naționale a României. Este a doua încercare a Executivului, după ce prima variantă a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în 20 octombrie.

Noul proiect include avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este negativ. Avizul are caracter consultativ, iar Guvernul consideră că includerea lui elimină riscul unei noi respingeri la CCR din motive procedurale.

Modificarea principală față de varianta anterioară vizează extinderea perioadei de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare de la 10 la 15 ani, începând din 1 ianuarie 2026. Conform noilor prevederi, vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani în anul 2042.
Proiectul este contestat ferm de corpul magistraților. Toate curțile de apel au transmis poziții publice împotriva reformei, iar Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să depună o nouă sesizare la CCR, așa cum a procedat și în prima etapă a procesului legislativ.

Executivul accelerează adoptarea reformei pentru a respecta jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România trebuie să finalizeze până vineri trei jaloane, printre care și reforma pensiilor speciale, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro din finanțarea europeană.

Premierul Ilie Bolojan susține că modificările sunt necesare atât pentru sustenabilitatea sistemului de pensii, cât și pentru eliminarea unor dezechilibre.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte: accesarea fondurilor europene, corectarea unor nedreptăți privind pensionarea prea rapidă și pensiile foarte mari, precum și asigurarea sustenabilității pe termen lung”, a declarat șeful Guvernului.
Noua formă a legii prevede calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă, precum și creșterea vechimii necesare de la 25 la 35 de ani.
Adoptarea prin angajarea răspunderii permite Guvernului să treacă proiectul fără vot, în absența unei moțiuni de cenzură.

În cadrul ședinței solemne a Parlamentului dedicată Zilei Naționale, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că patriotismul autentic nu se măsoară prin strigăte, postări pe rețelele sociale sau purtatul tricolorului doar pe 1 decembrie, ci prin munca de zi cu zi și contribuția la bunăstarea României.

„Ziua de 1 Decembrie a devenit, din păcate, o întrecere despre cine este cel mai patriot. Ca și cum patriotismul s-ar măsura prin decibeli sau like-uri. Adevăratul patriotism se vede în orele de muncă, în efortul depus zi de zi, în grijile și responsabilitățile asumate în tăcere. Este despre a-ți face treaba bine la locul de muncă, fără aplauze și fără camere de filmat”, a afirmat Grindeanu.

Liderul PSD a subliniat că munca românilor – de la construcția de drumuri și educație, până la îngrijirea bolnavilor și agricultură – reprezintă adevărata moștenire a celor care au realizat Marea Unire. „Cei care se întorc a doua zi la muncă demonstrează că solidaritatea și unitatea națională nu se clădesc din lozinci, ci din sudoare și efort”, a adăugat acesta.

Grindeanu a avertizat și asupra riscului dezbinării sociale: „România nu va fi niciodată mare dacă îi punem pe români să se urască între ei”.

România sărbătorește Ziua Națională din 2025 cu două premiere majore în infrastructura rutieră, anunțate de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Pentru prima dată, Muntenia și Moldova sunt conectate printr-un coridor complet de autostradă, în timp ce Oltenia și Dobrogea sunt unite printr-un traseu de mare viteză de peste 460 de kilometri.

Potrivit declarațiilor lui Pistol, traficul se desfășoară în regim de autostradă între București și Focșani pe aproximativ 200 km din A3 și A7. „Este prima sărbătoare națională în care între cele două regiuni istorice Muntenia și Moldova se circulă în regim de autostradă”, a subliniat șeful CNAIR. Totodată, acesta a precizat că intenția instituției este ca până la finalul anului să fie deschisă și secțiunea până la Adjud, completând astfel încă un segment important din Autostrada Moldovei.

O altă realizare notabilă este finalizarea ultimilor 12 kilometri ai Drumului Expres Craiova–Pitești (DEx12). Odată cu deschiderea acestui tronson, românii pot circula pentru prima dată pe un traseu complet de aproximativ 465 km de drum de mare viteză, de la Craiova la Constanța, folosind legătura DEx12 – A1 – A0 – A2.

Cristian Pistol a punctat că aceste reușite reprezintă nu doar obiective tehnice, ci și simbolice, într-un an marcat de unitate și modernizare. „Unirea de la 1 Decembrie 1918 este o lecție despre perseverență și coeziune, iar astăzi avem nevoie de aceste valori la fel de mult. Sunt onorat să contribui la dezvoltarea infrastructurii rutiere care unește fiecare regiune istorică a țării”, a transmis acesta.

În mesajul său, directorul CNAIR a încheiat cu urări adresate tuturor românilor: „La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!”

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri decretul prin care se ia act de demisia lui Liviu Moșteanu din funcțiile de viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Decretul consemnează și încetarea mandatului său de membru al Guvernului.

Tot vineri, șeful statului a semnat și decretul prin care îl desemnează pe Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, să preia interimatul la Ministerul Apărării, păstrând totodată și calitatea de vicepremier interimar.

Decizia vine după ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat demisia în urma scandalului public generat de informațiile contradictorii din CV-ul său. Acesta a declarat că a discutat cu președintele, premierul, liderul partidului și colegi din USR înainte de a lua decizia.