Ministerul Afacerilor Externe a transmis explicații privind modificările legislative adoptate de Ucraina în domeniul cetățeniei, precizând că noua lege nu se referă la persoanele care dețin deja cetățenia ucraineană și are ca obiectiv principal facilitarea obținerii acesteia de către anumite categorii de cetățeni străini și de membrii comunităților ucrainene din diaspora.

Potrivit MAE, în ultimii trei ani, legislația ucraineană a fost amendată pentru a permite obținerea cetățeniei ucrainene fără renunțarea la alte cetățenii de către cetățeni străini care au luptat ca voluntari în forțele armate ucrainene, au desfășurat activități umanitare pe teritoriul Ucrainei, precum și de către membrii familiilor acestora. Totodată, modificările urmăresc menținerea și consolidarea legăturilor cu comunitățile ucrainene din afara granițelor.
MAE subliniază că legea, adoptată în iunie 2025 și intrată în vigoare la 16 ianuarie 2026, nu afectează statutul cetățenilor ucraineni existenți. Actul normativ vizează în principal comunitățile ucrainene din străinătate, statele incluse pe prima listă aprobată de guvernul de la Kiev fiind cele cu cele mai numeroase comunități ucrainene.

România nu se regăsește pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea acordurilor de dublă cetățenie. În prezent, lista include Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada, ai căror cetățeni pot dobândi cetățenia ucraineană fără a renunța la cea de origine.
Modificările legislative au generat îngrijorări în rândul comunităților de români din Ucraina și reacții politice în România.

Consiliul Județean Galați a demarat construirea unei unități moderne de igienizare la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) din Galați, investiția ridicându-se la peste 5,2 milioane de lei. Anunțul a fost făcut de președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Noua unitate va funcționa într-o clădire cu o suprafață utilă de aproximativ 300 de metri pătrați, structurată pe două niveluri – demisol și parter – și va fi amplasată în apropierea centralei termice a spitalului, pentru reducerea pierderilor de presiune pe circuitul aburului necesar funcționării echipamentelor și pentru eficientizarea fluxurilor de lucru.

La demisol va fi amenajată o cameră tehnică pentru echipamente, cu acces separat din exterior, iar la parter vor fi organizate spațiile funcționale specifice activităților de igienizare: primire, spălare, dezinfectare, uscare, călcare, depozitare și eliberare a rufelor curate, precum și vestiare și grupuri sanitare.

Un element esențial al proiectului îl reprezintă performanța energetică. Clădirea va avea un consum de energie aproape zero, prin utilizarea panourilor solare și a pompelor de căldură, contribuind astfel la reducerea costurilor de operare și la protejarea mediului.
Investiția Consiliului Județean Galați are ca obiectiv creșterea calității serviciilor medicale, asigurarea unor condiții de igienizare la standarde ridicate și îmbunătățirea confortului pentru pacienții Spitalului TBC din Galați.

Europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a declarat că securitatea cibernetică este o prioritate majoră la nivelul Uniunii Europene, fiind necesare măsuri clare și eficiente pentru protejarea cetățenilor și a mediului de afaceri împotriva atacurilor online.

Dan Nica a subliniat că tot mai mulți cetățeni trebuie să aibă garanția că plățile online sunt sigure, iar datele personale sunt protejate, astfel încât să nu devină victime ale atacurilor cibernetice sau ale hackerilor. În același timp, europarlamentarul a atras atenția asupra importanței securității cibernetice pentru companii, care trebuie să își poată desfășura activitățile comerciale online și operațiunile zilnice fără riscuri ce le-ar putea afecta stabilitatea economică.

„Oamenii trebuie să știe că există un sistem ordonat, coordonat și capabil să ofere un răspuns ferm, astfel încât cei care comit furturi și infracțiuni cibernetice să fie identificați și pedepsiți”, a afirmat Dan Nica în plenul Parlamentului European.
Acesta a evidențiat și rolul companiilor europene din domeniul securității cibernetice, menționând exemple precum Bitdefender, și a susținut că acestea trebuie promovate și sprijinite. Potrivit lui Dan Nica, Uniunea Europeană are capacitatea de a deveni un lider global în securitate

Europarlamentarul Victor Negrescu a lansat un avertisment la Parlamentul European, subliniind că anul 2026 riscă să fie un moment decisiv în politica internațională și că România trebuie să fie prezentă și influentă în procesul decizional european.
Negrescu a făcut declarațiile în cadrul evenimentului „10 lucruri de urmărit în 2026”, organizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS).

El a atras atenția că securitatea nu mai este o teorie, iar războiul de la granițele Uniunii Europene, atacurile hibride și campaniile de dezinformare cer decizii ferme, în special pentru România, aflată pe flancul estic al UE. „Aceasta înseamnă Marea Neagră, infrastructură strategică și un rol mai puternic în securitatea regională”, a declarat Negrescu.

Europarlamentarul a mai evidențiat că democrația și statul social sunt sub presiune și a pledat pentru o Europă care să apere regulile comune, drepturile fundamentale și coeziunea socială.
De asemenea, 2026 va fi crucial și pentru economia și bugetul european post-2027, miza României fiind investiții, locuri de muncă și reducerea decalajelor. „România trebuie să fie prezentă și influentă la masa deciziilor europene, conștientă că fiecare poziție îi poate influența destinul”, a subliniat Victor Negrescu.

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat că municipalitatea va implementa schimbări semnificative în gestionarea parcărilor, vizând reducerea gratuităților și creșterea eficienței colectării taxelor.

„Astăzi, serviciul de parcări este o glumă. Din 12 ore, pentru un loc de parcare încasăm, în medie, doar pentru două ore”, a declarat primarul. Ciucu a precizat că, în următoarele luni, va organiza mai multe ședințe pentru a corecta aceste deficiențe.

Poliția Locală a Municipiului București va începe să aplice amenzi șoferilor care nu plătesc parcarea, iar cele șapte „OZN-uri”, vehicule automate care emit sancțiuni, vor fi preluate și utilizate în acest scop. Sectorul 6 va sprijini procesul prin transfer de know-how.

În prezent, aproximativ 100.000 de mașini beneficiază de gratuități pentru cele circa 40.000 de locuri de parcare disponibile. „Actuala politică este caducă și produce dezechilibre. Peste 5.000 de mașini ale presei și zeci de mii de vehicule ale persoanelor cu handicap au gratuități, dar vom menține acest beneficiu doar pentru 4% dintre locurile special organizate conform legii”, a explicat primarul.

De asemenea, există 86.000 de mașini electrice și hibride care folosesc aceleași locuri de parcare, însă decizia privind regimul lor nu a fost încă luată. „Vom organiza o dezbatere, pentru că o parte semnificativă a încasărilor este anulată de aceste gratuități”, a adăugat Ciucu.

Primarul a anunțat și înființarea unui serviciu propriu de ridicare a mașinilor în Inelul Central, gestionat de viceprimarul Stelian Bujduveranu, dar decizia finală va fi luată după consultări cu primarii de sector. În privința creării de noi locuri de parcare, acesta a precizat că nu există încă un plan concret, urmând ca măsurile să fie definite în funcție de buget și eventuale parteneriate public-privat.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță o schimbare majoră pentru mediul de afaceri: din acest an, toate firmele, indiferent de dimensiune sau domeniu de activitate, vor fi obligate să accepte plățile electronice.

„Nu mai vorbim despre recomandări, ci despre o regulă generală pentru toate firmele. Orice afacere care încasează bani de la clienți trebuie să ofere posibilitatea plății cu cardul sau prin alte mijloace electronice. Nu mai există praguri, nu contează dacă este vorba despre un chioșc de cartier, un cabinet medical, un atelier auto sau o firmă de service. Legea pune pe primul loc dreptul consumatorului de a alege cum plătește”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Conform parlamentarului, obligația poate fi respectată printr-un POS clasic, un POS instalat pe telefon, aplicații contactless sau orice soluție modernă care permite plata electronică. Statul nu va impune un anumit tip de dispozitiv, ci va urmări principiul general: refuzul plății cu cardul nu va mai fi permis.

În același timp, deputatul Viorica Sandu recunoaște că există îngrijorări privind costurile și comisioanele asociate plăților electronice.

„Susțin ca băncile și procesatorii să vină cu oferte accesibile pentru micii comercianți, iar statul să stimuleze tranziția, nu să o transforme într-o povară”, a precizat Viorica Sandu.

Potrivit acesteia, măsura va aduce și beneficii concrete: mai multă transparență, reducerea tranzacțiilor în numerar și un comerț mai sigur pentru toți participanții la piață.

Deputatul încurajează gălățenii să solicite informații și să-și exprime întrebările legate de lege. „Voi continua să traduc limbajul complicat al legilor în informații utile pentru cetățeni. Vocea dumneavoastră trebuie să se audă și la București”, a mai spus Viorica Sandu.

Cancelaria Prim-Ministrului a găzduit, în perioada 15–16 ianuarie, la Palatul Victoria, dezbateri publice privind proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului referitor la accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România, înregistrarea și obligațiile angajatorilor, precum și autorizarea agențiilor de plasare a forței de muncă.

La cele patru sesiuni de dezbatere, desfășurate în format fizic și online, au participat aproximativ 250 de reprezentanți ai agențiilor de plasare, federațiilor patronale Concordia și IMM România, sindicatelor, organizațiilor neguvernamentale și ai mediului juridic.
Președintele Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România, Valentin Vătăjelu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a prezentat principalele noutăți ale proiectului de act normativ, subliniind necesitatea facilitării accesului antreprenorilor români la forță de muncă din state terțe, în contextul deficitului de personal de pe piața muncii.

Potrivit acestuia, ordonanța urmărește simplificarea și reducerea timpului de procesare a solicitărilor de viză, care în prezent poate ajunge până la 9–12 luni, precum și introducerea unor reguli unitare pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor străini, în scopul prevenirii exploatării, muncii nedeclarate, migrației ilegale și traficului de persoane.
Printre principalele propuneri analizate în cadrul dezbaterilor se numără:
-crearea platformei digitale WorkinRomania.gov.ro, ca punct unic de gestionare a accesului lucrătorilor străini pe piața muncii;
-introducerea Listei ocupațiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial;
-instituirea unui depozit financiar obligatoriu pentru agențiile de plasare, ca mecanism de protecție pentru lucrători și stat;
-standardizarea contractelor utilizate în procesul de recrutare și angajare;
-aplicarea principiului „angajatorul plătește”, care interzice perceperea de taxe sau comisioane de la lucrători.

Propunerile formulate în cadrul consultărilor vor fi analizate de inițiatori, iar concluziile vor fi publicate pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului.
Conform datelor prezentate, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România a crescut, în ultimii 10 ani, de la 5.500 în 2015–2016 la 100.000 în perioada 2022–2025, pentru anul 2026 fiind stabilit un contingent de 90.000 de lucrători.

Statul român va achiziționa 1.200 de ambulanțe noi, în valoare de 1,13 miliarde lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Beneficiar este Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Contractul de finanțare a fost semnat pe 24 decembrie 2025 de Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de investiție, și va fi implementat până la 31 august 2026. Din suma totală, 933,65 milioane lei reprezintă valoarea eligibilă din PNRR.

Investiția vizează 1.000 de ambulanțe tip B (4x4) și 200 de ambulanțe tip C (4x4), destinate echipajelor SMURD și Serviciilor de Ambulanță Județene, pentru modernizarea și extinderea parcului auto de intervenție.
Până în prezent, au fost deja livrate 378 de ambulanțe tip B și 96 de ambulanțe tip C. Proiectul reprezintă extinderea unei inițiative începute în 2022, când se planificaseră doar 591 de ambulanțe, finanțate prin Programul Dezvoltare Durabilă.

Silviu Cazacu, primarul comunei Izvoarele din județul Giurgiu, este cercetat penal după ce ar fi întreținut conversații cu o fată de 13 ani și i-ar fi trimis o poză indecentă. Autoritățile au emis un ordin de protecție împotriva edilului, care nu are voie să se apropie de minoră la mai puțin de 50 de metri și nu îi poate contacta în niciun fel.

Potrivit anchetei, situația a ieșit la iveală după ce părinții fetei au observat schimbări în comportamentul acesteia și faptul că aceasta nu mai utiliza telefonul. Mama a verificat dispozitivul și a descoperit mai multe conversații dintre primar și fiica sa, în care edilul ar fi întrebat vârsta acesteia. Fata i-ar fi spus că are 13 ani, iar primarul i-ar fi răspuns că are 45 de ani.

Ulterior, Cazacu ar fi trimis fetei o fotografie cu conținut indecent. Familia susține că primarul ar fi încercat să cumpere tăcerea fetei, oferindu-i suma de 500 de lei, pe care ar fi pus-o într-o sticlă și ar fi aruncat-o în curtea familiei.

Primarul PNL susține că fotografiile au fost trimise „din greșeală” și că întreaga situație ar fi fost o capcană. „Oricare dintre noi, cu tehnologia de azi, poate cădea în anumite capcane. Eu am căzut într-o capcană, neștiind că această persoană este minoră”, a declarat Cazacu.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei și va continua să susțină parcursul european al acesteia, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a subliniat că Federația Rusă trebuie să renunțe la „abordarea contraproductivă” și să nu mai submineze eforturile de pace, arătând că, în lipsa unor semnale reale privind disponibilitatea Moscovei pentru negocieri, creșterea presiunilor internaționale, inclusiv prin sancțiuni, rămâne necesară.

„România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a reiterat, totodată, importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României, arătând că agresiunea rusă afectează în mod direct acest stat. El a precizat că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă o prioritate strategică pentru România și un instrument de dezvoltare economică și modernizare.

Potrivit șefului statului, eforturile interinstituționale pentru finalizarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2026 vor fi menținute, acest demers urmând să contribuie și la promovarea economiei românești, prin creșterea credibilității în fața investitorilor și creditorilor externi.
În final, Nicușor Dan a anunțat că România va adopta o abordare mai activă în domeniul diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici și cu statele membre ale Uniunii Europene. El a salutat negocierile UE privind extinderea acordurilor de liber schimb cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, subliniind că România va valorifica aceste oportunități în beneficiul cetățenilor.