INSCOP Research a prezentat rezultatele cercetării sociologice „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată la solicitarea New Strategy Center. Sondajul, realizat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, arată o societate marcată de oboseala războiului, cu niveluri ridicate de neîncredere, dar și cu o susținere consistentă pentru întărirea capacității de apărare.

Doar 22,2% dintre români cred că lucrurile merg într-o direcție bună, în timp ce 73,1% consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Optimiștii sunt mai ales votanți PNL și USR, tineri sub 30 de ani, persoane cu studii superioare și locuitori din București, în timp ce pesimiștii provin în special din rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor peste 60 de ani și al celor din mediul rural.

Pentru 32,2% dintre respondenți, corupția este cea mai mare problemă a României, în creștere puternică față de 2023. Creșterea prețurilor (23,6%) și starea de sănătate (13,4%) completează topul îngrijorărilor. Războiul din Ucraina este menționat ca principală problemă de doar 6,9% dintre români.

În privința războiului din Ucraina, 44,5% dintre români cred că Rusia va câștiga conflictul, față de 23,4% care indică Ucraina, marcând o schimbare semnificativă față de 2022. În ceea ce privește vinovăția pentru declanșarea războiului, 54,9% indică Rusia, 14,1% Ucraina, 7,7% SUA și 9% Uniunea Europeană. Pentru încheierea conflictului, 53,3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze teritoriile ocupate, iar 35,4% cred că Ucraina ar trebui să facă concesii.

Referitor la sprijinul României pentru Ucraina, 31,5% consideră că țara ar trebui să ofere ajutor umanitar, 12,2% financiar și 10,5% militar, în timp ce 42,6% sunt de părere că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor.

În cazul unui atac asupra unui stat NATO, 40,9% dintre români cred că România ar trebui să-și respecte obligațiile și să intervină militar, 19,6% ar prefera neutralitatea, iar 5,5% susțin ieșirea din alianță. 66,6% consideră că NATO ar apăra România în mare sau foarte mare măsură, urmat de Franța (47,7%), SUA (46,6%), Germania (44,6%) și Marea Britanie (38,1%).

73,1% dintre români au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa, iar 47,9% consideră că acest lucru ar afecta semnificativ securitatea României, în timp ce 26,2% cred că trupele ar putea fi înlocuite cu forțe europene.

În privința apărării naționale, 74,4% sunt de acord cu creșterea bugetului pentru apărare, iar 67,1% susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Pentru pregătirea populației, 48,1% sunt de acord cu exerciții de tragere în licee, 80,8% sprijină cursuri pentru operatori de drone, iar 92,7% sunt de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor. De asemenea, 72,9% consideră că România ar trebui să doboare dronele rusești care survolează teritoriul național.

În topul încrederii în liderii internaționali se află Donald Trump și Emmanuel Macron (33% încredere multă și foarte multă), urmați de Ursula von der Leyen (23,7%), Volodimir Zelensky (23,1%) și Friedrich Merz (20,8%). La coada clasamentului se află Viktor Orban (20,5%) și Vladimir Putin (17,5%).

În cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% ar lupta pentru apărarea țării, 19,7% ar emigra, iar 10,5% s-ar ascunde până la finalul conflictului. Totodată, 51,4% consideră că România este pregătită în foarte mică măsură sau deloc să facă față unui atac al Rusiei.

Sondajul a fost realizat prin metoda CATI pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o marjă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele reflectă o societate pesimistă, divizată în privința sprijinului pentru Ucraina, dar totodată susținătoare a întăririi apărării naționale.