Mulți români au întâmpinat dificultăți luni, încercând să acceseze ghiseul.ro pentru plata taxelor și impozitelor pe anul 2026 sau pentru a vizualiza sumele datorate. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) explică că plățile nu pot fi efectuate momentan din cauza procesului anual de actualizare a datelor de către primării.

La începutul fiecărui an, primăriile înrolate în ghiseul.ro au posibilitatea de a actualiza taxele, impozitele și tipurile de plăți disponibile pentru anul în curs. „În cadrul acestui demers, posibilitatea de a efectua plăți online este sistată în relația cu UAT-urile (primăriile) care nu au definitivat procesul descris mai sus. Regretăm această situație și oferim sprijin tehnic pentru remediere”, precizează ADR.

Astfel, cetățenii care doresc să plătească taxele sau să verifice sumele pentru 2026 vor trebui să aștepte până când primăria de care aparțin finalizează actualizarea datelor, în conformitate cu majorările decise în ședințele consiliilor locale sau municipale.
Aplicația ghiseul.ro, care reunește peste 1.600 de instituții publice, permite efectuarea rapidă și sigură a peste 400 de tipuri de plăți.

Președintele României, Nicușor Dan, va participa marți la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Coaliției de Voință, care va avea loc la Palatul Élysée din Paris, a anunțat duminică Administrația Prezidențială.

Reuniunea se desfășoară în contextul unei serii de întâlniri diplomatice inițiate de Ucraina și partenerii săi la începutul lunii ianuarie, menite să consolideze coordonarea politică și de securitate. Sâmbătă, consilierii europeni pentru securitate națională s-au reunit la Kiev pentru discuții la nivel înalt, potrivit The Kyiv Independent.

Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, a declarat că agenda discuțiilor include teme de securitate și economice, elaborarea documentelor-cadru și coordonarea pașilor următori cu partenerii internaționali.
La reuniuni participă reprezentanți din Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Spania, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Canada, Țările de Jos, Suedia și Norvegia, precum și oficiali ai NATO, Consiliului European și Comisiei Europene.
Întâlnirile au loc pe fondul eforturilor continue ale Ucrainei și ale aliaților săi de a elabora un plan de pace pentru încheierea războiului declanșat de Rusia.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță impunerea unor restricții de trafic pe DN7 Pitești–Râmnicu Vâlcea–Vestem, până miercuri, în contextul sărbătorilor legale.

Potrivit CNAIR, în zilele de luni, 5 ianuarie (zi premergătoare sărbătorii legale), marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul) se instituie restricții de tonaj pe DN7.
Astfel, circulația vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă pe ambele sensuri de mers, pe sectorul Pitești (intersecția DN7 cu DN7C) – Râmnicu Vâlcea – Vestem (intersecția DN7 cu DN1).

Restricțiile se aplică luni, între orele 18.00 și 22.00, iar marți și miercuri, între orele 6.00 și 22.00.
CNAIR precizează că nerespectarea acestor restricții constituie contravenție și se sancționează conform legislației în vigoare.

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României se situau la 64,8 miliarde de euro la 31 decembrie 2025, în scădere față de nivelul de 65,408 miliarde de euro înregistrat la 30 noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de BNR. Comparativ cu finalul anului 2024, când rezervele valutare erau de 62,135 miliarde de euro, nivelul este însă mai ridicat.

În cursul lunii decembrie, au fost înregistrate intrări de 3,268 miliarde de euro, provenite în principal din modificarea rezervelor minime obligatorii în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și alte operațiuni. Totodată, au avut loc ieșiri de 3,876 miliarde de euro, reprezentând modificări ale rezervelor minime în valută, plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută, precum și plăți din contul Comisiei Europene și altele.

Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone, iar valoarea acesteia a ajuns la 12,217 miliarde de euro, în creștere față de 12,011 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025 și de 8,356 miliarde de euro la 31 decembrie 2024, pe fondul evoluției prețurilor internaționale.
Astfel, rezervele internaționale ale României (valute și aur) se situau la 77,017 miliarde de euro la 31 decembrie 2025, față de 77,419 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025 și 70,491 miliarde de euro la finalul anului 2024.
BNR precizează că plățile scadente în luna ianuarie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, se ridică la aproximativ 389 milioane de euro.

Ședința Curții Constituționale a României (CCR) în care este analizată legea privind pensiile magistraților s-a încheiat luni cu o nouă amânare. Următoarea ședință a fost programată pentru data de 16 ianuarie.

La ședința de luni au fost prezenți doar cinci dintre cei nouă judecători ai CCR. Actul normativ aflat în analiză vizează modificări substanțiale ale pensiilor de serviciu ale magistraților.
Sesizarea a fost trimisă Curții Constituționale după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate să conteste actul normativ, argumentând că noile prevederi afectează independența justiției și echivalează cu desființarea pensiei de serviciu a magistraților. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.

Prima formă a legii a fost respinsă de CCR în 20 octombrie, pe motivul lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Proiectul aflat în prezent în analiza Curții prevede ca pensia magistraților să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, sunt propuse creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani.
Aplicarea noilor prevederi ar urma să se facă etapizat, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Conform proiectului, în anul 2042, magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.
Curtea Constituțională a intrat în dezbaterea legii și duminică, însă pronunțarea unei decizii a fost amânată. La un moment dat, ședința a fost suspendată, iar ulterior nu a mai putut continua din cauza lipsei cvorumului, după ce judecători propuși de PSD ar fi părăsit sala.

Deputatul PSD Viorica Sandu a anunțat că peste 3,6 milioane de lei au fost alocați pentru sprijinirea a 866 de familii și persoane singure aflate în situații extrem de dificile.

Potrivit parlamentarei, ajutoarele de urgență, aprobate de ministrul Muncii, Petre Florin Manole, sunt destinate persoanelor afectate de incendii, fenomene meteorologice extreme, alunecări de teren sau probleme grave de sănătate.

„Este un sprijin concret pentru oameni care au nevoie de ajutor imediat. Aceste ajutoare de urgență nu rezolvă toate problemele, dar pot face diferența atunci când contează cel mai mult. Sprijinul pentru cei vulnerabili rămâne o prioritate pentru PSD”, a transmis Viorica Sandu.

Guvernul precizează că astfel de măsuri au scopul de a acorda suport rapid celor aflați în dificultate și fac parte din politica socială menită să protejeze persoanele vulnerabile.

Primul corp de clădire al unui spital județean construit de la zero în România după 1989 a fost finalizat la Bistrița, prin finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au anunțat autoritățile.

Noul corp al Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud reprezintă cea mai mare investiție în sănătate realizată prin PNRR la nivelul județului și una dintre cele mai mari investiții din fonduri europene nerambursabile pentru sănătate la nivel național. Valoarea totală a proiectului depășește 606 milioane de lei., anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Clădirea are o capacitate de 235 de paturi și include secții medicale esențiale, un bloc operator modern, cardiologie intervențională cu sală hibridă de angiografie, neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervențională, ginecologie, ORL, hemodializă și recuperare neurologică. Infrastructura a fost concepută pentru gestionarea cazurilor medicale complexe, intervenții rapide și creșterea siguranței pacientului.

Proiectul integrează digitalizarea încă din faza de construcție. Paturile sunt conectate la un sistem informatic care permite acces rapid la datele pacientului, monitorizare la distanță și colaborare medicală în timp real, inclusiv pentru obținerea unor opinii medicale suplimentare în cazuri critice.

În paralel cu realizarea noii clădiri, corpul vechi al spitalului a fost modernizat, fiind reabilitat din punct de vedere structural, dotat cu echipamente medicale moderne și integrat în fluxuri digitale de lucru.

În prezent, aproximativ 240 de medici profesează în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, autoritățile subliniind că investițiile în infrastructura medicală contribuie la atragerea și menținerea personalului medical.
Finalizarea acestui proiect marchează prima clădire de spital realizată și finalizată prin PNRR în România și este un moment de referință pentru investițiile în sistemul public de sănătate, a precizat Rogobete.

Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat joi, înainte de reuniunea „Coaliției de Voință” a statelor care sprijină Ucraina, că Bucureștiul susține orice formă de ajutor financiar pentru Kiev, inclusiv utilizarea activelor rusești înghețate, în contextul deliberărilor europene privind continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Întrebat despre inițiativele de sprijinire a Ucrainei, Dan a precizat că România sprijină toate opțiunile de ajutor: „Ucraina este importantă pentru securitatea României și pentru stabilitatea regiunii”, a spus șeful statului.
El a adăugat că discuțiile la nivel european încep cu tema utilizării activelor rusești blocate în instituții financiare din Europa, ca posibilă sursă de finanțare pentru sprijinul Kievului.
Nicușor Dan a reiterat, în mai multe intervenții recente, angajamentul României de a susține Ucraina atât financiar, cât și ca parte a unui efort european și transatlantic mai larg, subliniind că securitatea Ucrainei este strâns legată de securitatea României și a regiunii.
Utilizarea activelor rusești înghețate rămâne unul dintre cele mai discutate și sensibile subiecte de pe agenda liderilor europeni, pe fondul negocierilor privind ajutorul continuu pentru Ucraina. 

Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat convocarea Comitetului Politic al partidului pentru stabilirea propunerii de ministru al Apărării, după demisia lui Ionuț Moșteanu.

Dominic Fritz a declarat că joi dimineață are loc ședința Comitetului Politic, iar vineri va fi votată propunerea pentru conducerea Ministerului Apărării. „Mâine dimineață convoc Comitetul Politic și vineri votăm propunerea pe care o voi face pentru Ministerul Apărării”, a afirmat Fritz la Antena 3 CNN, miercuri seara.
Portofoliul Apărării a rămas vacant după plecarea lui Ionuț Moșteanu, iar în prezent funcția este asigurată interimar de ministrul Economiei, Radu Miruță.

Liderul USR nu a avansat un nume, dar a precizat că viitorul ministru va fi „un om calificat, care cunoaște domeniul, cu greutate politică”, familiarizat cu programul SAFE și capabil să gestioneze fondurile care vor ajunge în România prin acest mecanism.
Printre variantele luate în calcul se află senatorul USR Sorin Șipoș, liderul organizației județene USR Timiș și apropiat al lui Dominic Fritz. Șipoș a declarat anterior că a fost coleg de clasă cu actualul președinte al României, Nicușor Dan, în perioada liceului. Un alt nume este parlamentarul Bogdan Rodeanu.

Coaliția de guvernare s-a reunit pe 17 decembrie, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, și a ajuns la un acord privind principalele măsuri economice și administrative pentru anul 2026.
Printre deciziile adoptate se numără:

Reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără afectarea salariilor de bază; pentru administrația locală, se menține decizia anterioară a coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației urmează să finalizeze actul normativ pentru angajarea răspunderii Guvernului.
Reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați.
Reducerea cu 10% a subvențiilor acordate partidelor politice.
Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% de la 1 ianuarie 2026, urmând ca acesta să fie eliminat din 2027.
Creșterea salariului minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026.

Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 și incluse în proiecția bugetară a anului viitor.
Potrivit liderilor coaliției, aceste decizii vizează echilibrarea finanțelor publice, creșterea salariilor și stimularea dezvoltării economice, respectând angajamentele asumate prin planul bugetar pentru anul viitor.