Europarlamentarul Victor Negrescu a lansat un avertisment la Parlamentul European, subliniind că anul 2026 riscă să fie un moment decisiv în politica internațională și că România trebuie să fie prezentă și influentă în procesul decizional european.
Negrescu a făcut declarațiile în cadrul evenimentului „10 lucruri de urmărit în 2026”, organizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS).

El a atras atenția că securitatea nu mai este o teorie, iar războiul de la granițele Uniunii Europene, atacurile hibride și campaniile de dezinformare cer decizii ferme, în special pentru România, aflată pe flancul estic al UE. „Aceasta înseamnă Marea Neagră, infrastructură strategică și un rol mai puternic în securitatea regională”, a declarat Negrescu.

Europarlamentarul a mai evidențiat că democrația și statul social sunt sub presiune și a pledat pentru o Europă care să apere regulile comune, drepturile fundamentale și coeziunea socială.
De asemenea, 2026 va fi crucial și pentru economia și bugetul european post-2027, miza României fiind investiții, locuri de muncă și reducerea decalajelor. „România trebuie să fie prezentă și influentă la masa deciziilor europene, conștientă că fiecare poziție îi poate influența destinul”, a subliniat Victor Negrescu.

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat că municipalitatea va implementa schimbări semnificative în gestionarea parcărilor, vizând reducerea gratuităților și creșterea eficienței colectării taxelor.

„Astăzi, serviciul de parcări este o glumă. Din 12 ore, pentru un loc de parcare încasăm, în medie, doar pentru două ore”, a declarat primarul. Ciucu a precizat că, în următoarele luni, va organiza mai multe ședințe pentru a corecta aceste deficiențe.

Poliția Locală a Municipiului București va începe să aplice amenzi șoferilor care nu plătesc parcarea, iar cele șapte „OZN-uri”, vehicule automate care emit sancțiuni, vor fi preluate și utilizate în acest scop. Sectorul 6 va sprijini procesul prin transfer de know-how.

În prezent, aproximativ 100.000 de mașini beneficiază de gratuități pentru cele circa 40.000 de locuri de parcare disponibile. „Actuala politică este caducă și produce dezechilibre. Peste 5.000 de mașini ale presei și zeci de mii de vehicule ale persoanelor cu handicap au gratuități, dar vom menține acest beneficiu doar pentru 4% dintre locurile special organizate conform legii”, a explicat primarul.

De asemenea, există 86.000 de mașini electrice și hibride care folosesc aceleași locuri de parcare, însă decizia privind regimul lor nu a fost încă luată. „Vom organiza o dezbatere, pentru că o parte semnificativă a încasărilor este anulată de aceste gratuități”, a adăugat Ciucu.

Primarul a anunțat și înființarea unui serviciu propriu de ridicare a mașinilor în Inelul Central, gestionat de viceprimarul Stelian Bujduveranu, dar decizia finală va fi luată după consultări cu primarii de sector. În privința creării de noi locuri de parcare, acesta a precizat că nu există încă un plan concret, urmând ca măsurile să fie definite în funcție de buget și eventuale parteneriate public-privat.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță o schimbare majoră pentru mediul de afaceri: din acest an, toate firmele, indiferent de dimensiune sau domeniu de activitate, vor fi obligate să accepte plățile electronice.

„Nu mai vorbim despre recomandări, ci despre o regulă generală pentru toate firmele. Orice afacere care încasează bani de la clienți trebuie să ofere posibilitatea plății cu cardul sau prin alte mijloace electronice. Nu mai există praguri, nu contează dacă este vorba despre un chioșc de cartier, un cabinet medical, un atelier auto sau o firmă de service. Legea pune pe primul loc dreptul consumatorului de a alege cum plătește”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Conform parlamentarului, obligația poate fi respectată printr-un POS clasic, un POS instalat pe telefon, aplicații contactless sau orice soluție modernă care permite plata electronică. Statul nu va impune un anumit tip de dispozitiv, ci va urmări principiul general: refuzul plății cu cardul nu va mai fi permis.

În același timp, deputatul Viorica Sandu recunoaște că există îngrijorări privind costurile și comisioanele asociate plăților electronice.

„Susțin ca băncile și procesatorii să vină cu oferte accesibile pentru micii comercianți, iar statul să stimuleze tranziția, nu să o transforme într-o povară”, a precizat Viorica Sandu.

Potrivit acesteia, măsura va aduce și beneficii concrete: mai multă transparență, reducerea tranzacțiilor în numerar și un comerț mai sigur pentru toți participanții la piață.

Deputatul încurajează gălățenii să solicite informații și să-și exprime întrebările legate de lege. „Voi continua să traduc limbajul complicat al legilor în informații utile pentru cetățeni. Vocea dumneavoastră trebuie să se audă și la București”, a mai spus Viorica Sandu.

Cancelaria Prim-Ministrului a găzduit, în perioada 15–16 ianuarie, la Palatul Victoria, dezbateri publice privind proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului referitor la accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România, înregistrarea și obligațiile angajatorilor, precum și autorizarea agențiilor de plasare a forței de muncă.

La cele patru sesiuni de dezbatere, desfășurate în format fizic și online, au participat aproximativ 250 de reprezentanți ai agențiilor de plasare, federațiilor patronale Concordia și IMM România, sindicatelor, organizațiilor neguvernamentale și ai mediului juridic.
Președintele Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România, Valentin Vătăjelu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a prezentat principalele noutăți ale proiectului de act normativ, subliniind necesitatea facilitării accesului antreprenorilor români la forță de muncă din state terțe, în contextul deficitului de personal de pe piața muncii.

Potrivit acestuia, ordonanța urmărește simplificarea și reducerea timpului de procesare a solicitărilor de viză, care în prezent poate ajunge până la 9–12 luni, precum și introducerea unor reguli unitare pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor străini, în scopul prevenirii exploatării, muncii nedeclarate, migrației ilegale și traficului de persoane.
Printre principalele propuneri analizate în cadrul dezbaterilor se numără:
-crearea platformei digitale WorkinRomania.gov.ro, ca punct unic de gestionare a accesului lucrătorilor străini pe piața muncii;
-introducerea Listei ocupațiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial;
-instituirea unui depozit financiar obligatoriu pentru agențiile de plasare, ca mecanism de protecție pentru lucrători și stat;
-standardizarea contractelor utilizate în procesul de recrutare și angajare;
-aplicarea principiului „angajatorul plătește”, care interzice perceperea de taxe sau comisioane de la lucrători.

Propunerile formulate în cadrul consultărilor vor fi analizate de inițiatori, iar concluziile vor fi publicate pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului.
Conform datelor prezentate, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România a crescut, în ultimii 10 ani, de la 5.500 în 2015–2016 la 100.000 în perioada 2022–2025, pentru anul 2026 fiind stabilit un contingent de 90.000 de lucrători.

Statul român va achiziționa 1.200 de ambulanțe noi, în valoare de 1,13 miliarde lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Beneficiar este Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Contractul de finanțare a fost semnat pe 24 decembrie 2025 de Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de investiție, și va fi implementat până la 31 august 2026. Din suma totală, 933,65 milioane lei reprezintă valoarea eligibilă din PNRR.

Investiția vizează 1.000 de ambulanțe tip B (4x4) și 200 de ambulanțe tip C (4x4), destinate echipajelor SMURD și Serviciilor de Ambulanță Județene, pentru modernizarea și extinderea parcului auto de intervenție.
Până în prezent, au fost deja livrate 378 de ambulanțe tip B și 96 de ambulanțe tip C. Proiectul reprezintă extinderea unei inițiative începute în 2022, când se planificaseră doar 591 de ambulanțe, finanțate prin Programul Dezvoltare Durabilă.

Silviu Cazacu, primarul comunei Izvoarele din județul Giurgiu, este cercetat penal după ce ar fi întreținut conversații cu o fată de 13 ani și i-ar fi trimis o poză indecentă. Autoritățile au emis un ordin de protecție împotriva edilului, care nu are voie să se apropie de minoră la mai puțin de 50 de metri și nu îi poate contacta în niciun fel.

Potrivit anchetei, situația a ieșit la iveală după ce părinții fetei au observat schimbări în comportamentul acesteia și faptul că aceasta nu mai utiliza telefonul. Mama a verificat dispozitivul și a descoperit mai multe conversații dintre primar și fiica sa, în care edilul ar fi întrebat vârsta acesteia. Fata i-ar fi spus că are 13 ani, iar primarul i-ar fi răspuns că are 45 de ani.

Ulterior, Cazacu ar fi trimis fetei o fotografie cu conținut indecent. Familia susține că primarul ar fi încercat să cumpere tăcerea fetei, oferindu-i suma de 500 de lei, pe care ar fi pus-o într-o sticlă și ar fi aruncat-o în curtea familiei.

Primarul PNL susține că fotografiile au fost trimise „din greșeală” și că întreaga situație ar fi fost o capcană. „Oricare dintre noi, cu tehnologia de azi, poate cădea în anumite capcane. Eu am căzut într-o capcană, neștiind că această persoană este minoră”, a declarat Cazacu.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei și va continua să susțină parcursul european al acesteia, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a subliniat că Federația Rusă trebuie să renunțe la „abordarea contraproductivă” și să nu mai submineze eforturile de pace, arătând că, în lipsa unor semnale reale privind disponibilitatea Moscovei pentru negocieri, creșterea presiunilor internaționale, inclusiv prin sancțiuni, rămâne necesară.

„România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a reiterat, totodată, importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României, arătând că agresiunea rusă afectează în mod direct acest stat. El a precizat că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă o prioritate strategică pentru România și un instrument de dezvoltare economică și modernizare.

Potrivit șefului statului, eforturile interinstituționale pentru finalizarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2026 vor fi menținute, acest demers urmând să contribuie și la promovarea economiei românești, prin creșterea credibilității în fața investitorilor și creditorilor externi.
În final, Nicușor Dan a anunțat că România va adopta o abordare mai activă în domeniul diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici și cu statele membre ale Uniunii Europene. El a salutat negocierile UE privind extinderea acordurilor de liber schimb cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, subliniind că România va valorifica aceste oportunități în beneficiul cetățenilor.

Datoria externă totală a României a crescut cu peste 24 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2025, ajungând la 227,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).

Datoria externă pe termen lung a atins 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt a urcat la 48,9 miliarde de euro, majorare de 3,7% comparativ cu finalul anului trecut.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17% în perioada ianuarie – noiembrie 2025, în scădere față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a situat la 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a rămas stabil, 103,5% la 30 noiembrie 2025, față de 103,6% la finalul anului 2024.

În perioada ianuarie – noiembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane de euro, balanța serviciilor un excedent mai mare cu 11 milioane de euro, balanța veniturilor primare un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 339 milioane de euro.

Peste 3.500 de veste reflectorizante vor fi distribuite gratuit bicicliștilor și căruțașilor din județul Galați, în cadrul unui parteneriat între Consiliul Județean Galați și Poliția Rutieră. Măsura are ca scop creșterea vizibilității în trafic și reducerea riscului de accidente, în special în condiții de lumină redusă sau vreme nefavorabilă, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați. 

Distribuirea vestelor se desfășoară în toate localitățile din județ și face parte din Programul IMPACT – „Creșterea gradului de siguranță rutieră în județul Galați”, dedicat prevenirii accidentelor rutiere grave.

Programul este derulat de Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Galați și Inspectoratul de Poliție Județean Galați. Potrivit autorităților, inițiativa reprezintă un pas important pentru protejarea bicicliștilor, căruțașilor și a tuturor participanților la traficul rutier, prin măsuri concrete de prevenție și educație rutieră.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că țara noastră a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – după obținerea unor garanții suplimentare pentru protejarea producătorilor români și europeni, în special din sectorul agricol.

Potrivit șefului statului, Acordul va duce la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume și va consolida prezența economică a Uniunii Europene într-o regiune comercială strategică. Pentru România, beneficiile vizează în principal creșterea exporturilor, prin eliminarea taxelor vamale ridicate care se aplicau până acum.

„Am fost implicat activ în ultimele săptămâni în negocieri cu ceilalți lideri europeni, astfel încât România și UE să aibă beneficii comerciale în sectoare economice importante, dar în același timp să fie susținuți fermierii români”, a transmis președintele.

Conform datelor prezentate, Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din produsele importate din UE pe piețele Mercosur. România ar urma să exporte mai avantajos echipamente de transport – în special componente auto –, aparate și dispozitive mecanice și electrice, produse metalice și textile. De asemenea, este așteptată o creștere a exporturilor de servicii, precum și un acces mai bun la materii prime critice, cu impact strategic asupra reducerii dependențelor externe.

În ceea ce privește agricultura, Nicușor Dan a subliniat că au fost introduse mecanisme clare de protecție pentru sectoarele sensibile. Importurile de carne de vită vor fi limitate la maximum 1,5% din producția anuală a UE, iar cele de carne de pasăre la 1,3%, cantitățile care depășesc aceste praguri urmând să fie taxate la nivelurile actuale. În plus, a fost inclusă o clauză bilaterală de salvgardare, care permite reintroducerea rapidă a taxelor vamale dacă importurile pun în pericol producătorii locali.

Totodată, produsele agroalimentare importate vor trebui să respecte integral standardele Uniunii Europene, inclusiv în privința pesticidelor și a altor substanțe utilizate în producție. Din totalul indicațiilor geografice europene protejate pe piețele Mercosur, 15 aparțin României.

Șeful statului a mai precizat că, la solicitarea mai multor state membre, inclusiv a României, Comisia Europeană va aloca anticipat până la 45 de miliarde de euro suplimentare pentru Politica Agricolă Comună, din marja de flexibilitate bugetară.

„Prin scăderea taxelor vamale, România va câștiga noi piețe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată. Acordul negociat de UE este o oportunitate pentru România”, a concluzionat președintele Nicușor Dan.