Eurodeputatul Victor Negrescu a anunțat că a propus, cu sprijinul social-democraților europeni, introducerea unei taxe la nivelul Uniunii Europene asupra companiilor din industria de pariuri și jocuri de noroc online, ca sursă alternativă de finanțare pentru educație și politici de tineret.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu dispune în prezent de suficiente resurse financiare pentru a acoperi nevoile actuale ale statelor membre, inclusiv ale României, iar o parte dintre propunerile analizate pentru creșterea veniturilor ar putea afecta direct anumite țări.

În acest context, Victor Negrescu a precizat că, împreună cu intergrupul Parlamentului European privind educația, a depus un amendament la raportul referitor la viitorul Cadrului Financiar Multianual, semnat de peste 20 de eurodeputați, prin care se solicită alocarea a 20% din viitorul buget european pe termen lung pentru educație și formarea competențelor.

Inițiatorii argumentează că industria pariurilor online generează anual venituri de ordinul sutelor de miliarde de euro și beneficiază de piața unică europeană, în condițiile în care nu există un cadru comun de reglementare la nivelul UE. Diferențele mari de taxare între statele membre, lipsa unor standarde comune pentru protecția minorilor și prevenirea dependenței, precum și combaterea insuficientă a evaziunii și activităților ilegale sunt alte probleme semnalate.
Propunerea vizează introducerea unor reguli europene clare, combaterea activităților ilegale și aplicarea unui mecanism de taxare suplimentară bazat pe profiturile companiilor, fără a taxa direct cetățenii. Fondurile colectate ar urma să fie direcționate către educație, politici de tineret, dezvoltarea competențelor digitale și măsuri de prevenție.

Guvernul a adoptat vineri o ordonanță pentru modificarea OUG nr. 70/2022 privind prevenirea neregulilor și a dublei finanțări în gestionarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), actul normativ introducând noi mecanisme de control și sancțiuni menite să întărească lupta împotriva fraudei.

Potrivit noilor reglementări, autoritățile pot aplica reduceri procentuale și corecții financiare proporționale cu gravitatea abaterilor constatate în derularea proiectelor finanțate din fonduri PNRR.
Ordonanța stabilește cuantumul corecțiilor pentru contractele de furnizare de produse, prestare de servicii sau execuție de lucrări finanțate din PNRR, încheiate de beneficiari privați care nu au obligația respectării legislației achizițiilor publice. În aceste situații, corecțiile financiare se aplică asupra sumelor solicitate la plată sau deja plătite și pot varia între 5.000 și 15.000 de lei, în funcție de gravitatea neregulilor.

Sumele astfel stabilite vor fi recuperate din conturile bugetare aferente fondurilor europene.
Totodată, structurile de control au obligația de a raporta imediat orice suspiciune de fraudă sau conflict de interese către Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO). Neregulile grave vor fi raportate Comisiei Europene prin platforma AFIS-IMS.

După intrarea în vigoare a ordonanței, autoritățile competente au la dispoziție un termen de 10 zile lucrătoare pentru modificarea procedurilor de management și control. Dosarele de constatare aflate deja în curs vor fi soluționate conform legislației în vigoare la data inițierii acestora.
Prin aceste măsuri, Guvernul susține că România își consolidează cadrul de prevenire și control al fraudelor și urmărește asigurarea utilizării corecte și eficiente a fondurilor europene din PNRR, în conformitate cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană.

Spitalele aflate în subordinea Consiliului Județean Galați vor beneficia de investiții de peste 20 de milioane de lei în sisteme informatice de ultimă generație, destinate digitalizării activității medicale.
Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, care a precizat că proiectele vor fi finalizate până la mijlocul anului 2026 și sunt finanțate din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Investițiile vizează implementarea unor platforme informatice pentru programarea pacienților, transmiterea online a rezultatelor de laborator, gestionarea bazelor de date medicale și monitorizarea circuitului pacientului, inclusiv prin utilizarea unor dispozitive inteligente.

Proiectele sunt derulate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei”, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul Orășenesc Târgu Bujor și Spitalul „Anton Cincu” din Tecuci.
Potrivit autorităților județene, aceste investiții vin să completeze programele de modernizare realizate în ultimii ani în sistemul medical din Galați, în valoare de aproximativ un miliard și jumătate de lei, pentru echipamente medicale, eficiență energetică și construirea de noi unități sanitare.

Compania Națională de Investiții Rutiere a primit opt oferte pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii „Unirii”, Târgu Neamț–Iași–Ungheni, care include și un segment de cinci kilometri în Republica Moldova.

Tronsonul are o lungime de 15,5 kilometri și un cost estimat de 4,7 miliarde de lei, finanțat prin Programul Security Action for Europe – SAFE. Pe traseu vor fi construite 14 poduri și pasaje, două tunele – cel mai lung de 1.760 de metri – și două noduri rutiere, inclusiv legături cu Aeroportul și Spitalul Regional Iași.

Durata contractului este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. CNIR va acorda punctaj suplimentar constructorului care finalizează în 18 luni segmentul de 2,77 km dintre nodul Golăiești și Podul peste Prut.

A început implementarea proiectului de modernizare și extindere a infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime a emis ordinul de începere a etapei de proiectare, marcând intrarea investiției în faza de implementare, a anunțat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban.

Proiectarea a demarat la data de 24 ianuarie 2026 și va avea o durată de opt luni, urmând să fie finalizată în septembrie anul viitor.
Investiția are o valoare totală de aproape 165 de milioane de lei, TVA inclus, și este finanțată prin Programul Transport 2021–2027, cu fonduri europene, cofinanțare de la bugetul de stat și cheltuieli neeligibile.

Proiectul prevede modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, reabilitarea stațiilor de pompare și epurare, precum și implementarea unor soluții tehnice moderne pentru eficientizarea consumului de apă, protecția mediului și creșterea siguranței la incendiu.

Potrivit ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, investiția va contribui la alinierea Portului Constanța la directivele europene în domeniul apei și apelor uzate și va consolida rolul acestuia de hub logistic strategic la Marea Neagră.

Stimularea economiei este esențială în actualul context socio-economic, iar măsurile de consolidare fiscală trebuie să fie echilibrate și însoțite de soluții pentru sprijinirea investițiilor, a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu, după o discuție cu o delegație a băncii americane JP Morgan.

Potrivit acestuia, un investitor de talia JP Morgan urmărește cu atenție modul în care România își ajustează politicile bugetare, subliniind importanța susținerii mediului de afaceri, în paralel cu reducerea cheltuielilor statului. „Reformele care vizează consolidarea fiscală trebuie obligatoriu însoțite de măsuri care să sprijine firmele să pornească investiții de la zero”, a afirmat Grindeanu.

Liderul PSD a precizat că programul de măsuri pentru relansarea economiei, elaborat de partid și completat cu propunerile partenerilor de guvernare, urmează să fie aprobat în Parlament, obiectivul fiind aplicarea rapidă a acestuia pentru a genera rezultate concrete în beneficiul companiilor românești.

Totodată, Grindeanu a amintit că investițiile în infrastructură reprezintă un pilon central al creșterii economice sustenabile, subliniind că, în calitate de ministru al Transporturilor, a coordonat cele mai ample proiecte de infrastructură din România.
În contextul consolidării bugetare, liderul social-democrat a dat asigurări că PSD nu va accepta ca povara ajustărilor fiscale să fie transferată asupra categoriilor vulnerabile. „Nu vom lăsa ca pensionarii, șomerii sau persoanele cu dizabilități să suporte costurile consolidării bugetare”, a declarat Sorin Grindeanu.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Craiova au dispus reținerea unui bărbat în vârstă de 30 de ani, cercetat pentru trafic intern de droguri de mare risc, în formă continuată.

Din cercetările efectuate de anchetatori a reieșit că, în perioada ianuarie 2025 – ianuarie 2026, inculpatul ar fi procurat, deținut, depozitat și comercializat droguri de mare risc, în special cocaină.

În cursul zilei de joi, 22 ianuarie, bărbatul a fost prins în flagrant imediat după ce a vândut 10 doze de cocaină pentru suma de 3.500 de lei.

Ulterior, polițiștii și procurorii au efectuat o percheziție la locuința acestuia, ocazie cu care au fost ridicate aproximativ 95 de grame de cocaină, un cântar electronic de precizie, obiecte cu urme de substanțe interzise, sume de bani în lei, euro și lire sterline, un pistol cu aer comprimat, precum și alte probe relevante.

Procurorii au sesizat astăzi judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile.

Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu polițiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova.

Reprezentanții DIICOT subliniază că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv prezumția de nevinovăție.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis explicații privind modificările legislative adoptate de Ucraina în domeniul cetățeniei, precizând că noua lege nu se referă la persoanele care dețin deja cetățenia ucraineană și are ca obiectiv principal facilitarea obținerii acesteia de către anumite categorii de cetățeni străini și de membrii comunităților ucrainene din diaspora.

Potrivit MAE, în ultimii trei ani, legislația ucraineană a fost amendată pentru a permite obținerea cetățeniei ucrainene fără renunțarea la alte cetățenii de către cetățeni străini care au luptat ca voluntari în forțele armate ucrainene, au desfășurat activități umanitare pe teritoriul Ucrainei, precum și de către membrii familiilor acestora. Totodată, modificările urmăresc menținerea și consolidarea legăturilor cu comunitățile ucrainene din afara granițelor.
MAE subliniază că legea, adoptată în iunie 2025 și intrată în vigoare la 16 ianuarie 2026, nu afectează statutul cetățenilor ucraineni existenți. Actul normativ vizează în principal comunitățile ucrainene din străinătate, statele incluse pe prima listă aprobată de guvernul de la Kiev fiind cele cu cele mai numeroase comunități ucrainene.

România nu se regăsește pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea acordurilor de dublă cetățenie. În prezent, lista include Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada, ai căror cetățeni pot dobândi cetățenia ucraineană fără a renunța la cea de origine.
Modificările legislative au generat îngrijorări în rândul comunităților de români din Ucraina și reacții politice în România.

Consiliul Județean Galați a demarat construirea unei unități moderne de igienizare la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) din Galați, investiția ridicându-se la peste 5,2 milioane de lei. Anunțul a fost făcut de președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Noua unitate va funcționa într-o clădire cu o suprafață utilă de aproximativ 300 de metri pătrați, structurată pe două niveluri – demisol și parter – și va fi amplasată în apropierea centralei termice a spitalului, pentru reducerea pierderilor de presiune pe circuitul aburului necesar funcționării echipamentelor și pentru eficientizarea fluxurilor de lucru.

La demisol va fi amenajată o cameră tehnică pentru echipamente, cu acces separat din exterior, iar la parter vor fi organizate spațiile funcționale specifice activităților de igienizare: primire, spălare, dezinfectare, uscare, călcare, depozitare și eliberare a rufelor curate, precum și vestiare și grupuri sanitare.

Un element esențial al proiectului îl reprezintă performanța energetică. Clădirea va avea un consum de energie aproape zero, prin utilizarea panourilor solare și a pompelor de căldură, contribuind astfel la reducerea costurilor de operare și la protejarea mediului.
Investiția Consiliului Județean Galați are ca obiectiv creșterea calității serviciilor medicale, asigurarea unor condiții de igienizare la standarde ridicate și îmbunătățirea confortului pentru pacienții Spitalului TBC din Galați.

Europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a declarat că securitatea cibernetică este o prioritate majoră la nivelul Uniunii Europene, fiind necesare măsuri clare și eficiente pentru protejarea cetățenilor și a mediului de afaceri împotriva atacurilor online.

Dan Nica a subliniat că tot mai mulți cetățeni trebuie să aibă garanția că plățile online sunt sigure, iar datele personale sunt protejate, astfel încât să nu devină victime ale atacurilor cibernetice sau ale hackerilor. În același timp, europarlamentarul a atras atenția asupra importanței securității cibernetice pentru companii, care trebuie să își poată desfășura activitățile comerciale online și operațiunile zilnice fără riscuri ce le-ar putea afecta stabilitatea economică.

„Oamenii trebuie să știe că există un sistem ordonat, coordonat și capabil să ofere un răspuns ferm, astfel încât cei care comit furturi și infracțiuni cibernetice să fie identificați și pedepsiți”, a afirmat Dan Nica în plenul Parlamentului European.
Acesta a evidențiat și rolul companiilor europene din domeniul securității cibernetice, menționând exemple precum Bitdefender, și a susținut că acestea trebuie promovate și sprijinite. Potrivit lui Dan Nica, Uniunea Europeană are capacitatea de a deveni un lider global în securitate