Evenimentul Noaptea Muzeelor va fi afectat de un protest al muzeografilor. Mai multe instituții din țară au anunțat că nu vor participa la ediția jubiliară a evenimentului.

Cei care nu vor participa spun că este o formă de protest față de „disproporțiile salariale majore, incorecte și nejustificate” apărute între muzeografi, cercetători, restauratori și ale posturi de profil din Ministerul Educației.

„Luând act de disproporțiile salariale majore, incorecte, nejustificate, apărute între muzeografi, cercetători, conservatori, restauratori și celelalte posturi de profil din rețeaua Ministerului Educației, cu peste 20-30% mai mari decât ale celor cu responsabilități mult mai mari, patrimoniu cultural mobil administrat infinit superior și complexitate a muncii net superioare din instituțiile muzeale aflate în rețeaua Ministerului Culturii sau a autorităților locale, generate de aplicarea globală și necorelată sistemic a reglementărilor de salarizare din învățământ, Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, organismul științific de specialitate cu rol consultativ în domeniul patrimoniului cultural mobil al Ministerului Culturii, își exprimă respectul față de decizia unei mari și reprezentative părți a muzeelor din România de a nu participa în acest an, urmare a acestei situații nefirești, la ediția jubiliară a Nopții Muzeelor, sub deviza „Noapte în muzeele din România”, a transmis Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor.

Muzeografii mai susțin că „desconsiderarea pregătirii complexe a specialiștilor din muzee, tratamentul discriminatoriu între diferitele tipuri de instituții culturale, subfinanțarea cronică a muzeelor, nu creează condițiile necesare pentru ca sectorul muzeal să își recapete demnitatea pe măsura valorii sale, a complexității activității și a răspunderii, după cum nu creează condițiile pentru sporirea patrimoniului cultural muzeal prin participarea sistematică la achizițiile de pe piața de profil națională și internațională”.

Evenimentul Noaptea Muzeelor se derulează în afara orelor de program și se bazează pe participarea voluntară a personalului din instituțiile muzeale, astfel că demersul muzeografilor din domeniu „este cu atât mai legitim”, este concluzia protestatarilor.

Deputații au aprobat proiectul potrivit căruia șoferii beți sau drogați vor sta 10 ani fără permis auto. Este vorba desprfe inițiativa lui Robert Cazanciuc care a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Legea a fost adiptată și de senatori anul trecut.

„10 ani fără permis auto pentru cei care sunt prinși băuți sau drogați la volan. Inițiativa mea legislativă a primit, astăzi, votul final la Camera Deputaților, fiind adoptată cu unanimitate, respectiv 256 de voturi „pentru”. Mulțumesc Președintelui Camerei și colegilor deputați pentru dezbaterile consistente și votul de astăzi. Pe 11 decembrie anul trecut, proiectul legislativ care modifică prevederile articolului 66 din Codul Penal a fost votat cu majoritate în Senat. Practic, din momentul promulgării și intrării în vigoare, oricine este depistat în trafic, la volan, conducând sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, va primi, pe lângă condamnare și interdicția de a mai conduce un vehicul până la 10 ani”, a anunțat Robert Cazanciuc.

El a oferit detalii despre proiectul aprobat în Camera Deputaților.

„Este o mare realizare pentru mine pentru că, așa cum am promis, am continuat planul de măsuri pentru reducerea numărului de morți pe drumurile României, în încercarea de a o declasa de pe primul loc la decesele rutiere în Europa, în ultimii șapte ani. După LegeaAnastasia, a venit, iată, ținându-mi promisiunea, modificarea legislativă prin care șoferii prinși cu alcoolemie mai mare de 0,8/mie sau drogați nu mai pot redobândi permisul în decurs de până la 10 ani”, a precizat inițiatorul proiectului.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că a vorbit cu președintele României, Klaus Iohannis, despre sistemul Patriot care ar putea fi trimis în Ucraina. Decizia va fi luată în CSAT, a explicat Ciolacul.

Declarația a fost făcută la Brașov, acolo unde a avut loc ședința de Guvern.
„Am avut o discuție cu președintele României, urmează să luăm o decizie în CSAT”, a declarat Marcel Ciolacu.

Ședința va fi convocată de șeful statului și ar putea avea loc peste câteva zile, a adăugat Marcel Ciolacu.

Decizia va fi luată în Consiliul Național pentru Apărarea Țării.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță investiții în infrastructura feroviară de 5,8 miliarde lei. Decizia a fost luată în ședința de Guvern.

Executivul român a aprobat Bugetul de Venituri și Cheltuieli, aferent anului 2024, al Companiei Naționale de Căi Ferate SA.
„Investițiile în infrastructura feroviară cresc cu 93,95%, față de cele preliminate/realizate la 31 decembrie 2023, valoarea totală a acestora fiind de 5,80 miliarde lei: cu o finanțare de 0,14 miliarde lei din sursele proprii ale CFR SA, 0,18 miliarde lei din alocații de la buget și 5,49 miliarde lei din fonduri externe rambursabile și nerambursabile (3,39 miliarde lei- PNRR și 1,04 miliarde lei finanțare din fonduri externe nerambursabile)”.

BVC prevede venituri totale în valoare de 6,28 miliarde lei, în creștere cu 62,24% față veniturile realizate anul precedent, o creștere de 93,95% a cheltuielilor pentru investițiile în infrastructura feroviară, care vor avea o alocație în valoare de 5,8 miliarde lei și o cifră de afaceri, în valoare de 1,25 miliarde lei, în creștere cu 13,34%, față de cea realizată la data de 31.12.2023, a mai arătat ministrul Transporturilor.

Din veniturile totale ale companiei pentru acest an:
- 6,17 miliarde lei reprezintă veniturile din exploatare, în creștere cu 64,08%, față de cele realizate la 31 decembrie 2023, rezultate din transferurile pentru reparația, întreținerea și funcționarea/exploatarea infrastructurii feroviare publice în valoare de 3,25 miliarde lei
-și o creștere cu 16,53% a veniturilor din taxa de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI) de către operatorii de transport feroviar, estimată pentru acest an la valoarea de 1,05 miliarde lei.

O creștere cu 53,90%, față de nivelul preliminat/realizat la sfârșitul lui 2023, se evidențiază și la capitolul cheltuieli totale, în valoare de 6,88 miliarde lei, din care:
• cheltuielile din exploatare, în valoare de 6,76 miliarde lei, dețin o pondere 98,32%
• cheltuielile financiare cu o valoare de 0,11 miliarde lei dețin o pondere de 1,68%.

Din totalul cheltuielilor din exploatare, cheltuielile cu bunuri și servicii în valoare de 1,74 miliarde lei dețin o pondere de 25,74%, cheltuielile cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate sunt estimate la 213,68 milioane (3,16%), cheltuielile cu personalul la 3,59 miliarde lei (53,10%), iar cheltuielile de exploatare au o valoare de 1,21 miliarde lei (18%), a precizat Grindeanu.

Prim-ministrul român Marcel Ciolacu a transmis un mesaj după ce a aflat că premierul slovac Robert Fico a fost împușcat. Ciolacu se declară „profund șocat” de incident.

Prim-ministrul Slovaciei a fost împușcat miercuri în timpul unui eveniment public.

„Profund șocat de veștile venite din Slovacia. Transmit gândurile mele cele mai sincere premierului slovac Robert Fico”, a scris Marcel Ciolacu pe platforma X.
Premierul român a mai comunicat că astfel de acte extreme „nu au nicio justificare” și că autorii trebuie să fie trași la răspundere.

Robert Fico a fost împușcat miercuri în timpul unui eveniment public dintr-o localitate din Slovacia. El a fost grav rănit și a fost transportat la spital cu un elicopter. Un bărbat a fost arestat imediat după incident.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că inflația a scăzut până la 5.9% în aprilie. Este aproape la jumătate față de nivelul înregistrat la preluarea guvernării, a spus Ciolacu.

Premierul a remarcat faptul că cele mai mari scăderi de prețuri au fost la alimentele de bază.
„Am reușit să scădem inflația la 5.9% în aprilie, aproape la jumătate față de nivelul înregistrat la preluarea guvernării! Este una dintre promisiunile cele mai importante făcute românilor pe care o îndeplinim! Datele oficiale arată clar că acolo unde am intervenit prin plafonare, adică la alimentele de bază, energie și gaze, se înregistrează cele mai mari scăderi”, a transmis Marcel Ciolacu pe rețelele sociale.

Premierul a promis că inflația va coborî sub 5% până la finalul anului.
„Asta demonstrează că am acționat corect și vom continua pe această direcție ca să ducem inflația sub 5% până la finalul anului, așa cum ne-am propus. Pentru că scăderea inflației înseamnă protejarea puterii de cumpărare a românilor, unul dintre principalele obiective ale acestei guvernări”, a precizat șeful Guvernului.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că a fost făcut un pas important pentru construcția unui nou sector din Autostrada Ploiești-Brașov. Este vorba despre aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sectorul Cristian-Ghimbav.

Sectorul are peste 5 kilometri, iar valoarea lucrării este de aproape 900 de milioane de lei.

„Pas important pentru construcția unui nou sector din Autostrada Ploiești-Brașov (A3)! Am aprobat astăzi, în ședința de Guvern, indicatorii tehnico - economici pentru sectorul de Autostradă Cristian- Ghimbav (în zona Municipiului Codlea). Valoarea alocată pentru construcția celor 5,18 km este de 879,89 milioane de lei (inclusiv TVA), sumă alocată prin Programul Transport (PT) 2021-2027”, a explicat Grindeanu.
Construcția sectorului va ține 24 de luni, după semnarea contractului.

Pe sectorul Cristian-Ghimbav care se va adăuga secțiunii Râșnov-Cristian (6,3 km) aflată deja în circulație, se vor construi un pod peste râul Bârsa, un pasaj peste autostradă, pe DJ 112B, două pasaje pe bretelele nodurilor Cristian și Codlea și două noduri rutiere: Nod Cristian (km 107+740) la intersecția autostrăzii existente Râșnov- Cristian cu DN 73G și Nod Codlea (km 111+544) la intersecția autostrăzii cu DN 1 (unde se va amenaja un sens giratoriu).

Ministra română al Justiției, Alina Gorghiu, susține că lupta cu traficanții de droguri reprezintă o prioritate comună pentru România și Olanda. Declarația a fost făcută la finalul unei întâlniri a ministrei române cu ambasadoarea Olandei.

Cele două au discutat despre traficul de droguri și despre fugarii români.

„Combaterea traficului de droguri este o prioritate comună pentru România și Olanda. Cooperarea dintre DIICOT și parchetele naționale din Olanda este strânsă și avem încă din 2013 un Memorandum în acest sens. Autoritățile olandeze au fost și un mare sprijin pentru aducerea în țară a fugarilor. Apelăm la Olanda ca țară de tranzit când aducem fugari din alte țări, în multe cazuri”, a transmis Alina Gorghiu.

Părțile au mai discutat despre MCV, Schengen, rolul femeilor în politică și aderarea Republicii Moldova la UE.

„România a avansat mult în justiție anul acesta. Am scăpat de MCV, am intrat în spațiul aerian și maritim Schengen, modernizăm sistemul penitenciar. Am agreat cu Ambasadoarea Olandei să cautăm mijloace de a ajuta Republica Moldova pe drumul său către UE. M-am bucurat să discut în special despre importanța femeilor în politică. Am această preocupare: egalitatea între bărbați și femei să fie o realitate în Parlament”, a precizat Gorghiu.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că Guvernul României susține alocarea, în continuare, a unor resurse financiare consistente către sectorul agricol european în viitoarea Politică Agricolă Comună.

Viitorul Politicii Agricole Comune, situația fermierilor în contextul provocărilor generate de războiul din Ucraina și securitatea alimentară au constituit principalele subiecte ale întrevederii pe care premierul Marcel Ciolacu a avut-o astăzi, la Palatul Victoria, cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură.

”În viitoarea Politică Agricolă Comună, Guvernul României susține alocarea, în continuare, a unor resurse financiare consistente către sectorul agricol european, pentru protejarea fermierilor și asigurarea competitivității Uniunii Europene pe piețele globale. Avem nevoie de o abordare cuprinzătoare care să ia în calcul atât aspectele economice, cât și pe cele sociale, inclusiv elementele de dezvoltare rurală. Este necesară simplificarea regulilor și mecanismelor de implementare ale Politicii Agricole Comune, astfel încât aceasta să se poată adapta mai ușor la evenimentele geopolitice și climatice neprevăzute”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu în cadrul întâlnirii. Premierul a mai solicitat ca, în viitoarea PAC, să nu mai existe diferențe între nivelul subsidiilor acordate la hectar statelor membre UE.

În ceea ce privește situația agricultorilor europeni în contextul efectelor produse de războiul din Ucraina, a fost salutată abordarea echilibrată a României, care a reușit să răspundă atât nevoilor de tranzit al cerealelor, cât și revendicărilor fermierilor.

”Contăm în continuare pe un sprijin puternic din partea Comisiei Europene pentru monitorizarea atentă a evoluției comerțului cu produse agro-alimentare dintre UE și Ucraina, pentru a evita distorsiuni pe piața europeană care, implicit, ar afecta și producătorii români”, a menționat premierul Marcel Ciolacu.

Premierul și comisarul european au subliniat implicațiile la nivel social pe care le determină evoluțiile din agricultură, atât direct pentru cetățeni, cât și pentru fermieri și activitatea acestora.
În acest context, cei doi oficiali au arătat că avantajul pe care UE îl are pe plan mondial, de cel mai mare exportator mondial de produse agricole, trebuie menținut și trebuie create condiții pentru ca fermierii europeni să poată, în continuare, să-și dezvolta activitățile.

La întrevedere a participat și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

Angajaților Guvernului au declanșat luni un protest spontan. Ei s-au adunat în curtea instituției și cer salarii mai mari.

Revendicările au fost prezentate sub forma unui document.

„Având în vedere numeroasele întalniri cu reprezentanţii Guvernului României pentru soluţionarea revendicărilor salariaţilor, faptul că, în continuare, angaţaţii din Aparatul de lucru al Guvernului României sunt discriminaţi din punctul de vedere al salarizării în raport cu alte categorii de angajaţi din sectorul de activitate ,,Administraţie Publică”, Luând în considerare ultima întâlnire desfăşurată azi, în cadrul căreia partea guvernamentală a refuzat să corecteze această nedreptate”, scrie în comunicatul semnat Bogdan Şchiop, preşedinte al FNSA.