Președintele României, Klaus Iohannis, și alți 17 lideri mondiali au lansat un apel comun pentru eliberarea ostaticilor din Gaza. Pe lângă România, pe listă sunt Argentina, Austria, Brazilia, Bulgaria, Canada, Columbia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Serbia, Spania, Thailanda, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

Apelul comun a fost lansat joi.

„Solicităm eliberarea imediată a tuturor ostaticilor deținuți de Hamas în Gaza de peste 200 de zile. Printre aceștia, se află și propriii noștri cetățeni. Soarta ostaticilor și a populației civile din Gaza, care sunt protejate prin dreptul internațional, este o preocupare internațională. Subliniem că acordul propus pentru eliberarea ostaticilor ar aduce o încetare a focului imediat și prelungită în Gaza, care ar facilita o creștere a asistenței umanitare necesare care va fi livrată în toată Gaza, și ar duce la încheierea credibilă a ostilităților. Locuitorii din Gaza vor putea să se întoarcă la casele și pământurile lor, cu pregătiri în prealabil pentru a li se asigura adăpost și provizii umanitare”, scrie în declaratia comună.

Apelul este adresat Hamas.
„Reiterăm apelul către Hamas să elibereze ostaticii și să punem această criză, astfel încât să nu putem concentra cu toții pentru eforturile noastre comune de a aduce pacea și stabilitatea în regiune”, mai scrie în declarație.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu s-a reunit joi la Timișoara pentru a marca startul pentru două proiecte majore din zonă. Este vorba despre noul stadion din Timișoara și de Institutul Regional de Oncologie.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat noile investiții din Timiș.

„Am vrut să facem această ședință de Guvern la Timișoara în semn de respect pentru toți locuitorii din Timiș. Este un semnal clar pe care Guvernul României îl dă astăzi. Județul Timiș merită și are dreptul să aibă parte de investiții guvernamentale de anvergură, pe măsura contribuției pe care o are la PIB-ul României. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, ca în Banat: Timișul a fost văduvit mult prea mult timp de proiecte majore, deși este unul dintre polii de creștere economică ai țării. În 30 de ani, prea puțini din banii cetățenilor din Timiș s-au întors aici în investiții care să le facă viața oamenilor mai bună”, a declarat Marcel Ciolacu.

Primul proiect aprobat de Guvern a fost cel al noului stadion.

„Un proiect foarte așteptat pe plan local de zeci de mii de suporteri este construcția noului stadion de fotbal. Anul trecut, împreună cu doi timișoreni, Sorin Grindeanu și cu Alfred Simonis, m-am întâlnit cu liderii galeriei lui Poli Timișoara. Le-am promis că vom demara acest proiect și azi ne ținem de cuvânt: aprobăm indicatorii tehnico-economici pentru Stadionul din Timișoara. Va fi o arenă modernă, de 30 de mii de locuri, unde vor fi investiți peste 165 de milioane de euro”, a spus Ciolacu.

Premierul a vorbit și despre construirea Institutului Regional de Oncologie din Timișoara.

„Este un obiectiv foarte important pentru viețile a zeci de mii de pacienți, o investiție PNRR de peste 230 de milioane de euro. Noul institut va avea 250 de paturi și ambulatoriu integrat cu 26 cabinete medicale. Vor fi dotări de ultimă oră pentru analize de laborator, imagistică, bloc operator, terapie intensivă și centru pentru transplant”, a adăugat Marcel Ciolacu.
Tot joi fost aprobată deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei cu Ungaria, la Beba Veche.

Producția și distribuția de filme sunt sprijinite printr-un program al Ministerului Culturii. Lansarea programului a avut loc miercuri. 5 milioane de euro provin din fonduri europene.
Apelul de proiecte „Sprijinirea inițiativelor culturale de accelerare a digitalizării producției și distribuției de filme, inclusiv de filme cinematografice” este finanțat prin PNRR.

„Apelul de proiecte vine în sprijinul producătorilor și distribuitorilor de filme din România, urmărind să faciliteze creșterea competitivității întreprinderilor românești în industria cinematografică, pe piețele naționale, europene și internaționale, modernizarea modului actual de producție, distribuție și consum, dar și sporirea capacității de a răspunde noilor provocări ale consumatorilor, pentru a adapta sectorul cultural la cerințele și oportunitățile erei digitale”, a declarat ministrul Culturii, Raluca Turcan.

Bugetul apelului este de 5 milioane euro, reprezentând contribuția din PNRR, la care se adaugă aproximativ 1 milion euro, valoarea aferentă TVA de la bugetul de stat. Astfel, vor putea fi susținuți minimum 40 de producători și distribuitori de filme în vederea îmbunătățirii activităților derulate în domeniu.
Fiecare proiect poate beneficia de maximum 100.000 euro și va avea o durată de cel mult 6 luni, cu începere de la data intrării în vigoare a contractului de finanțare.

Dosarele de finanțare se depun online, în platforma electronică proiecte.pnrr.gov.ro administrată de Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene (MIPE), în calitate de coordonator național al PNRR, în perioada 24 aprilie 2024, ora 08:30 – 24 mai 2024, ora 17:00.

Solicitanții eligibili sunt întreprinderi de tip microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, precum și alte persoane juridice de tip întreprindere, inclusiv organizații neguvernamentale și întreprinderi mari care îndeplinesc cumulativ condițiile de eligibilitate cuprinse în Schema de ajutor de minimis și Ghidul solicitantului.

O nouă sesiune de admitere în două unități de învățământ postliceal ale Poliției Române începe miercuri. Este vorba despre școlile de agenți de poliție din Câmpina și Cluj-Napoca.

Pe 24 aprilie începe o nouă sesiune de admitere în cele două unități de învățământ postliceal ale Poliției Române. Sunt scoase la concurs 1.640 de locuri la două școli de agenți de poliție, termenul limită de înscriere fiind 14 mai.

Cele 1.640 de locuri sunt distribuite astfel: Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” – Câmpina – 1.340 și Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan”- Cluj-Napoca – 300
În perioada 24 aprilie – 14 mai 2024 (inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică), candidații pot depune cererile de înscriere, exclusiv în format electronic, la adresa de e-mail a unității de recrutare (structurile de resurse umane cu sarcini de recrutare) aflate în unitățile din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române.

Conform calendarului stabilit de Poliție, depunerea documentelor pentru dosarul de recrutare se va face până la data de 21 mai 2024; Evaluarea psihologică a candidaților se va realiza potrivit planificării întocmite împreună cu structurile cu atribuții de recrutare. Susținerea probei de evaluare a performanței fizice va fi în perioada 25 – 31 mai, iar evaluarea cunoștințelor se va realiza pe 15 iunie. Examinarea medicală va avea loc în perioada 19 iunie – 12 iulie.

Președintele PNL Nicolae Ciucă a anunțat că Sebastian Burduja este candidatul liberalilor pentru Primăria Capitalei. Anunțul a fost făcut marți după ce PSD și PNL au decis să renunțe la candidatul comun.

Nicolae Ciucă susține că Sebastian Burduja este cea mai bună alternativă la actualul primar Nicușor Dan.

„De astăzi, ne concentrăm pe Planul pentru București și pe modul în care putem îmbunătăți viața în Capitală. Candidatul nostru este Sebastian Burduja, președintele organizației PNL București, un om politic al noii generații, capabil, care cunoaște foarte bine Bucureștiul și problemele sale, are experiență în funcții executive înalte și va fi cea mai bună alternativă la actualul primar”, a transmis Nicolae Ciucă pe Facebook.

Anterior, liderii PSD au anunțat că Gabriela Firea este candidatul social-democraților.

Europarlamentarul Dan Nica a solicitat în plenul Parlamentului European un plan UE pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor. Avem nevoie de acest plan, a spus Nica.

Propunerea a fost lansată de la microfonul PE.

„Avem nevoie de un plan european pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor. În plenul Parlamentului European, m-am adresat doamnei comisar european Kadri Simson, încă de anul trecut, privind necesitatea unui plan european care să fie concret și realizabil pentru creșterea eficientei energetice a clădirilor, ceea ce înseamnă categoric facturi mai mici la energie”, a declarat Dan Nica.

Europarlamentarul social-democrat a mai arătat că finanțaarea ar putea fi realizată cu fonduri UE și naționale.
„Am solicitat totodată atât crearea unor fonduri naționale în fiecare stat membru, cât și fonduri europene care să fie alocate astfel încât nicio familie, nicio întreprindere să nu fie puse în dificulate de plată unor facturi greu de suportat la energia electrică și gaze naturale”, a precizat Dan Nica.

Coaliția PSD-PNL a decis să meargă cu candidaturi separate la București. Aliații au renunțat la candidatul Cătălin Cîrstoiu și vor propune candidați separați, potrivit unor surse din lumea politică.

Deciziile au fost luate pe parcursul nopții la capătul unei ședințe care a ținut aproape 14 ore.

Sursele susțin că în coaliție s-a decis să se meargă cu candidaturi separate, respectiv Gabriela Firea - PSD și Sebastian Burduja - PNL, pentru a maximiza electoratele celor două partide.

Mai spun sursele că ambii candidați nu se vor ataca în campanie și vor avea o campanie constructivă, centrată pe soluții pentru București.

⁠Candidații pe sectoare rămân comuni, la fel și listele de consilii locale. Este o situație similară cu deciziile luate pentru Bacău si Brașov.

Primarul orașului Timișoara, Dominic Fritz, a fost amenințat în timp ce conducea o operațiune de demolare a unui gard construit ilegal. Dominic Fritz redă cetățenilor o stradă ocupată ilegal, care leagă un bulevard istoric al Timișoarei și un mare parc, Parcul Copiilor. Anunțul a fost făcut de USR prin intermediul unui comunicat de presă.

Potrivit documentului, luni, Primăria Municipiului Timișoara, sub conducerea lui Dominic Fritz, a început demolarea unui gard construit ilegal, care bloca accesul cetățenilor pe Strada Cezar din Timișoara, care face legătura între Bulevardul C.D. Loga și Parcul Copiilor. Acesta a fost închis de proprietarii unei vile. Primarul Dominic Fritz a emis o dispoziție de demolare pentru lucrările ilegale pe domeniul public și a comunicat această dispoziție celor care au impus monopolul în acea zonă.

"Strada Cezar e situată într-o zonă ”fierbinte” a Timișoarei, zona străzii Loga unde multe vile au ajuns în mâinile clanurilor prin mijloace dubioase. Una din clădiri am recuperat-o anul trecut, cea de pe Loga 52. Acum am recuperat strada care face legătura între str. Loga și Parcul Copiilor,’’ spune Dominic Fritz, primarul Timişoarei.
În timpul demolării, proprietarii construcțiilor ilegale au ieșit să-l înfrunte pe primarul Dominic Fritz. Construcția aparține unui cunoscut clan de romi din Timișoara, clanul Cârpaci. Membrii clanului au încercat, fără succes, să oprească demolarea, susținând că distrugerea proprietății lor este ilegală. Ei l-au amenințat pe primar atât cu acționarea în justiție, cât și cu violența.

Însă decizia Primăriei a fost clară: în momentul în care vor fi demolate toate construcțiile ilegale, strada va deveni pietonală.

„Ultracinstitul primar Robu probabil a fost prea ocupat cu primăria care frauda concursuri pe bandă rulantă. Recunosc că la subiectul ăsta, mi-e greu să-mi ascund revolta. Cu fiecare nou caz de recuperare a terenurilor orașului vedem dimensiunea halucinantă a acestei caracatițe care a acaparat Timișoara timp de decenii. Și nimeni nu a avut curaj să pună piciorul în prag și să oprească aceste furturi din bunurile timișorenilor. Mă întreb și eu și un oraș întreg: de ce primarul de dinainte nu a recuperat terenurile orașului și a preferat să nu vadă nimic? Vilă cu vilă, teren cu teren recuperăm ce e al timișorenilor. Ne luăm demnitatea orașului înapoi, cu reguli egale pentru toți. Fără frică,’’ mai spune Dominic Fritz.

În acest timp, continuă lucrările de transformare a unui hectar de teren din Timișoara într-un spațiu generos cu zone de relaxare, cu mici păduri urbane, cu zonă sportivă și pentru evenimente. Zona de pe malul Begăi a fost recuperată de primărie de la mai mai mulți oameni de afaceri care au construit ilegal pe domeniul public, a precizat USR.

Președintele României Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la Cimitirul Național din Seul. Evenimentul a avut loc luni, a anunțat Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis și-a început luni vizita oficială în Coreea de Sud. Vizita se desfășoară în perioada 22-24 aprilie 2024, la invitația președintelui Yoon Suk Yeol. Iohannis este însoțit de miniștrii Angel Tîlvăr, Sebastian Burduja și Raed Arafat.

În timpul vizitei va fi adoptată „Declarația Comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic România – Republica Coreea”, un document care va stabili direcțiile principale de cooperare vizate de ambele părți pentru următorii 10 ani.

Președintele Klaus Iohannis va fi primit marți de președintele Yoon Suk Yeol. De asemenea, în cadrul vizitei oficiale în Republica Coreea, președintele României va avea o întrevedere cu prim-ministrul Han Duck-soo.
Miercuri, Klaus Iohannis va vizita Complexul de producție Doosan Enerbility, Changwon (Busan), unde va avea o serie de discuții cu principalii factori de conducere referitoare la noile provocări și oportunități în domeniul energiei regenerabile și al reactoarelor modulare mici (SMR).

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, susține că Sistemul Garanţie-Returnare-SGR este proiectul prin care România celebrează Ziua Pământului. Tema din acest an a evenimentului este Planetă vs. Plastic.

„Ziua Pământului este un prilej minunat pentru ca oamenii din întreaga lume să reflecteze asupra impactului pe care acțiunile lor îl au asupra mediului și să caute soluții pentru a reduce poluarea și degradarea acestuia. Tema din acest an, <Planetă vs. Plastic>, își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la efectele nocive ale poluării cu plastic pentru sănătatea umană și pentru sănătatea planetei”, a declarat ministrul Mircea Fechet.

Ministrul Mediului susține că peste 50 de țări și-au propus să nu mai polueze cu plastic până în anul 2040.

„Sistemul Garanţie-Returnare este proiectul prin care România celebrează această zi și ne dorim ca SGR să fie moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri, ca mesaj, ca atitudine, ca semn de prețuire față de natură. Acest sistem ne va uni pe toți în Hora Reciclării în speranța că țara noastră se va transforma din țara depozitării în țara reciclării” a spus Mircea Fechet.
Inițiativa „Ziua Pământului” datează din 1970 și aparține senatorului american Gaylord Nelson. În primul an de celebrare, Ziua Pământului a adunat în special tineri și cetățeni preocupați de soarta planetei. De-a lungul timpului, această sărbătoare a căpătat amploare și a devenit cunoscută în peste 140 de țări din întreaga lume.