Comisia Europeană va acorda 1475 de permise de călătorie tinerilor români în cadrul programului DiscoverEU. Astfel, ei vor putea să călătorească gratuit pe continentul european, în special cu trenul.

35.511 de tineri vor primi permise de călătorie din partea Comisiei, cu care se vor putea deplasa gratuit în Europa începând cu această vară, ca rezultat al ultimei runde a programului DiscoverEU, a anunțat Comisia.

DiscoverEU, ca parte a programului Erasmus +, le oferă rezidenților în vârstă de 18 ani din statele membre ale UE și din țările asociate la Erasmus + posibilitatea de a călători în întreaga Europă și de a-i explora diversitatea. Titularii permiselor pot învăța despre patrimoniul cultural și despre istoria europeană, intrând în legătură cu oameni de pe întreg continentul.

„Ca număr de participanți, această rundă de înscrieri are cel mai mare succes de când DiscoverEU a aderat la programul Erasmus + în 2021. Mă bucur că atât de mulți tineri vor avea ocazia de a descoperi Europa și de a-i explora cultura și istoria. Entuziasmul din ce în ce mai mare al tinerilor, evidențiat în timpul Anului european al tineretului 2022 și al Săptămânii europene a tineretului 2024, este cu adevărat grăitor”, a explicat Iliana Ivanova, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Tinerii care beneficiază de bilet vor putea călători singuri sau într-un grup de până la cinci persoane în perioada 1 iulie 2024 - 30 septembrie 2025. Peste 180 000 de tineri și-au depus candidatura pentru cea mai recentă rundă în aprilie 2024. Astfel, numărul cererilor a ajuns la 1,4 milioane de la lansarea programului în 2018.
Candidaturile DiscoverEU se deschid de două ori pe an, primăvara și toamna. Solicitanților selectați li se oferă un permis de călătorie, în principal pentru mers cu trenul. Călătorii primesc, de asemenea, un card european de tineret, care oferă reduceri la vizitele culturale, activitățile de învățare, activitățile sportive, transportul local, cazare și masă.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse anunță, într-un comunicat de presă, că a înregistrat în ultima perioadă mai multe reclamații cu privire la folosirea unor copii și tineri în clipurile electorale.

Reprezentanții ministerului au dat ca exemplu momentele în care au fost sărbătorite Ziua Internațională a Copilului și Ziua Națională pentru Adopție.

Toți politicienii au transmis mesaje cu privire la grija pentru copii și unii au folosit imagini cu copii.
Ministerul Familiei susțin că este imorală utilizarea imaginilor și a făcut apel „la decență față de copii către toți candidații, de la toate partidele”.
„Am avut în ultima perioadă mai multe reclamații cu privire la folosirea unor copii și tineri în clipurile electorale. Cu siguranță autoritățile competente se vor pronunța în cazurile respective”, a precizat ministerul.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că aducerea în țară a tuturor fugarilor rămâne o prioritate a mandatului său. Declarația a fost făcută în contextul promulgării de către Klaus Iohannis a legii care îi obligă pe fugari să plătească toate cheltuielile rezultate din acțiunile lor.
Legea a fost aprobată în Guvern în martie.

„Am prezentat proiectul de lege Guvernului spre adoptare la 21 martie, apoi a fost trimis Parlamentului spre dezbatere și adoptare. Procedurile s-au desfășurat cu celeritate, așa cum era și normal în raport cu importanta problemei. Diminuarea fenomenului fugarilor este o prioritate pentru Ministerul Justiției pe care îl conduc de aproape un an. Legea prevede de acum un lucru de bun simț și absolut normal într-un stat de drept: dacă ai fugit din țară și ai avut bani să eviți executarea pedepsei în penitenciarele românești, atunci când ești adus de statul român înapoi în sistemul penitenciar, vei scoate bani din buzunar”, declară Alina Gorghiu.

În 2023, statul român a cheltuit peste 10 mil lei pentru 803 persoane aduse în țară.
„O sumă relevantă care ar putea fi redirijată către sistemul penitenciar, către noi sedii de instanțe sau modernizarea celor existente. Anul acesta, până în prezent peste 300 de fugari au fost aduși în țară, ceea ce a implicat alte sume de la buget. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, românii nu vor mai suporta costurile pentru aducerea în țară a infractorilor fugari! Mulțumesc tuturor colegilor din Ministerul Justiției care au lucrat la acest proiect legislativ. Aducerea în țară a tuturor fugarilor rămâne o prioritate a mandatului meu”, a precizat Gorghiu.

Legea operează cu două ipoteze.
„În cazul în care fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată, cheltuielile făcute de stat pentru aducerea lui în țară urmează să fie avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare. În cea de a doua ipoteză, în care fugarul, reușește să fugă din țară după ce este condamnat definitiv, cheltuielile făcute de stat pentru aducerea lui în România urmează să fie recuperate printr-o acțiune în instanța civilă, titularul acțiunii fiind ministerul care a făcut cheltuielile. Această acțiune va fi scutită de taxa de timbru și va fi judecată cu celeritate. Noua lege se referă strict la persoanele urmărite internațional, cele care consideră că prin fugă vor scăpa de răspunderea penală, de executarea pedepsei”, scrie într-un comunicat de presă al Ministerului Justiției.

Premierul Marcel Ciolacu a vizitat Pădurea Balotești pentru a sprijini inițiativa “Împreună pentru Centura Verde”. Poluarea nu este de stânga sau de dreapta, poluarea ne priveşte pe toți, poluarea ne ucide pe toți, a spus șeful Guvernului.

Marcel Ciolacu s-a alăturat inițiativei “Împreună pentru Centura Verde”.

”Sunt foarte puțini oameni care reușesc să urce la peste opt mii de metri fără oxigen suplimentar. Alex Gavan este unul dintre ei! Da, acolo este vorba de aerul rarefiat. Dar, aici jos, noi toți ne sufocăm de la poluare. Asta trebuie să fie și Centura Verde București-Ilfov! Rezerva de oxigen pentru oamenii care trăiesc aici și care resimt din plin efectele poluării! De aceea, m-am alăturat astăzi inițiativei lui Alex Gavan şi a colegilor săi din Platfoma Civică “Împreună pentru Centura Verde” pentru că eu cred că trebuie să ne unim toți- societate civilă și autorități, în jurul unui proiect comun”, a scris Ciolacu pe Facebook.

Premierul a mai spus că poluarea reprezintă o problemă națională.

”Dezvoltăm Bucureștiul și Ilfovul, construim și multă infrastructură pentru accesul în oraș, dar trebuie să ne asigurăm că poluarea nu ne sufocă, iar una dintre soluții este protejarea prin lege a pădurilor din jurul capitalei, noi împăduriri pentru a mări suprafața forestieră existentă, dar și deschiderea acestor păduri către oameni, în scop recreațional. Odată cu intensificarea efectelor schimbărilor climatice pe care începem să le resimțim din ce în ce mai mult în viețile fiecăruia dintre noi, este necesar să extindem conceptul de centură verde și pentru alte orașe ale țării. Poluarea nu este de stânga sau de dreapta. Poluarea ne priveşte pe toți. Poluarea ne ucide pe toți! Și toți, împreună, avem datoria de a lupta împotriva acestui ucigaș invizibil!”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Investițiilor, Adrian Câciu, anunță că România a avut cea mai ridicată pondere a investițiilor productive în PIB din ultimii 11 ani

„Investiții productive de 26,9% din PIB în 2023!!! 87,3 miliarde euro, valoarea brută a acestora! Potrivit datelor publicate de Eurostat privind dinamica investițiilor în anul 2023, România a avut cea mai ridicată pondere a investițiilor productive (Formării brute de capital fix) în PIB din ultimii 11 ani”, a anunțat ministrul Adrian Câciu.
Conform datelor oficiale Eurostat, investițiile productive în economia românească au reprezentat în anul 2023 o sumă agregată de 87,3 miliarde euro, adică 26,9% din PIB (locul 2 în UE27, după Cehia, cu 27,0% din PIB).

Sunt investiții productive mai mari cu 13 miliarde euro decât în anul 2022 și cu 70% mai mari decât în timpul guvernării de dreapta din anul 2020, a explicat Câciu.
„Este rezultatul unei Viziuni pentru România bazate pe investiții, este rezultatul investițiilor publice record de 94 miliarde lei (finanțate din buget și fonduri externe, inclusiv PNRR) și al investițiilor private, stimulate și prin scheme de ajutor de stat, garanții și contragaranții, facilități subvenții și alte ajutoare. Anul 2023 a fost anul modelului economic bazat pe investiții, așa cum arată și BNR ”formarea brută de capital fix (investițiile productive) a avut un parcurs remarcabil, o premieră în ultimii ani, o contribuție la cresterea economica de 3,6 puncte procentuale, peste cea a consumului populației, de 2,2 puncte procentuale”. (Raport asupra inflației, mai 2024, p. 11)”, a adăugat ministrul Investițiilor.

Ministrul Câciu a spus că strategia va fi aplicată și în acest an.
„Vom continua. În anul 2024 sunt alocate prin buget investiții publice record de 120 miliarde lei, duble față de momentul intrării PSD la guvernare în anul 2021. Vom stimula investițiile private cu valoare adăugată medie și ridicată prin noi scheme de ajutor, întorcând în economie de 3 ori mai mult decât guvernarea de dreapta din perioada 2020-2021. Doar așa vom obține în acest an a doua cea mai mare creștere economică din UE. Doar printr-un parteneriat real cu mediul privat și remunerarea corectă a muncii vom atinge în 4-5 ani un PIB de circa 500 miliarde euro (de la 325 miliarde euro în anul 2023) și vom deveni cea mai puternică economie din Europa Centrală și de Est, în ceea ce privește PIB / locuitor la paritatea puterii de cumpărare”, a precizat Câciu.

Ministrul Sorin Grindeanu anunță că stadiul lucrărilor la Drumul expres Brăila-Galați (DEx6) se apropie de 85%. Circulația ar putea fi deschisă mai devreme decât este prevăzut în termenul contractual, spune ministrul.

„Vești bune pentru Drumul expres Brăila-Galați (DEx6)! Stadiul lucrărilor se apropie de 85%. Dacă se menține ritmul din șantier, circulația ar putea fi deschisă mai devreme decât este prevăzut în termenul contractual (2025)!  Constructorul este bine mobilizat în șantier, cu peste 200 de muncitori și peste 80 de utilaje”,a scris ministrul Sorin Grindeanu, pe Facebook.

În prezent, se lucrează în special la structura podurilor de pe traseu. Iar una dintre cele mai importante structuri construite pe acest șantier este Podul hobanat peste Siret (al doilea ca mărime în România), la care se toarnă pilonii centrali.

„El face parte dintr-o structură complexă care include viaducte, un pod cu grinzi de beton și un pod metalic în arc. Construcția acestei structuri a depășit stadiul de 70%”, a spus ministrul.

Tot la capitolul „vești bune” în urmă cu două săptămâni trecută Ministerul Transporturilor a avizat proiectul Drumului Expres Focșani- Brăila, iar, în cursul acestei săptămâni, Guvernul va aproba indicatorii tehnico-economici.

„După acest pas, vom putea lansa în licitație contractul pentru construcția acestui nou drum de mare viteză, cu o lungime de peste 73 de km, care va face legătura între Muntenia și Moldova. Costul estimat al acestui nou proiect este de 5,5 miliarde de lei (fără TVA), iar suma va fi asigurată prin Programul Transport”, a precizat Grindeanu.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu a anunţat că aproape 660.000 de fermieri au depus deja cereri unice de plată pentru campania 2024.

„Lucrăm în echipă pentru fermieri! Aproape 660.000 de fermieri au depus deja cereri unice de plată pentru campania 2024. Mulţumesc tuturor colegilor de la APIA, care au lucrat şi lucrează la foc continuu zilele acestea pentru a-i sprijini pe fermieri în depunerea documentelor necesare. Suntem pe ultima sută de metri cu depunerea de către fermieri a actelor pentru a le putea acorda  sprijinul de care au nevoie”, a scris Florin Barbu, pe Facebook.

Ministrul a reamintit fermierilor că data de 7 iunie este termenul limită de depunere a cererilor unice de plată.

Au început lucrările la noul spital de la Tecuci. Este vorba despre o clădire construită de la zero, de peste 10.000 de mp suprafață desfășurată. Valoarea totală a investiției este de 192.252.467 de lei (39 de milioane de euro), fonduri din bugetul Consiliului Județean Galați.

“Am promis, m-am ținut de cuvânt. Visul tecucenilor devine realitate. Se construiește un spital nou la Tecuci. Asta înseamnă să-ți pese cu adevărat de oameni, de sănătatea lor. Am alocat din bugetul propriu al Consiliului Județean aproape 40 de milioane de euro pentru această construcție. Este o investiție istorică pentru Tecuci și nu numai. Practic, salvăm sistemul de sănătate al tecucenilor, unul care funcționează în clădiri vechi de peste 100 de ani. De aceea, am decis să construim un spital nou și modern, fără saloane aglomerate, cu săli moderne de operație și aparatură medicală de ultimă generație, de la RMN și echipamente de radiologie la un nou computer tomograf.  Pentru că pentru mine, Tecuciul contează cu adevărat. Mă bucur că facem ceea ce ne-am angajat când am preluat acest spital, în februarie 2022”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Clădirea principală actuală a Spitalului Municipal “Anton Cincu” are peste 120 de ani vechime, saloane cu 6-8 paturi, nu are subsol și nu mai corespunde normelor tehnice și sanitare actuale.

În noua clădire, saloanele vor avea câte două paturi și toaletă proprie, iar pe fiecare etaj va exista și câte o rezervă cu un singur pat. Noua clădire va avea 107 paturi, din care 10 pentru secția ATI.

“Noul spital va avea o suprafață dublă pentru secțiile medicale față de ceea ce există acum, laboratoare moderne, circuite medicale, dotări, utilități și finisaje la cele mai înalte standarde și, în sfârșit, o zonă pentru spitalizarea de zi. De asemenea, vor fi amenajate patru săli moderne de operații și două săli pentru intervenții endoscopice. Mai mult 60% din activitatea unității medicale se va derula în noul spital. Îi mulțumesc lui Claudiu Sorin Gavril pentru că a făcut tot posibilul ca spitalul să fie preluat de Consiliul Județean și să construim o clădire nouă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. 

În noul spital, vor funcționa următoarele secții medicale:

Parter: Zonă internări/ externări, Radiologie, Farmacie, Anatomie patologică.

Etaj 1: Ortopedie, Laborator Analize Medicale, Endoscopie (2 săli intervenție) și Spitalizare de zi.

Etaj 2: Medicină internă.

Etaj 3: Chirurgie și ATI

Etaj 4: Bloc operator.

Etaj 5: Zona tehnică.

La Spitalul TBC din Galați a fost pusă în funcțiune cea mai mare instalație din țară de ventilație cu presiune negativă dintr-un spital în care se tratează bolile de plămâni si cele infecțioase.

De asemenea, în cadrul investițiilor realizate cu ajutorul fondurilor europene în două corpuri de clădire, cu o capacitate de 177 de paturi, a fost schimbată toată instalația electrică, inclusiv corpurile de iluminat și prizele, a fost montat un sistem de ventilație și climatizare cu filtre Hepa, instalații de detecție și alarmare în caz de incendiu, precum și senzori pentru monitorizarea concentrației de oxigen acolo unde era necesar acest lucru.

„Practic, sunt limitate contaminările în bolile cu transmitere respiratorie, adică nu iese niciun virus din clădirea respectivă. Spitalul TBC din Galați este singura unitate medicală de specialitate din țară care poate trata concomitent 90 de pacienți, folosind acest sistem de filtrare a aerului cu presiune negativă. Astfel, pot fi tratate cazurile infecțioase într-un singur corp de spital, fără a contamina restul unității medicale, aerul fiind și curățat de microbi cu ajutorul unor filtre ultraperformante.  Iar acest lucru este esențial pentru a proteja pacienții și personalul medical, mai ales că aici sunt tratate cazurile de tuberculoză. Mai mult, în perioada de pandemie, Spitalul TBC a tratat sute și sute de cazuri de Covid.

Atunci, a fost suprasolicitată și rețeaua electrică, pentru că de la doar câteva concentratoare de oxigen s-a ajuns la folosirea simultană a aproximativ 100 de astfel de dispozitive. Prin aceste investiții, a fost refăcută de la zero instalația electrică, montându-se aproximativ 12 kilometri de cabluri halogen free, adică rezistente la foc, aproape  200 de console complet echipate deasupra paturilor și peste 400 de corpuri de iluminat LED. Totul este integrat într-un sistem automatizat de control și monitorizare”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Valoarea investițiilor este de aproximativ 7,2 milioane de lei, finanțarea fiind asigurată prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a participat la ceremonia de inaugurare a Centrului Național de Mentenanță pentru sistemul HIMARS. România ar putea deveni un centru regional, a spus demnitarul.

Centrul Național de Mentenanță pentru sistemul HIMARS se află la Bacău.
„Am fost prezent la ceremonia de inaugurare a Centrului Național de Mentenanță pentru sistemul HIMARS, la Aerostar Bacău. Înființarea acestui Centru este o realizare a colaborării dintre firma românească Aerostar S.A. și compania americană Lockheed Martin, prin care România își face intrarea în rețeaua globală a facilităților de mentenanță și suport logistic pentru unul dintre cele mai performante și avansate sisteme de artilerie la acest moment”, a transmis ministrul Apărării.

Angel Tîlvăr a vorbit despre importanța noului centru.
„Pe lângă avantajul strategic de a avea în țară, în actualul context de securitate, o soluție securizată pentru întreținerea propriilor sisteme HIMARS, înființarea acestui Centru creează oportunitatea ca țările din regiune ale căror armate sunt dotate cu aceste sisteme să îşi trimită tehnica pentru mentenanţă sau reparații, la Bacău, unde vor beneficia de expertiza celor mai buni specialiști în domeniu din regiune”, a precizat Tîlvăr.