Greenpeace România cere Tribunalului București suspendarea acordului de mediu pentru Neptun Deep. Cererea a fost depusă luni.
Greenpeace România acuză Agenția de Protecție a Mediului Constanța că a eliberat acordul de mediu nr. 14/28.06.2024, încălcând grav dispozițiile legale și tratând superficial procedurile asociate.
Astfel, Greenpeace România solicită Tribunalului București suspendarea acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep.
„Dintre aceste încălcări menționăm: evaluările referitoare la impactul asupra schimbărilor climatice și contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră a proiectului Neptun Deep sunt insuficiente și bazate pe date învechite; procedura transfrontalieră viciată - lipsa parcurgerii procedurii dintr-o dublă perspectivă: impactul asupra biodiversității și corpurilor de apă; lipsa unei consultări publice efective și privarea publicului de studii/informații relevante (testele de ecotoxicitate și rapoartele de diagnostic arheologic); lipsa oricărei evaluări a riscurilor de deteriorare imediată din cauza conflictelor militare; Impactul asupra biodiversității marine nu a fost evaluat corespunzător”, scrie în solicitarea Greenpeace România.
Potrivit Greenpeace, proiectul Neptun Deep ridică preocupări serioase legate de protecția mediului, schimbările climatice și respectarea legislației.
„Afirmația falsă că „amprenta de carbon a proiectului este zero” a indus în eroare autoritățile și publicul, influențând negativ modul în care reprezentanții APM au deliberat avizarea proiectului. În realitate, proiectul contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, fiind responsabil de emiterea a 209 milioane de tone de CO₂e pe durata sa, adică o medie anuală de 10,4 milioane de tone de CO2”, a mai arătat Greenpeace.
„În timp ce OMV Petrom și Romgaz pretind că amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep este zero, că aceste emisii nu există, cu siguranță le vom simți impactul. Chiar în ultimele săptămâni România s-a confruntat consecutiv cu valuri de căldură, secetă severă și precipitații însemnate cantitativ. Acest proiect nu va face decât să alimenteze și mai mult criza climatică cu care ne confruntăm, să amenințe biodiversitatea marină și să pună în pericol sănătatea publică. Vom continua seria de dezbateri și evenimente publice de informare a comunității locale, proteste și acțiuni în instanță și vom trage la răspundere toate autoritățile și companiile care au bătut palma să distrugă Marea Neagră”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.
Greenpeace România a acționat în instanță companiile OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral și Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare și lipsă de transparență în legătură cu date cruciale ce vizează substanțele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră. De asemenea, organizația de mediu a lansat o petiție pentru protejarea Mării Negre și oprirea proiectului Neptun Deep.
Președintele României, Klaus Iohannis a transmis un mesaj participanților la adunarea de la Țebea 2024: Avram Iancu este cel mai mare erou național al românilor din Transilvania, a spus șeful statului.
Mesajul președintelui a fost citit duminică, la Țebea, de Mihai Şomordolea, Consilier de Stat - Departamentul Securității Naționale - Secretariat CSAT. Avram Iancu este una dintre cele mai proeminente figuri ale spiritului revoluționar pașoptist și un simbol al luptei pentru emanciparea națională și socială, a fost ideea de bază a mesajului.
„Spiritul „Crăișorului Munților” a dăinuit peste timp și continuă să inspire prin forța, tenacitatea și noblețea idealurilor care au făcut din Avram Iancu cel mai mare erou național al românilor din Transilvania. (...) Încărcătura simbolică a sărbătorii de astăzi de la Țebea este una specială în acest an proclamat <Anul Avram Iancu>, la două secole de la nașterea sa. Demn de statura istorică a înaintașului său Horea, Avram Iancu a fost un lider desăvârșit, care a inspirat și a motivat mii de oameni prin devotamentul său pentru o cauză dreaptă, prin perseverența și prin puterea sa de sacrificiu. Avram Iancu a militat întotdeauna pentru solidaritate, dialog și înțelegere reciprocă, văzute nu doar ca mijloace de dobândire a libertății, ci și ca resorturi menite să contribuie la promovarea conștiinței naționale și la dezvoltarea statului român”, a transmis președintele României.
Iohannis s-a referit și la viitor.
„Sunt încrezător că, atât timp cât ne cinstim eroii și continuăm să ducem mai departe moștenirea lor, avem un viitor prosper în față, într-o Românie puternică, modernă și democratică, parte a marii familii europene!”, a precizat Klaus Iohannis.
Parchetul European anchetează firme private din Câmpulung, care ar fi obținut fraudulos bani europeni, într-un proiect mai amplu coordonat de primăria condusă de Elena Lasconi.
Parchetul European face verificări cu privire la unele companii private care ar fi obținut fonduri europene fraudulos, folosind documente false, inexacte sau incomplete. Sesizarea a fost depusă de un cetățean, încă de la începutul acetui an. Însă, în acest moment, cercetările vizează doar fapte, nu și persoane.
„Parchetul European a fost sesizat de o persoană privată în legătură cu suspiciuni legate de companii private, care ar fi obținut fonduri europene, în anul 2023, în baza unor documente sau declarații false, inexacte sau incomplete. În acest moment, investigația vizează fapte, nu persoane (in rem),” a transmis Parchetul European.
„Până acum, nu au fost solicitate informații referitoare la acest proiect și nici nu am fost sesizată cu privire la existența vreunei cercetări. Întotdeauna am dat dovadă de transparență! Ne-am asigurat că proiectele s-au derulat și implementat conform cererilor de finanțare, iar în calitate de lider de parteneriat ne-am îndeplinit obligațiile care ne reveneau. Cât despre parteneri, prin acordul de parteneriat aceștia și-au asumat propriile activități, de a căror desfășurare ar fi trebuit să se asigure. Suntem gata să prezentăm toate informațiile ce țin de proiect, dacă va fi cazul. Până la acest moment, nu au fost solicitate informații referitoare la acest proiect și nici nu am fost sesizată cu privire la existența vreunei cercetări. Nu am nimic de ascuns! Am avut două-trei controale pe zi de la toate instituțiile din România. Nu s-a găsit nimic în neregulă. Să verifice și cele europene, răspund la orice întrebare! Realitatea este că am adus în Câmpulung fonduri europene cât bugetul orașului pe 40 de ani, comunitatea aceasta se dezvoltă”, a transmis Elena Lasconi, liderul USR.
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian-Ioan Veștea, a anunțat că a semnat 68 de noi contracte de finanțare în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Este vorba despre proiecte care vizează drumurile locale, rețelele de apă, canalizarea și sistemele de distribuție a gazelor.
Proiectele au o valoare totală de 715,5 milioane de lei.
„Proiectele de astăzi se alătură celorlalte 3.806, în valoare de peste 45,6 miliarde de lei, pentru care au fost semnate contractele de finanțare și care facilitează accesul locuitorilor la servicii de utilitate publică de calitate, la infrastructură rutieră mai sigură și la dotări tehnico-edilitare performante”, a declarat Adrian-Ioan Veștea.
Cu banii de la Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” vor fi modernizate drumurile de interes local, vor fi înființate și modernizate sistemele de alimentare cu apă potabilă și rețelele de canalizare menajeră și vor fi dezvoltate sistemele inteligente de distribuție a gazelor naturale.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat, miercuri, că toți copiii vor începe școala luni, în format fizic. Demnitarul a mai spus că în comparație cu anul trecut există alte 400 de școli relocate.
Declarațiile au fost la finalul ședinței de guvern. Ministrul Educației a spus că nu există probleme deosebite și că „toți copiii vor începe luni școala în format fizic”.
Deca a adăugat că există mai multe școli relocate. Este un record, a spus ministrul.
„Există 900 de unități școlare relocate, un număr record. La începutul anului trecut aveam 500 de școli relocate, iar acum avem cu 300 mai multe”, a declarat Ligia Deca.
Aproximativ 3 milioane de elevi vor începe luni cursurile.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat înființarea Green Energy Corridor Power Company, care va construi un cablu submarin între cele patru țări. Anunțul a avut loc în cadrul unei întâlniri cu demnitari și specialiști din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria.
Cea de-a 8-a Reuniune Ministerială a Proiectului „Coridorul Verde”, între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, a avut loc marți, la Palatul Victoria și a fost găzduită de Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și de Secretarul General al Guvernului, Mircea Abrudean.
La întâlnire, au participat ministrul Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, și ministrul Afacerilor Externe din Ungaria, Péter Szijjártó.
În cadrul reuniunii au fost semnate actelor constitutive pentru înființarea Green Energy Corridor Power Company, pentru „Coridorul Verde”.
Proiectul prevede construcția unui cablu submarin de înaltă tensiune între România și Georgia, extins și în Ungaria și Azerbaidjan.
„Acest proiect de infrastructură energetică are o importanță majoră pentru România, pentru regiune și pentru Uniunea Europeană. Acesta va interconecta piețele de energie din zona Mării Negre, asigurând diversitatea surselor de aprovizionare. Diversitatea surselor de aprovizionare conduce în primul rând la consolidarea securității energetice și la reducerea prețurilor energiei pentru toți consumatorii”, a declarat Sebastian Burduja.
Ministrul român a mai spus că proiectul va „contribui la decarbonizarea sectorului energetic, având în vedere faptul că va transporta în principal energie din surse regenerabile” și la securitatea energetică prin diversificarea surselor de aprovizionare.
Proiectul a fost lansat în decembrie 2022 și este sprijinit de Comisia Europeană.
Premierul Marcel Ciolacu a participat la semnarea parteneriatului dintre Asociația Dăruiește Viață și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “M.S.Curie”. Se creează premisele realizării unui Campus Medical Pediatric, singurul de acest fel din țară, a fost mesajul prim-ministrului.
Ceremonia a avut loc marți.
„Lucrurile bune trebuie continuate! Prin semnarea astăzi a am creat cadrul legal pentru începerea construcției celei de-a doua clădiri de spital de la Marie Curie. Astfel, se creează premisele realizării unui Campus Medical Pediatric, singurul de acest fel din țară. Locul unde toți copiii vor avea acces la condiții moderne de tratament, unde părinții vor avea condițiile necesare pentru a lupta alături de copiii lor și unde medicii vor avea la dispoziție tehnologia și resursele necesare pentru a excela”, a explicat Marcel Ciolacu.
Premierul a militat pentru colaborarea dinte autoritățile statului și organizațiile neguvernamentale
„Aceasta este calea corectă pentru a crea condiții europene în spitalele românești. Prin colaborarea dintre autoritățile statului, Ministerul Sanatatii Romania și organizațiile neguvernamentale vom putea crea un sistem medical sustenabil și vom putea aduce și în sistemul public un management performant”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu anunță o serie de măsuri contra valului de pestă a micilor rumegătoare. Acestea au fost convenite luni, în timpul unei întâlniri cu reprezentanții crescătorilor de animale
Premierul a anunțat ce a discutat cu crecătorii de animale.
„Am convenit astăzi, împreună cu reprezentanții crescătorilor de animale, o serie de soluții rapide pentru a depăși valul de pestă a micilor rumegătoare cu focare în câteva zone ale țării. Am avut un dialog sincer cu acești oameni hotărâți și muncitori și am ajuns la o concluzie clară: avem un interes comun prioritar, acela de a rezolva această situație de criză cu pagube cât mai mici pentru crescătorii de animale”, a comunicat premierul.
Marcel Ciolacu a mai spus că Guvernul va colabora cu alte instituții pentru a depăși criza.
„Guvernul României este dispus să facă toate eforturile, alături de de toate instituțiile cu atribuții în domeniu pentru a menține deschise relațiile cu statele importatoare de animale românești, atât din Europa, cât mai ales din țările arabe. Măsurile convenite azi ne pot ajuta să depășim acest obstacol fără să existe restricții la exportul din țara noastră! Știu ce efort urias înseamnă creșterea animalelor și prețuiesc enorm munca acestor oameni! De aceea, este important ca, împreună, să ne urmărim interesul comun. Dacă toți crescătorii de anumale câștigă bani din acest export, câștigă de fapt România”, a precizat Marcel Ciolacu.
34 de străzi importante din București vor fi dotate cu sisteme de iluminat modern. Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat că procedura licitație a fost lansată.
Primarul Nicușor Dan a anunțat luni că a fost lansată procedura de licitație pentru achiziționarea a aproximativ 8.000 de echipamente de iluminat public. Este vorba despre al doilea proiect de modernizare a iluminatului public, pentru care a fost obținută o finanțare nerambursabilă de 50 milioane de lei de la Administrația Fondului pentru Mediu.
„Artere precum Șos. Nicolae Titulescu, Bd. Banu Manta, Sos. Pantelimon, Bd. Nicolae Grigorescu, Bd. Aviatorilor, Calea Giulești, Bd. Constructorilor, Calea Crângași, Calea Rahovei, Calea Floreasca, Șos. Pipera vor beneficia de iluminat public modern, prin implementarea sistemului de telegestiune și utilizarea aparatelor cu tehnologie LED. Aici vor fi instalate 7.822 de echipamente de iluminat”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook.
În cadrul primului proiect cu finanțare nerambursabilă realizat cu fonduri de la AFM, Compania Municipală Iluminat Public a montat 4.830 de aparate de iluminat cu LED, de ultimă generație, pe 15 artere intens circulate din Capitală.
„Sistemul de telegestiune are capacitatea să monitorizeze, să măsoare și să gestioneze funcționarea în parametri optimi a rețelei de iluminat public stradal și pietonal. Prin astfel de investiții, eficientizăm iluminatul public, printr-o reducere semnificativă a consumului de energie, cu aproximativ 60% si contribuim semnificativ la reducerea gazelor cu efect de seră”, a precizat edilul șef.
Aproape 100.000 de oameni au fugit din România în perioada 1968-1989. Statistica a fost realizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Aceasta a folosit informații din arhivele Securității.
„Câţi oameni au fugit din România comunistă în perioada 1968-1989? Din România comunistă puteai să scapi ilegal în două moduri: să fugi în străinătate sau să rămâi în străinătate. A doua variantă numai în cazul în care aveai aprobarea să pleci din România. Numărul oamenilor fugiţi din România, dintr-o statistică a Securităţii, pe care o prezentăm schiţat, este de puţin sub 100.000 de oameni, adică în jur de 97.000. Perioada observată este 1968-1989, aşadar după schimbarea pedepselor din Codul Penal referitoare la trecerea ilegală a frontierei: dacă până în 1968 trecerea ilegală a frontierei sau tentativa de trecere ilegală erau considerate act de trădare şi pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, după 1968 au devenit infracţiuni de drept comun. Pentru trecerea sau tentativa de trecere ilegală se aplica pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, a anunțat CNSAS.
Statistica arată ce studii aveau oamenii care au fugit, ce etnie aveau, cum au plecat din țară și unde au ajuns.
„Din cei 97.000 de fugari, aproape 25.500 au trecut frontiera fraudulos frontiera. Majoritatea, adică în jur de 71.500, au rămas în străinătate folosind diverse prilejuri: vizite la rude, excursii, mic trafic de frontieră, contracte culturale sau economice, manifestări sportive, tratamente medicale etc. „Fugarii” aveau diferite niveluri de şcolarizare şi ocupaţii diferite (la momentul plecării): 38.000 aveau studii elementare, 14.000 şcoala profesională, 26.000 studii medii şi postliceale, 17.000 studii superioare şi aproximativ 2000 fără studii precizate sau fără studii. Pe criteriul etniei, fugarii erau români (50.400), germani (24.200), maghiari (19.200), evrei (1800), romi (1500) şi alte etnii, de ordinul sutelor (turci, tătari, greci, slovaci, ucraineni etc.). Ţările vizate de fugari erau, cu precădere, cele europene, Germania (majoritatea persoanelor alegeau această destinaţie), Austria, Suedia, apoi, în ordinea numărului de persoane, S.U.A., Canada, Israel, Grecia, Turcia”, a precizat CNSAS.