Guvernul a aprobat calendarul electoral pentru alegerile prezidențiale și a analizat proiectul de ordonanță de urgență pentru acest scrutin. Regulile trebuie să fie același pentru toți candidații, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

Declarația a fost făcută joi, înainte de ședința de Guvern.
„O să stabilim astăzi data alegerilor pe 4 mai, de asemeni, pe 4 mai vor avea loc și alegeri parțiale locale pentru conducerea unui consiliu județean, pentru conducerea unui municipiu reședință de județ, a trei orașe și, până în acest moment, 13 comune”, a declarat Marcel Ciolacu.

În ceea ce privește modificările legate de organizarea alegerilor, premierul a spus că sunt făcute astfel încât regulile să fie același pentru toți candidații.
„Să nu mai avem această practică pe care am avut-o la ultimele alegeri, prin care un instrument, social media, a favorizat un anumit competitor. Am introdus și amenzi drastice, respectiv, de până la 5% din cifra de afaceri, iar la anumite corporații această amendă ar putea duce la multe miliarde de euro”, a precizat Marcel Ciolacu.

Avansează lucrările la cea mai mare pistă de biciclete din județul Galați: 25 de km de traseu în natură, departe de zgomotul orașului, între Lacul Vânători și Pădurea Gârbovele. Este un proiect unic în regiune, iar pista va fi spectaculoasă, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

 „Este un proiect la care țin foarte mult și pe care ni l-am dorit de mult timp.Pista va fi un spațiu ideal pentru gălățenii pasionați de biciclete, care au început să fie din ce în ce mai mulți, oferindu-le o alternativă sănătoasă de petrecere a timpului liber în natură, precum și o experiență de neuitat. Pista de biciclete va avea o lungime de 22,8 kilometri, iar traseul va porni de la Lacul Vânători, trecând prin satul Costi, pe la Vânători și Odaia Manolache, loc din care cicliștii pot alege ruta spre Pădurea Gârboavele sau ruta Cișmele – Smârdan – intersecția cu DJ251”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pista va fi dotată cu tot ce este necesar pentru o plimbare sigură și plăcută: două sensuri, rasteluri, sisteme de monitorizare, echipamente de protecție, pasaje și poduri unde este nevoie, precum și iluminat public.

 Valoarea investiției se ridică la peste 24 de milioane de lei (aproape 5 milioane de euro), din care 22 de milioane de lei sunt obținuți prin fonduri europene.

Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat legea care declară data de 31 mai drept „Ziua naţională a conştientizării riscurilor asociate consumului de droguri”. Decizia a fost luată vineri.

Legea are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 31 mai ca „Ziua naţională a conştientizării riscurilor asociate consumului de droguri”, fiind prevăzută posibilitatea organizării sau sprijinirii logistic și material a unor manifestări culturale, sociale, medicale şi educaţionale, de către autoritățile administrației publice centrale și locale cu atribuții în domeniul sănătății, educației, asistenței sociale și culturii, în scopul conștientizării riscurilor asociate consumului de substanţe interzise.

Legea inițiată de parlamentarii PNL Sebastian Burduja și Monica Anisie a fost aprobată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, pe 17 decembrie 2024. Au fost 216 voturi „pentru”, două „împotrivă” și 41 de abțineri.

Miniștrii Mediului și Energiei au sesizat DIICOT cu privire la informațiile referitoare la presupusa demolare a barajelor din România. Cei doi miniștri susțin că niciun baraj hidroenergetic din România nu va fi demolat și că toate informațiile menționate sunt false.

Ministerul Mediului a anunțat că sesizarea penală depusă la DIICOT „vine ca urmare a unor știri false, publicate începând cu data de 6 ianuarie 2025, care pretindeau că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis un ordin prin care se prevede demolarea barajelor, inclusiv a celor cu rol hidroenergetic, ca urmare a unor presupuse directive și regulamente europene. În plus, aceste informații au fost amplificate pe rețelele sociale de diverși utilizatori, ceea ce a generat panică și confuzie în rândul opiniei publice”.

Potrivit ministerului, proiectul reglementează exclusiv gestionarea barajelor ieșite din uz, fără a afecta barajele hidroenergetice sau alte infrastructuri strategice.
Proiectul supus dezbaterii publice în decembrie 2024 are scopul de a asigura o gestionare eficientă și sigură a barajelor care nu mai sunt utilizate, prin proceduri de conservare, postutilizare sau, în cazuri excepționale, abandonare, fără a prevedea demolarea construcțiilor funcționale, arată reprezentanții ministerului. Aceștia susțin că proiectul respectă legislația națională și nu are legătură cu reglementările europene invocate eronat în articolele de presă.

Ca urmare, miniștrii Mircea Fechet și Sebastian Burduja susțin că niciun baraj hidroenergetic din România nu va fi demolat și că toate informațiile vehiculate în acest sens sunt lipsite de temei.

„Barajele sunt infrastructuri esențiale pentru securitatea națională și pentru protecția populației împotriva riscurilor precum inundațiile. În calitate de ministru al mediului, resping ferm orice tentativă de manipulare a opiniei publice prin diseminarea de știri false. Aceste campanii de dezinformare sunt nu doar o insultă la adresa autorităților, ci și o amenințare directă la adresa stabilității țării noastre. Fanii unor lideri populiști nu vor reuși să intoxice poporul român cu minciuni. De fiecare dată vom răspunde prompt, prin mijloace legale, pentru a proteja interesul public și integritatea instituțiilor statului”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Hidroenergia este unul dintre pilonii securității energetice ai României, iar barajele joacă un rol vital în menținerea stabilității sistemului nostru energetic și în protecția împotriva inundațiilor. Fiecare zvon fals, diseminat de indivizi iresponsabili, nu face altceva decât să slăbească încrederea populației în autorități și să alimenteze tensiunile sociale. Acești propagatori de fake news trebuie să înțeleagă că nu vom tolera asemenea atacuri la adresa României. Securitatea națională și energia pentru cetățeni vor fi mereu apărate cu fermitate. Așa cum am colaborat excelent cu ministrul Fechet pentru deblocarea și accelerarea investițiilor în hidrocentralele începute înainte de 1989, așa facem echipă și pentru combaterea știrilor false și sancționarea celor care le propagă, la comanda celor care nu doresc ca România să aibă energie sigură, accesibilă și curată, produsă aici, în țara noastră”, a spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Salvamont România a avut cele mai multe misiuni într-o singură zi. Este vorba despre un record absolut care a fost înregistrat joi, pe 2 ianuarie.

Potrivit Salvamont, pe 2 ianuarie 2025, cei 530 de salvamontiștii din întreaga țară, aflați la datorie au fost solicitați să intervină la 161 de apeluri de urgență. Spun salvamontiștii că este „un număr îngrijorător de mare de intervenții”.
Cele mai multe apeluri au fost la Predeal și Sinaia.
26 apeluri pentru Salvamont Predeal,
21 apeluri pentru Salvamont Sinaia,
14 apeluri pentru Salvamont Maramureș,
12 apeluri pentru Salvamont Municipiul Brașov,
12 apeluri pentru Salvamont Harghita,
11 apeluri pentru Salvamont Prahova,
9 apeluri pentru Salvamont Lupeni,
7 apeluri pentru Salvamont Gorj,
6 apeluri pentru Salvamont Caraș Severin-Muntele Mic,
5 apeluri pentru Salvamont Borșa,
5 apeluri pentru Salvamont Suceava,
5 apeluri pentru Salvamont Voineasa,
4 apeluri pentru Salvamont Mureș,
4 apeluri pentru Salvamont Neamț,
3 apeluri pentru Salvamont Alba,
3 apeluri pentru Salvamont Bihor,
3 apeluri pentru Salvamont Cluj,
2 apeluri pentru Salvamont Județul Brașov,
2 apeluri pentru Salvamont Dâmbovița,
2 apeluri pentru Salvamont Vatra Dornei,
2 apeluri pentru Salvamont Hunedoara,
1 apel pentru Salvamont Sibiu,
1 apel pentru Județul Alba,
1 apel pentru Județul Brașov.

În cazul acestor intervenții au fost salvate 162 de persoane, iar peste 100 de persoane au avut nevoie de asistență medicală în spitale. Dintre acestea 68 au ajuns la spitale fiind transportate de Ambulanțele SAJ , SMURD si SALVAMONT, iar altele, cu afecțiuni mai puțin urgente, au primit acordul să fie transportate cu mașinile rudelor/prietenilor.

S-au primit și 83 de apeluri prin care se solicitau sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană și despre domeniile schiabile.

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat joi, că va convoca partidele politice pentru consultări la Palatul Cotroceni. Discuțiile vor avea loc peste câteva zile. Anunțul a fost făcut la puțin timp după ce președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că părăsește negocierile pentru formarea unui nou guvern.

Președintele a comentat ultimele evoluții politice în timpul reuniunii de la Bruxelles a Consiliului European,

„Eu voi convoca consultări zilele următoare foarte repede”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului le-a explicat jurnaliștilor de ce cheamă partidele la consultări.

„Nu doresc eu să impun partidelor un lider, nu doresc să le dau lecții cum să formeze coaliții și majorități, fiecare știe cum se face, dar trebuie să o și facă, în interesul României”, a preciza Klaus Iohannis.

Guvernul a decis să prelungească până anul viitor măsura privind plafonarea prețurilor la polițele RCA. Măsura se va prelungi cu trei luni, până la data de 31 martie 2025, la recomandarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Anunțul a fost făcut miercuri de premierul Marcel Ciolacu.

„Prelungim azi plafonarea prețurilor la polițele RCA cu încă 3 luni, până la 31 martie 2025, la propunerea ASF. Vrem să preîntâmpinăm apariția unor dezechilibre în piață și să prevenim creșterea prețurilor pentru aceste polițe”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Decizia are scopul de a calma piața RCA. Prețurile au fost plafonate prima dată în aprilie 2023 și de atunci măsura a fost prelungită de mai multe ori prin decizie de Guvern.

România este printre cele cinci state cărora li s-a acceptat o perioadă de ajustare de șapte ani în loc de patru, o oportunitate vitală. Decizia a fost luată la Bruxelles și a fost anunțată de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș.

Mesajul a fost transmis marți pe Facebook
„Astăzi, România a fost în centrul discuțiilor la Bruxelles, unde s-au luat decizii importante pentru viitorul economic al Uniunii Europene. Una dintre temele principale a fost situația planurilor fiscale pe termen mediu și traiectoriile bugetare ale statelor membre. Aici vă anunț că România este printre cele cinci state cărora li s-a acceptat o perioadă de ajustare de șapte ani în loc de patru. În fața unor încercări de a deforma realitatea, adevărul este acesta: ajustarea pe 7 ani este o oportunitate vitală pentru România”, a scris Marcel Boloș.

Ajustarea de șapte ani permite reducerea deficitului bugetar într-un ritm care să nu producă dezechilibre macroeconomice, securizarea investițiilor din fonduri europene și protejarea dezvoltării.

„O altă temă a fost progresul discuțiilor pe tema reformei vamale, propusă prin pachetul legislativ al Comisiei Europene din mai 2023. Am susținut că trebuie să găsim cât mai curând posibil un compromis cu privire la înfiinţarea Autorității Vamale a UE și a Centrului de Date Vamale, soluții care vor reduce costurile și vor moderniza comerțul. Reforma vamală va veni cu beneficii directe pentru oameni: costuri vamale reduse, acces mai ușor la piețele internaționale pentru afaceri locale, eliminarea blocajelor birocratice și controale mai eficiente. Impozitarea energiei: Se lucrează la o nouă directivă care să taxeze energia în acord cu obiectivele de mediu și climă. UE dorește ca taxarea produselor energetice și a energiei electrice să fie în acord cu politicile privind energia și clima, contribuind la reducerea emisiilor. Poziția noastră a fost că în acest proces nu trebuie să neglijăm necesitatea unui echilibru între obiectivele climatice, specificul fiecărui stat membru și competitivitatea UE. Cu toate acestea, considerăm că sunt necesare negocieri suplimentare pe anumite subiecte – de exemplu indexarea nivelurilor minime ale accizei - pentru că nu dorim introducerea unui mecanism adițional, pe lângă cel deja existent la nivel național. România va sprijini continuarea discuțiilor sub președinția Poloniei pentru a ajunge la un acord”, a precizat Marcel Boloș.

Autoritatea Electorală Permanentă anunță că trei parlamentari aleși în urma scrutinului de pe 1 decembrie au sub 34 de ani, iar 24 au peste 65 de ani. Statistica mai arată că 101 mandate de parlamentar au fost atribuite femeilor.

Potrivit statisticii, trei aleși au vârste sub 34 de ani, iar 24 au peste 65 de ani, restul fiind între vârstele menționate. AEP mai anunță că 101 mandate au fost atribuite femeilor în Camera Deputaților și în Senat.

PSD a obținut 36 de mandate în Senat și 86 în Camera Deputaților, AUR are 28, respectiv 63, PNL a obținut 22 de mandate în Senat și 49 în Camera Deputaților, iar USR are 19, respectiv 40 de mandate.
Lor li se adaugă SOS cu 12 mandate în Senat și 28 în Camera Deputaților, UDMR cu 10 mandate în Senat și 22 în Camera Deputaților și POT cu 7 în Senat și 24 în Camera Deputaților.
În plus, organizațiile minorităților au obținut 19 mandate în Camera Deputaților.

Primarul localității Crevedia din județul Dâmbovița a fost reținut pentru exploatarea, timp de doi ani, a unei persoane cu handicap mintal.

Poliția a anunțat marți că „față de persoana de 48 de ani, funcționar public, cercetată pentru trafic de persoane, a fost dispusă măsura reținerii, pentru 24 de ore.”
În urma perchezițiilor, din locuința primarului au fost ridicate documentele de identitate ale victimei, înscrisuri, precum și alte mijloace de probă.

A fost, de asemenea, sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dâmbovița cu propunere de arestare preventivă a persoanei cercetate, pentru 30 de zile.
Totodată, a fost sesizată Direcția Sanitar Veterinară Dâmbovița pentru a face verificări cu privire la ferma de animale ce aparține persoanei cercetate, având în vedere că nu au fost identificate documente care să ateste legalitatea funcționării acesteia.

„Din probatoriul administrat a reieșit că, începând cu luna ianuarie 2022, o persoană, cunoscând prin prisma funcției publice deținute starea de vădită vulnerabilitate a unei victime cu handicap mintal accentuat permanent, (lipsită de suport familial și de locuință) ar fi adăpostit-o în condiții improprii, la ferma de animale pe care ar deține-o, în scopul exploatării prin muncă. Victima a fost obligată, prin constrângere fizică și psihică, să presteze activități lucrative permanente, constând în îngrijirea animalelor de la ferma situată în județul Dâmbovița”, a precizat IGPR.