Ministrul Apărării Naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a primit luni, 22 septembrie, vizita ambasadorului Ungariei în România, E.S. Katalin Kissne Hlatki, prima întâlnire după prezentarea scrisorilor de acreditare pe 8 iulie 2025.

Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală, consolidarea posturii de descurajare și apărare în cadrul NATO, precum și despre proiectele comune derulate la nivelul Uniunii Europene. Ministrul român a subliniat importanța participării la Bucharest Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (I3M), precum și a proiectelor comune precum Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii și Batalionul Multinațional de Geniu TISA.

România continuă să sprijine partenerii din vecinătate, Ucraina, Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest, reafirmând angajamentul său pentru securitatea flancului estic al NATO. Ambele părți au convenit aprofundarea relațiilor bilaterale și cooperarea strânsă pentru securitatea euroatlantică și regională.

Președintele USR Dominic Fritz a comentat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu. Ministra Mediului este o dublă amenințare pentru extremiști, a spus Fritz

„Să nu avem iluzii: nu este întâmplător că AUR au ales-o pe Diana Buzoianu ca țintă de atac. În primul rând, lupta Dianei cu mafia este reală. Iar AUR, în momente de răscruce, nu se sfiește niciodată să apere interesele sistemului. AUR vrea să deranjeze doar cu vorbe și atât. Nu să schimbe furtul pe bune. Că doar sunt păpușați de cei care au profitat de capturarea statului”, a explicat președintele USR Dominic Fritz.

Liderul USR a mai susținut cu Buzoianu a deranjat mafia lemnului.

„În al doilea rând, Diana Buzoianu arată că se poate. Se ia la trântă cu cei care defrișează ilegal pădurile națiunii și, da, își ia în serios responsabilitatea de protectoare pentru râuri și munți, în pericol de distrugere din cauza unor proiecte învechite fără cap, împinse de băieți deștepți fără pic de respect pentru comorile naturale ale României. Normal că patriotismul Dianei este o concurență incomodă pentru cei care doar se pretind patrioți, dar joacă jocul altora. Să fiți foarte atenți la cine o susține și cine o atacă pe Diana în aceste zile. Linia de demarcație între buna și reaua-credință va fi extrem de evidentă. Iar cine se va ralia de partea extremiștilor se va demasca singur”.
Camera Deputaților a dezbătut luni, moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrei USR a Mediului, Diana Buzoianu. Votul va avea loc miercuri.

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat luni că securitatea energetică a României „nu e negociabilă” și a subliniat necesitatea finalizării hidrocentralelor începute acum zeci de ani. Afirmațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii moțiunii AUR care o vizează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Burduja a criticat lipsa consensului politic pe tema energiei și a făcut apel la unitate, argumentând că hidrocentralele, deja aproape finalizate în anumite cazuri, reprezintă 700 MW și investiții de miliarde de euro. Fostul ministru a precizat că blocajele vin adesea din partea unor asociații de mediu, dar că finalizarea proiectelor este mai benefică pentru mediu decât revenirea terenurilor la starea inițială.

El a amintit că decizia de accelerare a hidrocentralelor a fost aprobată la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a subliniat că aceste proiecte fac parte din logica economică și strategică a României. Burduja a menționat că a colaborat cu predecesorul Dianei Buzoianu la Mediu, Mircea Fechet, pentru deblocarea investițiilor.

„Aceste investiții trebuie terminate, iar securitatea energetică a românilor nu e negociabilă”, a fost concluzia lui Burduja.

Deputatul PNL, Raluca Turcan, susține că politica Ministerului Mediului legată de ținerea sub control a urșilor nu dă niciun fel de rezultate. Comunități locale întregi au ajuns la disperare din cauza urșilor, a explicat Turcan.
Ea i-a cerut ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să ia măsuri ferme privind gestionarea populației de urși.

„În ultimele săptămâni am primit numeroase semnale atât din Sibiu, cât și din Argeș, Brașov, Prahova legate de prezența tot mai frecventă a urșilor pe raza localităților. Este limpede că politica Ministerului Mediului legată de ținerea sub control a acestei specii nu dă niciun fel de rezultate”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

Deputatul a adăugat că „mulți oameni sunt atacați, atacurile sunt tot mai frecvente, iar pagubele plătite de statul român sunt de ordinul milioanelor de euro” și că situația a dus „comunități locale întregi la disperare”.
Raluca Turcan a indicat două măsuri care ar putea fi luate rapid: creșterea cotei de prevenție și simplificarea procedurilor de extracție a urșilor care ajung în comunități. Ea a avertizat că, dacă măsurile propuse nu vor funcționa,

Ministerul Mediului ar trebui să analizeze reintroducerea vânătorii la urs.
„Este de datoria oamenilor politici să își asume măsuri curajoase pentru a proteja viața cetățenilor. Chiar dacă ele se vor lovi de un val puternic de contestare publică, vor salva viețile multor oameni din localitățile României”, a precizat Raluca Turcan.

Ministrul Alexandru Rogobete anunță când va fi introdus noul sistem informatic din domeniul sănătății. Primele module vor fi disponibile la finalul acestui an. Nu sunt doar promisiuni, sunt pași vizibili, a asigura Rogobete.

„Digitalizarea sănătății – promisiunea pe care o transformăm în realitate Sănătatea oamenilor nu mai poate fi lăsată prizonieră birocrației și sistemelor vechi. Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) este cel mai important proiect de digitalizare din istoria sistemului sanitar românesc și are o valoare de 100 de milioane de euro, finanțare prin PNRR. Este un angajament pe care ni l-am asumat ca echipă și pe care îl ducem la bun sfârșit”, a transmis ministrul Sănătății pe Facebook.

Sistemul actual, învechit și instabil, este folosit zilnic de sute de mii de utilizatori.
„Astăzi, peste 16 milioane de cetățeni depind de PIAS. Mai mult de 70.000 de furnizori de servicii medicale sunt conectați zilnic, iar sistemul validează și raportează peste 700.000 de servicii, dintre care aproximativ 200.000 sunt rețete medicale. Toate aceste procese vitale rulează încă pe echipamente instalate începând cu anul 2002 – învechite, fragile, pentru care nu se mai produc nici măcar piese de schimb. Este de neacceptat ca, în 2025, medicii și pacienții să piardă timp prețios în fața unor servere blocate”, a adăugat ministrul Sănătății.

Ce aduce noua platformă:
-dispar tipizatele și hârtiile rătăcite;
-biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile devin documente digitale, disponibile instant;
-dosarul electronic al pacientului și rețeta electronică devin realități funcționale;
-istoricul medical va putea fi accesat oricând și oriunde – de pe web sau telefon.

„Primele module vor fi disponibile la finalul acestui an. Până în august anul viitor, întregul sistem va fi operațional. Nu sunt doar promisiuni. Sunt pași concreți, vizibili. Știu, oamenii și-au pierdut de multe ori încrederea când au auzit de digitalizare. Dar acum lucrurile sunt diferite. Ritmul este accelerat. Rezultatele apar. Și se vor vedea direct în viața fiecărui pacient și a fiecărui medic. Vreau să fiu sincer: nu suntem perfecți. Uneori greșim. Și știm că sistemul de sănătate are încă multe probleme. Dar tocmai de aceea muncim zi de zi, ascultăm semnalele venite de la oamenii din sistem, de la colegi și de la pacienți și încercăm să facem cât mai bine și cât mai mult pentru oameni”, a precizat Alexandru Rogobete.

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați intră oficial în Programul Național de Acțiuni Prioritare pentru Infarctul Miocardic Acut (AP-IMA). Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

El susține că spitalul gălățean a fost inclus în program datorită condițiilor oferite de unitate.

„Fiecare minut contează atunci când vorbim despre un infarct miocardic acut. Viața unui om depinde de rapiditatea cu care primește tratamentul potrivit. Am vizitat acest spital și am văzut cu ochii mei ce înseamnă condiții moderne de cardiologie intervențională și dedicare medicală – dovezi clare că serviciile medicale corecte pot fi oferite atunci când există voință, investiții și organizare”, a transmis ministrul Sănătății.

Programul AP-IMA este finanțat direct de Ministerul Sănătății și asigură materiale sanitare, consumabile și medicamente cu această destinație. Unitatea va deservi pacienți din întreaga regiune, nu doar pe cei din județul Galați.

„Pentru pacienții din întreaga regiune, aceasta înseamnă șanse reale de viață, acces mai rapid la tratament în momente critice și echipe medicale pregătite să intervină la secundă. De prea multe ori, diferența dintre viață și moarte a fost dată de distanța până la un spital pregătit să intervină. Astăzi, Galațiul devine un punct esențial pe hartă pentru tratarea pacienților cu IMA cât mai aproape de casă. Cred cu tărie că nu există investiție mai valoroasă decât aceea care salvează vieți”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a participat la Europe Future Forum de la Varșovia, unde a dezbătut alături de reprezentanți internaționali tema utilizării datelor colectate în mediul online și implicațiile acestora în dezvoltarea tehnologiilor emergente.

„Pentru a nu ne lua prin surprindere consecințele unor decizii europene, trebuie să fim acolo și să contribuim tehnic atunci când sunt decise”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării Radu Miruță.

În cadrul intervenției sale, ministrul a subliniat că evoluția tehnologică aduce beneficii majore, însă ridică și întrebări privind echilibrul dintre inovație și reglementare. Acesta a evidențiat rolul României în contextul european, subliniind atât pregătirea solidă a specialiștilor în inginerie software, cât și resursele naturale esențiale pentru dezvoltarea noilor tehnologii.

„Unde-i România în această schemă? La masă, înțelegând perfect subiectul, luând cuvântul și împingând pe cât se poate înspre ceea ce România are mai mult decât alții: o școală încă bună de inginerie software și pământuri rare, cum e grafitul, care stă la baza actualei limite în dezvoltarea inteligenței artificiale”, a adăugat Radu Miruță.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că este nevoie de schimbări rapide și de reforme pentru a reduce cheltuielile statului și pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă a țării.

Liberalul a publicat un mesaj pe pagina de Facebook a Partidului Național Liberal pentru a explica de ce amânările nu mai pot fi o opțiune.
„De ce se tot vorbește în ultima vreme de nevoia unei schimbări rapide, de reforme și de reducerea cheltuielilor statului? Pentru că suntem la o răscruce de drumuri și nu mai avem luxul amânărilor. România nu mai poate rămâne captivă unui deficit care ne sufocă și ne condamnă la stagnare. Un stat greoi, risipitor și ineficient nu poate să fie motor al dezvoltării. El devine doar o povară care trage în jos economia, antreprenorii și fiecare familie care plătește corect taxe”, a scris Mircea Abrudean.

El le-a solicitat partenerilor să nu amâne reformele.
„E nevoie să scădem cheltuielile statului. Doar așa putem fi siguri că România are șansa unei dezvoltări sănătoase. De 35 de ani ni se tot promite schimbarea. Astăzi nu mai e timp de promisiuni. Dacă nu susținem reformele acum, riscăm să pierdem încă o generație întreagă până când cineva va avea determinarea de a le face”, a precizat Mircea Abrudean.

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat că Rusia a încercat să influențeze alegerile prezidențiale din 2024 din România. Grindeanu a răspuns astfel declarației făcute de purtătorului de cuvânt al Kremlinului despre dosarul războiului hibrid instrumentat de Parchetul General al României.

Sorin Grindeanu a spus că instituțiile românești și-au făcut treaba și vor prezenta probele în instanță subliniind că negarea Rusiei nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală.

„Răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General este în aceeași notă de manipulare și de negarea a dovezilor evidente privind implicarea Rusiei în tentativa de modificarea a rezultatului alegerilor din România. Negarea repetată nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală. Interferența rusă este documentată; în România, instituțiile își fac treaba și vor prezenta probele în fața judecătorilor. Aceasta este, de fapt, dovada clară că lupta pentru apărarea democrației nu s-a încheiat ieri odată cu trimiterea în judecată a acestui dosar”, a transmis Sorin Grindeanu.

Președintele Camerei Deputaților a mai arătat că instituțiile statului – „unele vizibile, altele mai puțin vizibile – au lucrat împreună pentru a dezvălui un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc și orientat direct spre destabilizarea societății și influențarea alegerilor”.

„România a fost ținta principală a unor campanii hibride masive, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, dar și de a destabiliza mai larg ordinea publică și instituțiile statului. Și vor mai fi alegeri. Iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut. Este, de fapt, un caz-școală. Un exemplu de coordonare și reacție instituțională din care multe state europene vor avea de învățat. România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari și să transmită un semnal clar că nu are nimic de învățat din <înțelepciunea rusească>. Democrația în România nu este pasivă: se apără, se adaptează și răspunde ferm atunci când este atacată”, a precizat Sorin Grindeanu.

Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Răsvan Angheluță” Galați își va redeschide porțile, sâmbătă, 20 septembrie. Asta după lucrările de modernizare. Acum clădirea are o nouă înfățișare – mai veselă și mai tinerească, dar este și mai eficientă din punct de vedere energetic.

Transformarea a fost posibilă grație unei investiții de peste 15,1 milioane lei (3 milioane de euro), realizată de Consiliul Județean Galați printr-un proiect finanțat prin PNRR. Anual, peste 100.000 de vizitatori trec pragul muzeului, care include expozițiile temporare, Acvariul, Observatorul Astronomic și Planetariul.

„Complexul Muzeal de Științe ale Naturii este unul dintre locurile de suflet ale gălățenilor, un spațiu unde vizitatorii descoperă frumusețea naturii și misterele științei. Prin această investiție ”verde”, una dintre cele mai mari de acest fel din țară, adăugăm muzeului o nouă dimensiune: aceea a unei ”clădiri inteligente”, la cele mai înalte standarde de mediu, unde am reușit să reducem cu peste 90% consumul de energie și cu aproape 97% emisiile de carbon comparativ cu perioada de dinainte de modernizare. Dincolo de parametrii tehnici, la fel de importantă este și noua înfățișare cu care muzeul îi va întâmpina pe vizitatori. Noua fațadă plină de culoare, reconfigurarea unor spații interioare și elementele arhitecturale personalizate transformă clădirea într-un loc care te invită să intri cu bucurie și optimism. Am gândit această investiție pentru toate categoriile de vârstă, dar în primul rând pentru copii și tineri, pentru ca muzeul să fie un spațiu al științei și cunoașterii, dar și unul plăcut, atractiv și plin de energie pozitivă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Modernizarea clădirii de 5.688 mp a inclus reabilitarea termică integrală, înlocuirea sistemelor de încălzire și climatizare, modernizarea instalațiilor de iluminat și de prevenire a incendiilor, dar și implementarea unor soluții de energie regenerabilă: panouri fotovoltaice, pompe de căldură, captatoare solare și un sistem de stocare a energiei electrice. Clădirea dispune acum și de trei stații de încărcare pentru mașini electrice.

Nu în ultimul rând, muzeul va dispune de sisteme inteligente de umbrire a clădirii în sezonul cald și de sisteme de monitorizare și gestionare eficientă a consumului de energie, astfel încât managementul resurselor să fie în permanență optimizat.