Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a amânat, vineri, pentru data de 11 februarie 2026 pronunţarea în dosarul privind cererile depuse de avocata Silvia Uscov, prin care se solicită suspendarea actelor de numire a lui Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş ca judecători ai Curţii Constituţionale a României (CCR). Este a treia amânare în acest caz.

Noua dată stabilită de instanţă coincide cu ziua în care CCR urmează să se pronunţe asupra pensiilor de serviciu ale magistraţilor, după o serie de amânări succesive.

„Amână pronunţarea la data de 11.02.2026, când soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată vineri, 30 ianuarie.

Anterior, pe 16 ianuarie, CAB stabilise termen pentru 30 ianuarie – în aceeaşi zi în care CCR a decis să amâne verdictul privind pensiile magistraţilor tot pentru 11 februarie.

Premierul Ilie Bolojan a propus, luni, în cadrul ședinței Biroului Politic Național al PNL, ca pe 29 ianuarie Guvernul să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru proiectul de lege privind reforma administrației publice centrale și locale, dar și pentru pachetul de măsuri destinat relansării economice. Acesta din urmă va fi definitivat până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor de coaliție, potrivit unui comunicat al Partidului Național Liberal.

Ședința Biroului Politic Național al PNL, prima din acest an, a avut ca principal scop discutarea temelor curente ale guvernării. În fața membrilor BPN, premierul a prezentat calendarul propus pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2026 și principalele măsuri ale reformei administrației publice.

Conform sursei citate, în cadrul reuniunii coaliției de guvernare, care a precedat ședința BPN, s-au stabilit ultimele detalii referitoare la reforma administrației, inclusiv reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal. „Forma agreată în coaliție este foarte apropiată de forma proiectului de lege publicată pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației”, precizează comunicatul PNL.

Premierul Ilie Bolojan a mai anunțat că bugetul de stat pentru 2026 este estimat să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie, în urma discuțiilor tehnice cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și a pașilor premergători necesari. Un obiectiv prioritar al guvernului pentru acest an rămâne absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De asemenea, PNL a informat că a fost creat un grup de lucru care să urmărească preocupările autorităților locale legate de bugetele locale și de transferurile de fonduri pentru echilibrarea bugetară între administrația centrală și cea locală.

Klaus Iohannis și soția sa, Carmen Iohannis, figurează în evidențele publice ale Primăriei Municipiului Sibiu ca destinatari ai unor somații de plată pentru datorii către bugetul local. Documentele au fost emise în toamna anului 2025 și sunt parte din procedurile administrative standard aplicate contribuabililor care nu își achită obligațiile fiscale la termen.

Potrivit datelor publicate pe platforma online a Primăriei Sibiu, municipalitatea a întocmit două somații distincte. Una este emisă exclusiv pe numele lui Carmen Georgeta Iohannis, iar cealaltă îi are ca destinatari pe ambii soți – Klaus Werner Iohannis și Carmen Georgeta Iohannis. Ambele sunt datate 8 octombrie 2025.

În evidențele administrației locale, somația emisă pe numele lui Carmen Iohannis poartă numărul 227306, cu titlul executoriu 227305. Cea emisă pe numele ambilor soți are numărul 209857, cu titlul executoriu 209856. Publicarea acestor informații are loc în situațiile în care actele nu pot fi comunicate direct, prin poștă, și sunt transmise „prin publicitate”, conform legii.

Valoarea exactă a sumelor datorate și natura precisă a obligațiilor fiscale nu sunt făcute publice, acestea fiind protejate de secretul fiscal. Din datele disponibile reiese însă că este vorba exclusiv despre restanțe față de bugetul local al municipiului Sibiu, fără legătură cu eventuale proceduri gestionate de ANAF.

România analizează posibilitatea dezvoltării unui program național de stimulare a producției interne de medicamente și consumabile medicale, după modelul aplicat în Spania, a anunțat Alexandru Rogobete, în urma unei vizite de lucru la Ministerul Industriei din Spania.

Potrivit acestuia, discuțiile purtate cu oficialii spanioli s-au concentrat pe programul Pro-Farma, derulat de mai mulți ani în Spania, care sprijină producția internă de medicamente și dispozitive medicale, contribuind la stabilitatea sistemului de sănătate, acces mai rapid al pacienților la tratamente și consolidarea industriei farmaceutice.

Rogobete a precizat că a convenit împreună cu secretarul de stat spaniol Jordi Garcia Brustenga demararea procedurilor pentru semnarea unui Memorandum de colaborare între cele două ministere, document care va permite schimbul de expertiză și bune practici pentru dezvoltarea unui program similar în România.
„Acest tip de politică publică arată că se poate construi capacitate reală de producție și reduce dependența de importuri”, a subliniat Rogobete, adăugând că dezvoltarea sistemului de sănătate trebuie abordată strategic, de la infrastructură și resursă umană până la industrie și accesul real al pacienților la tratamente.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat demersuri pentru eficientizarea activității instanțelor, ca răspuns la creșterea volumului de activitate și insuficiența resurselor umane din sistemul judiciar.

Potrivit unui comunicat al CSM, Secția pentru judecători și membrii reprezentanți ai societății civile consideră necesară asigurarea unui volum optim de activitate pentru judecători, printr-o normare realistă și prin degrevarea activității judiciare.

Până pe 23 ianuarie, instanțele de judecată, reprezentanții Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și ai altor profesii juridice vor fi consultați cu privire la eventualele dificultăți generate de procesul de normare. Ulterior, până pe 30 ianuarie, grupul de lucru al CSM va finaliza analiza propunerilor de modificare a legislației, menite să eficientizeze activitatea instanțelor.

Propunerile rezultate vor fi transmise entităților cu inițiativă legislativă până pe 2 februarie 2026. Ulterior, până pe 27 februarie, se va definitiva mecanismul de normare și vor fi adaptate legislația secundară relevantă, iar până pe 2 martie se va asigura implementarea măsurilor în instanțele de judecată.
Decizia CSM are la bază contextul actual al sistemului judiciar, caracterizat printr-o creștere exponențială a volumului de activitate și insuficiență cronică a resurselor umane, precum și concluziile consultării judecătorilor din decembrie 2025.

Aeronava cu care președintele Nicușor Dan urma să revină în România din Franța nu a putut decola nici miercuri dimineață de pe aeroportul Charles de Gaulle, din cauza pistei acoperite cu zăpadă. Autoritățile franceze fac eforturi pentru curățarea acesteia, însă vântul puternic o așterne din nou.

Plecarea președintelui, inițial programată marți seară, fusese amânată tot din motive meteorologice, după ce aeronava nu a putut ateriza la București din cauza ceții dense.

Nicuşor Dan participase marți la summit-ul Coaliției de Voință de la Paris, unde au fost prezenți reprezentanți ai 35 de state care sprijină Ucraina.

Autoritățile franceze au emis un cod portocaliu de ninsori și polei pentru 7 ianuarie, vizând mai multe regiuni, inclusiv Île-de-France, Hauts-de-France și Centre-Val-de-Loire. MAE avertizează că vor fi afectate traficul rutier, feroviar și aerian, estimând că aproximativ 40% din cursele aeriene de pe aeroportul Charles de Gaulle și 25% de pe aeroportul Orly vor fi perturbate între orele 6:00 și 14:00.

Circulația rutieră pe DN 25, în localitatea Piscu din județul Galați, se desfășoară cu restricții, după ce un pod a fost declarat periculos în urma unei expertize tehnice. Autoritățile au decis limitarea tonajului și a vitezei pentru a preveni producerea unor accidente.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, începând cu 29 decembrie 2025, au fost instituite restricții de circulație pe podul peste pârâul Suhurlui, situat la km 48+542 al DN 25, în comuna Piscu. Măsura a fost luată după ce specialiștii au constatat degradări accentuate ale structurii de rezistență, precum și prăbușirea consolelor de trotuar.

Potrivit CNAIR, noile restricții prevăd limitarea tonajului maxim admis la 15 tone, față de 30 de tone anterior, precum și limitarea vitezei de circulație la maximum 5 km/h pe sectorul podului.
Reprezentanții companiei de drumuri recomandă șoferilor care conduc vehicule cu masa mai mare de 15 tone să utilizeze rutele ocolitoare semnalizate. Indicatoare de informare au fost amplasate pe toate drumurile care intersectează sectorul afectat.

Autoritățile le solicită conducătorilor auto să circule cu prudență și să respecte noile indicatoare rutiere montate în zonă, pentru siguranța tuturor participanților la trafic.

Ședința Curții Constituționale a României (CCR) în care este analizată legea privind pensiile magistraților s-a încheiat luni cu o nouă amânare. Următoarea ședință a fost programată pentru data de 16 ianuarie.

La ședința de luni au fost prezenți doar cinci dintre cei nouă judecători ai CCR. Actul normativ aflat în analiză vizează modificări substanțiale ale pensiilor de serviciu ale magistraților.
Sesizarea a fost trimisă Curții Constituționale după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate să conteste actul normativ, argumentând că noile prevederi afectează independența justiției și echivalează cu desființarea pensiei de serviciu a magistraților. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.

Prima formă a legii a fost respinsă de CCR în 20 octombrie, pe motivul lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Proiectul aflat în prezent în analiza Curții prevede ca pensia magistraților să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, sunt propuse creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani.
Aplicarea noilor prevederi ar urma să se facă etapizat, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Conform proiectului, în anul 2042, magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.
Curtea Constituțională a intrat în dezbaterea legii și duminică, însă pronunțarea unei decizii a fost amânată. La un moment dat, ședința a fost suspendată, iar ulterior nu a mai putut continua din cauza lipsei cvorumului, după ce judecători propuși de PSD ar fi părăsit sala.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat finalizarea intervențiilor de urgență din satul Podoleni, comuna Barcea, unde mai multe gospodării au fost protejate de riscul inundațiilor, iar circulația rutieră pe DJ 252 a fost reluată în condiții normale.

Potrivit acestuia, timp de cinci zile s-a intervenit în regim de urgență pe drumul județean 252, zona fiind afectată de cantități mari de apă provenite din precipitații și din acumulările din amonte, care puneau în pericol locuințele și siguranța oamenilor.

Lucrările au inclus construirea, într-un timp record, a unui pod transversal care permite scurgerea controlată a apei către un canal de desecare, eliminând astfel riscul producerii inundațiilor. Odată cu finalizarea acestei etape, traficul rutier a fost redeschis.

În prezent, se desfășoară ultimele lucrări de amenajare a albiei, urmând ca, în funcție de condițiile meteo, să fie turnat și stratul de asfalt.

„Ne-am respectat promisiunea. DJ 252 este din nou sigur, iar gospodăriile din satul Podoleni nu mai sunt amenințate de viituri”, a declarat Costel Fotea.

Guvernul a modificat Legea sănătății, în vederea eliminării blocajelor administrative din sistemul medical și asigurării continuității activității medicale, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, modificările creează cadrul necesar pentru ajustări legislative care vizează recunoașterea profesională, eliberarea documentelor de atestare și protejarea resursei umane din sănătate. Una dintre principalele măsuri prevede continuarea, și în anul 2026, a cumulului pensiei cu salariul în sistemul sanitar.

În urma deciziei Guvernului, regulile generale de limitare nu se aplică concursului național de rezidențiat, nici concursurilor sau examenelor pentru ocuparea posturilor prin integrare clinică. De asemenea, printr-un memorandum aprobat la propunerea Ministerului Sănătății, pot fi organizate concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din spitale.

Executivul a clarificat și situația medicilor și farmaciștilor care devin cadre didactice după intrarea în sistem, aceștia putându-și continua activitatea clinică fără proceduri birocratice suplimentare. Integrarea clinică se va realiza prin adaptarea raportului de muncă.
Totodată, Guvernul facilitează accesul în sistem al medicilor români din diaspora, prin accelerarea procedurilor de recunoaștere profesională. Ministrul Sănătății a precizat că vor fi eliminate întârzierile administrative, iar dosarele vor fi soluționate în termene mai scurte, prin proceduri transparente și previzibile.

„Sănătatea trebuie să meargă înainte. Toate aceste măsuri au un scop simplu: un sistem de sănătate care funcționează – deschis, coerent și stabil, construit pentru pacienți”, a declarat Alexandru Rogobete.
Potrivit Guvernului, măsurile sunt necesare pentru menținerea în sistem a personalului medical cu experiență, în special în specialitățile deficitare, și pentru asigurarea continuității serviciilor medicale.