Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Răsvan Angheluță” din Galați, redeschis în septembrie în urma unei ample investiții a Consiliului Județean, a fost complet modernizat și transformat într-o clădire inteligentă, eficientă energetic și prietenoasă cu mediul.
Proiectul, derulat de Consiliul Județean Galați și finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a avut o valoare totală de 15,1 milioane de lei (3 milioane de euro).
Modernizarea clădirii cu o suprafață de 5.688 mp a inclus reabilitarea termică integrală, modernizarea sistemelor de încălzire, climatizare și iluminat, precum și implementarea unor soluții de energie regenerabilă: panouri fotovoltaice, pompe de căldură, captatoare solare și un sistem de stocare a energiei electrice. În plus, au fost instalate trei stații de încărcare pentru vehicule electrice.
„Prin această investiție verde, una dintre cele mai mari de acest fel din țară, adăugăm muzeului o nouă dimensiune: aceea a unei clădiri inteligente, la cele mai înalte standarde de mediu, unde am reușit să reducem cu peste 90% consumul de energie și cu aproape 97% emisiile de carbon comparativ cu perioada de dinainte de modernizare”, a declarat, la inaugurare, Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Liderul administrației județene a subliniat și transformarea estetică a clădirii:
„Noua fațadă plină de culoare, reconfigurarea spațiilor interioare și elementele arhitecturale personalizate transformă muzeul într-un loc care te invită să intri cu bucurie și optimism. Am gândit această investiție pentru toate categoriile de vârstă, dar în primul rând pentru copii și tineri.”
Complexul Muzeal, care include Acvariul, Observatorul Astronomic și Planetariul, primește anual peste 100.000 de vizitatori.
Noua infrastructură „verde” este completată de sisteme inteligente de umbrire, monitorizare și gestionare eficientă a consumului energetic, menite să optimizeze constant utilizarea resurselor.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat săptămâna trecută lansarea procedurii de achiziție publică pentru un program informatic destinat monitorizării activității de tranzacționare pe piața de capital din România.
Potrivit ASF, platforma va permite supravegherea în timp real a tranzacțiilor, identificarea rapidă a eventualelor disfuncționalități sau abateri și analiza cazurilor de abuz de piață. Sistemul va fi implementat și operat pe o perioadă de trei ani, incluzând furnizarea, instalarea și suportul tehnic.
Modernizarea instrumentelor de supraveghere reprezintă un angajament ferm pentru transparență, integritate și competitivitate la nivel european. Investiția în acest program informatic este un pas decisiv către o supraveghere modernă și predictivă, a declarat Alexandru Petrescu, președintele ASF.
Printre funcționalitățile platformei se numără analiza istoricului datelor de tranzacționare, inclusiv cele raportate prin sistemul TREM, identificarea tranzacțiilor care generează evoluții anormale ale prețurilor sau volumelor și evaluarea tranzacțiilor efectuate în programele de răscumpărare sau stabilizare a prețului acțiunilor. Platforma va fi concepută și pentru a monitoriza tranzacțiile cu derivate, în perspectiva extinderii pieței de instrumente derivate la Bursa de Valori București.
ASF subliniază că sistemul va permite și analiza alertelor primite de la operatorii de piață privind posibile încălcări ale legislației și va contribui la creșterea eficienței și capacității instituției de a reacționa prompt în fața riscurilor pieței.
Camerele de supraveghere ale administrațiilor publice locale și ale CNAIR vor fi integrate în sistemul e-Sigur, platforma automatizată pentru constatarea și sancționarea abaterilor rutiere, a anunțat marți Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Măsura face parte din proiectul „Siguranță în trafic”, care aduce o serie de modificări la Codul Rutier, printre care introducerea conceptului de viteză medie, simplificarea procedurii de sancționare și eliminarea punctelor de penalizare pentru parcările neregulamentare.
„Creăm premisele integrării în sistemul e-Sigur a camerelor administrației publice locale și ale CNAIR pentru procesarea unui volum mare de date. Dorim reducerea costurilor suportate de contribuabili și degrevarea polițiștilor rutieri de sarcini administrative”, a declarat chestorul Despescu.
Potrivit acestuia, prin noul sistem, polițiștii rutieri vor putea acționa mai eficient în teren, concentrându-se asupra abaterilor care nu pot fi depistate prin mijloace automatizate, precum consumul de alcool sau droguri.
O altă noutate o constituie introducerea vitezei medii, calculată pe baza timpului parcurs între două puncte de control. „Este un concept aplicat deja în mai multe state europene – Austria, Țările de Jos, Spania și Bulgaria”, a precizat Despescu.
De asemenea, mecanismul de sancționare va fi simplificat digital: proprietarul vehiculului va primi direct procesul-verbal, iar dacă confirmă automat că el a condus, comunicarea se consideră finalizată fără alte formalități. În cazul în care indică un alt conducător auto, procesul-verbal devine nul de drept.
În privința opririlor și parcărilor neregulamentare, amenzile vor fi aplicate direct proprietarului vehiculului, fără acordarea de puncte de penalizare, iar comunicarea se va face simplificat, prin lipirea unui autocolant pe parbriz.
Totodată, MAI propune adaptarea valabilității permiselor de conducere în funcție de evaluările medicale și menținerea restricțiilor specifice, cum ar fi codul 78 pentru conducătorii autorizați doar pe vehicule cu transmisie automată.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat lansarea proiectului „La pas prin istorie”, un demers transfrontalier ce urmărește punerea în valoare a patrimoniului cultural de pe ambele maluri ale Prutului.
Proiectul, cu o valoare totală de 1,53 milioane de euro, este finanțat din fonduri europene și se desfășoară în parteneriat cu Raionul Hâncești din Republica Moldova.
La Galați, inițiativa vizează reabilitarea și revitalizarea Parcului Casei „Cuza Vodă”, locul în care a locuit domnitorul Alexandru Ioan Cuza alături de familia sa. „Parcul își va recăpăta farmecul de altădată, redând atmosfera epocii în care, la Galați, se puneau bazele Unirii Principatelor Române”, a declarat Costel Fotea.
Din bugetul total, 450.000 de euro revin Consiliului Județean Galați, care va continua astfel procesul de punere în valoare a patrimoniului început prin restaurarea și consolidarea Muzeului „Casa Cuza Vodă”.
În cadrul proiectului, soclul și statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza vor fi expertizate și restaurate, iar vestigiile arheologice descoperite în 2020 vor fi conservate și expuse publicului printr-un sistem modern, cu microclimat, iluminare și protecție din sticlă.
„La pas prin istorie este o veritabilă punte între trecut și viitor, între generațiile care au clădit istoria și cele care o duc mai departe. Ambianța romantică, specifică grădinilor din secolul al XIX-lea, va adăuga o nouă dimensiune acestui edificiu emblematic pentru istoria noastră”, a subliniat președintele CJ Galați.
Proiectul include și restaurarea Conacului lui Manuc Bey din Hâncești, obiectiv istoric de referință pentru Republica Moldova.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 225.453.492,37 de lei pentru 248 de investiții realizate prin componentele C5 – Valul renovării și C11 – Turism și cultură, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - a anunțat ministrul Cseke Attila.
Astfel, au fost decontate 213.000.505,14 de lei pentru 247 de facturi aferente Componentei C5 – Valul renovării, pentru creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.
Pentru Componenta C11 – Turism și cultură au fost decontate 12.452.987,23 de lei pentru achitarea unei facturi pentru infrastructura pentru biciclete şi trotinete electrice (trasee, parcaje), în vederea asigurării viabilității acesteia.
Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA, la link: https://www.mdlpa.ro/pages/plati.
Președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, a declarat duminică, la Digi24, că îl consideră pe Ciprian Ciucu un „primar viabil” pentru București, exprimându-și încrederea în capacitatea acestuia de a conduce administrația Capitalei.
„Domnul Ciprian Ciucu, având în vedere ceea ce a făcut în calitate de primar la sectorul 6, având în vedere experiența dânsului din toți acești ani, este un candidat care poate să pună la punct foarte multe lucruri în București și este un om în care eu personal am încredere”, a spus Ilie Bolojan.
Liderul liberal a evidențiat experiența administrativă a lui Ciucu și faptul că acesta a aplicat în Sectorul 6 modele de bune practici preluate din administrații europene. „A fost unul dintre puținii care a pus în practică aceste lucruri într-un sector. Și de-aia consider că ar fi un primar viabil pentru București”, a afirmat Bolojan.
El a subliniat, totodată, că performanța în administrația publică depinde mai mult de oameni decât de apartenența politică. „Din experiența mea, nu partidul politic este problema, totdeauna omul este o problemă. Oamenii sunt importanți”, a adăugat președintele PNL.
Organizația PNL București l-a desemnat duminică pe Ciprian Ciucu drept reprezentant al partidului pentru alegerile la Primăria Generală a Municipiului București, urmând ca desemnarea să fie validată după două etape procedurale la nivelul conducerii naționale a PNL.
Președintele interimar al PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat astăzi că președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a fost cel care „l-a stresat” cel mai mult în perioada în care a fost ministru al Transporturilor.
Grindeanu a făcut declarația în cadrul Conferinței Județene PSD Galați, unde organizația a anunțat sprijinul pentru liderii locali în vederea alegerilor din conducerea centrală a partidului.
Organizația PSD Galați și-a exprimat susținerea pentru Costel Fotea, care va candida la funcția de secretar general adjunct, și pentru primarul municipiului, Ionuț Pucheanu, care va concura pentru poziția de prim-vicepreședinte. Totodată, organizația a confirmat sprijinul pentru Sorin Grindeanu la funcția de președinte al PSD.
„Am venit la Galați pentru că îmi doresc ca doi oameni pe care îi apreciez foarte mult, Costel Fotea și Ionuț Pucheanu, să facă parte din echipa mea. Faptul că au acceptat mă onorează. Sunt oameni care au demonstrat că știu să conducă atât orașul, cât și județul, și care vor aduce un plus echipei pe care o voi prezenta la congres. Împreună cu ei și sub îndrumarea domnului Dan Nica – pe care îl respect foarte mult – pornim cu șanse bune!”, a declarat Grindeanu, prezent la evenimentul desfășurat la Teatrul Național „Nae Leonard” din Galați.
În cadrul conferinței, Grindeanu a vorbit și despre proiectele majore ale orașului, inclusiv despre proiectul aeroportului.
„Să știți că președintele de Consiliu Județean care m-a stresat cel mai mult în acești trei ani, cât am fost ministru la Transporturi, a fost Costel Fotea. Mai mult decât Iulian de la Brăila sau Nicușor de la Vrancea! M-a stresat în sensul pozitiv: săptămânal a venit la mine, la minister sau la ședințe să-mi spună despre proiectele Galațiului. Iar pe primele locuri se află și cel legat de aeroport. Această aglomerare urbană, care e prima după București, a doua în țară, este una care are nevoie de aeroport. E în fază de finalizare studiul de fezabilitate și se va trece la proiect. Va avea, din partea mea și din partea colegilor, toată susținerea”, a declarat Sorin Grindeanu.
România va menține în funcțiune trei termocentrale pe cărbune până la finalul anului 2029, ca parte a unei decizii convenite cu Comisia Europeană, a anunțat miercuri ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Măsura are rolul de a asigura stabilitatea sistemului energetic și de a evita riscul unor pene majore de curent pe timpul iernii.
Ministrul a precizat că termocentralele din Craiova și Govora vor continua să furnizeze energie electrică, agent termic și abur industrial pentru consumatorii locali și companii precum Ford. Două dintre grupurile energetice vor funcționa cel puțin până în august 2026, iar al treilea grup până în 2029.
Decizia marchează o modificare importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și vine după negocieri complexe cu Comisia Europeană. „Fără această modificare, România ar fi fost obligată să închidă 1.755 MW de capacități pe cărbune până la sfârșitul anului, ceea ce ar fi slăbit sistemul energetic și ar fi crescut importurile și facturile pentru populație”, a explicat Ivan.
Ministrul a subliniat că această măsură protejează peste 4.500 de locuri de muncă și evită posibile penalizări de până la 1,8 miliarde de euro din partea Comisiei Europene. În același timp, România a primit deja 2,6 miliarde de euro pentru tranziția către unități pe gaz, parcuri fotovoltaice și sisteme de stocare.
„Ne-am asigurat că România va trece iarna fără probleme majore și fără creșteri de prețuri la energie de la 1 ianuarie 2026”, a declarat Bogdan Ivan, mulțumind echipei sale și reprezentanților europeni implicați în negocieri.
Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, după trei luni de negocieri între autoritățile române și executivul comunitar. În cadrul planului revizuit, Autostrada A7 primește finanțare de 2,17 miliarde de euro prin granturi, iar opt spitale noi și 1.200 de ambulanțe rămân incluse în proiecte, cu termen de implementare până la 31 august 2026.
„Am transformat un plan care era aferent unui portofoliu de proiecte mult supracontractate, proiecte întârziate în mare măsură, proiecte care aveau probleme pe achiziție publică. În acest moment avem o versiune revizuită care este realistă, sustenabilă, orientată către rezultate și fezabilă pentru a fi implementată până pe 31 august 2026”, a spus Pîslaru”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Valoarea finală a PNRR este de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro în granturi și 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Procesul de renegociere a permis transferul a 26 de investiții cu progres solid din împrumuturi în granturi, în valoare de aproximativ 5,7 miliarde euro, pentru a asigura o absorbție mai eficientă a fondurilor.
Pe lângă Autostrada A7 și spitale, planul menține investițiile strategice în digitalizare, automatizarea administrației și cloudul guvernamental. Totodată, au fost incluse proiecte noi, printre care capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, achiziția de ambulanțe moderne și un act adițional de 350 milioane euro pentru tranziția energetică.
PNRR revizuit a fost simplificat semnificativ, de la 518 jaloane la 390, eliminându-se peste 128 de jaloane pentru a asigura o implementare mai clară și predictibilă. Documentul urmează să fie publicat pe site-ul Comisiei Europene, iar aprobarea formală va avea loc în cadrul reuniunii Consiliului ECOFIN din noiembrie.
Ministrul Pîslaru a subliniat că planul revizuit oferă stabilitate și predictibilitate, fiind un instrument realist și sustenabil pentru dezvoltarea României.
Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, a atras atenția asupra unei probleme majore cu care se confruntă România: prețurile ridicate la energia electrică, care afectează competitivitatea economică a țării. Potrivit europarlamentarului, prețul energiei electrice în România a atins recent 150 de euro/MWh, de cinci ori mai mare decât în Spania, de trei ori mai mare decât în Franța și cu 40% mai mare decât în Germania. Această situație afectează profund economia românească, generând pierderi de locuri de muncă și o scădere a competitivității.
„Consiliul European ar trebui să aibă ca temă principală competitivitatea economiei europene, dar, din păcate, în țara mea, România, ceea ce constatăm cu toții este că avem printre cele mai mari prețuri la energia electrică din Uniunea Europeană. Ieri, prețul era de 150 Euro MW/h, de 5 ori mai mare decât în Spania, de trei ori mai mare decât în Franța, cu 40% mai mare decât în Germania. Acest lucru face ca economia României să sufere foarte mult, pentru că aceste lucruri se regăsesc în prețul lipsei de competitivitate, pierderi de locuri de muncă și o situație grea. Și toate acestea pentru că se refuză interconectarea României cu partea de vest, situație pe care o întâlnim și în Bulgaria și în Grecia. Interconectorul între Austria și Ungaria încă nu se face, la fel între Austria și Slovacia și această lipsă de acțiune din partea Comisiei Europene aduce prejudicii imense României. Acest lucru nu face decât să avem o creștere a extremismului și o situație de nemulțumire care poate fi rezolvată într-un singur fel – măsuri decisive acum, când nu este prea târziu”, a spus europarlamentarul Dan Nica în Parlamentul European.