Partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, participă la Washington la un summit internațional dedicat educației digitale a copiilor, organizat la inițiativa Primei Doamne a SUA, Melania Trump. În intervenția susținută în deschiderea evenimentului „Pregătind viitorul împreună”, aceasta a subliniat necesitatea unei abordări integrate care să conecteze educația, inovația și tehnologia, într-un context global în care competențele digitale devin esențiale.

Mirabela Grădinaru a mulțumit gazdei pentru inițiativă, pe care a descris-o drept una valoroasă pentru creșterea vizibilității și impulsului în domeniul educației digitale, arătând totodată că își dorește o colaborare strânsă cu partenerii internaționali pentru dezvoltarea unor proiecte concrete. Ea a vorbit despre importanța alfabetizării media, a siguranței online și a utilizării responsabile a tehnologiei de către copii, profesori și părinți.

La eveniment, aceasta este însoțită de experți români, printre care Andrada Morar, reprezentant al companiei UiPath, și Robert Berza, implicați în discuțiile privind integrarea tehnologiilor moderne, inclusiv a soluțiilor bazate pe inteligență artificială, în educație.

Summitul se desfășoară pe parcursul a două zile și include o sesiune de lucru la United States Department of State și o reuniune la nivel înalt la Casa Albă, cu participarea Primelor Doamne și a reprezentanților statelor implicate. Discuțiile vizează atât accesul la instrumente digitale moderne, cât și protecția copiilor în mediul online și sprijinirea sistemelor educaționale în adaptarea la noile tehnologii.

În marja vizitei, delegația română are programate întâlniri cu oficiali și experți americani, inclusiv cu Lisa Choate, reprezentanta American Councils for International Education, organizație care derulează programe de schimb educațional cu România. De asemenea, agenda include o întâlnire cu medici români din SUA specializați în tratarea adicțiilor, precum și o vizită la Georgetown University, unde delegația va discuta cu Matthew Biel și echipa sa.

Administrația Prezidențială a transmis că participarea României la acest summit reflectă angajamentul pentru susținerea educației digitale și dezvoltarea unor politici publice adaptate provocărilor mediului online, într-un context în care tehnologia joacă un rol tot mai important în formarea noilor generații.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a explicat luni, în fața presei, principalele motive care stau la baza discuțiilor privind o eventuală schimbare din funcție a premierului Ilie Bolojan, invocând întârzieri în adoptarea măsurilor economice, lipsă de transparență în gestionarea unor fonduri europene și absența unor decizii rapide în contextul crizei energetice.

Grindeanu a subliniat că planul de relansare economică propus de PSD încă din luna septembrie a fost adoptat abia după o perioadă de cinci luni consecutive de scădere economică. Potrivit acestuia, întârzierea ar fi fost determinată inclusiv de faptul că inițiativa a aparținut social-democraților.

Un alt punct criticat de liderul PSD este lipsa de claritate în ceea ce privește programul SAFE, pe care l-a descris drept un mecanism de finanțare bazat pe împrumuturi, chiar dacă la dobânzi avantajoase. Grindeanu a atras atenția că, în ciuda impactului pe termen lung asupra bugetului public, informațiile despre modul de alocare a fondurilor sunt insuficiente. El a menționat că doar o parte din sumă, respectiv 4 miliarde de euro din totalul de 16 miliarde, ar urma să fie direcționată către proiecte de mobilitate militară și infrastructură, în timp ce restul banilor rămân neclarificați din perspectiva investițiilor, a creării de locuri de muncă sau a efectelor economice.

În același context, Grindeanu a evidențiat și presiunile tot mai mari generate de criza din sectorul energetic, afirmând că reprezentanții PSD au cerut în mod repetat, în ultimele săptămâni, adoptarea unor măsuri urgente de către Guvern. Acesta și-a exprimat speranța că Executivul va lua o primă decizie concretă în acest sens în perioada imediat următoare.

Totodată, liderul social-democrat a precizat că analiza actualei guvernări nu se limitează la critici, ci include și o evaluare internă a activității miniștrilor PSD. În cadrul întâlnirilor regionale organizate în partid, conducerea va prezenta atât realizările, cât și problemele identificate, pentru ca membrii formațiunii să poată lua o decizie informată privind viitorul coaliției.

Grindeanu a subliniat necesitatea acestei evaluări, în contextul apropierii unui an de la formarea actualei coaliții, afirmând că schimbarea direcției este justificată atunci când rezultatele nu sunt satisfăcătoare

Guvernul României urmează să adopte marți o ordonanță de urgență prin care va institui stare de criză pe piața petrolului, alături de un pachet de măsuri destinate protejării populației și economiei, inclusiv plafonarea adaosului comercial la carburanți.

Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni convocate la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan, în contextul evoluțiilor recente de pe piața produselor petroliere. Potrivit unui comunicat oficial, măsura va fi aplicată pentru o perioadă inițială de șase luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă în intervale de câte trei luni, în funcție de persistența factorilor care au generat criza.

Executivul anunță că, pe durata stării de criză, va introduce mai multe mecanisme de intervenție. Printre acestea se numără limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime aferente, pe întreg lanțul de distribuție.
Totodată, exporturile și livrările intracomunitare de carburanți vor putea fi realizate doar cu acordul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei. Guvernul mai prevede reducerea proporției de biocarburant din benzină, măsură care ar putea contribui la scăderea prețului final pentru consumatori.

Monitorizarea pieței va fi realizată în mod constant de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei și Consiliul Concurenței, care vor analiza evoluțiile și vor propune eventuale măsuri suplimentare.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Economiei Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.

Președintele Nicușor Dan a declarat, la finalul reuniunii Consiliul European de la Bruxelles, că Uniunea Europeană pregătește introducerea unui cadru legislativ uniform pentru companii, aplicabil în toate cele 27 de state membre, alături de măsuri pentru accelerarea producției industriale.

Șeful statului a explicat că Comisia Europeană lucrează la un pachet amplu de simplificare legislativă destinat mediului de afaceri, structurat în zece inițiative de tip „omnibus”. Potrivit acestuia, toate pachetele au fost deja redactate, dintre care trei au fost adoptate și sunt în vigoare, două se află în negocieri între instituțiile europene, iar restul sunt în diferite etape de analiză la nivelul Consiliului.

În paralel, Comisia a propus așa-numitul „al 28-lea regim”, care ar permite înființarea și funcționarea firmelor pe baza unui set unic de reguli valabil în întreaga Uniune, eliminând diferențele legislative dintre statele membre.

De asemenea, oficialul a menționat lansarea inițiativei „Industrial Accelerator Act”, un proiect normativ care urmărește stimularea producției industriale, protejarea sectoarelor strategice și accelerarea procedurilor de autorizare la nivel european.
Potrivit președintelui, aceste măsuri vizează creșterea competitivității economiei europene și reducerea birocrației pentru companii, în contextul provocărilor economice actuale.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a transmis spre validare către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) documentația necesară lansării licitației pentru realizarea drumului expres care va asigura conexiunea între Autostrada A0 București Nord și viitorul Terminal 2 al Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Valoarea estimată a investiției depășește 400 de milioane de lei, iar contractul va include atât proiectarea, cât și execuția lucrărilor, cu o durată totală de realizare de aproximativ 30 de luni.
Potrivit directorului general al CNIR, Gabriel Budescu, noua conexiune rutieră va reduce semnificativ timpul de deplasare în zonă, de la aproximativ 20 de minute în prezent la doar două minute, pentru un traseu de circa 2,5 kilometri.

Proiectul prevede realizarea unui drum de legătură cu o lungime de 2,55 kilometri, un nod rutier de tip „treflă” la intersecția cu A0, cu bretele însumând aproximativ 7,5 kilometri, precum și pasaje supraterane peste DJ 200B și Autostrada A0 Nord. De asemenea, este inclusă o conexiune cu drumul județean 200B printr-un sens giratoriu.
Traseul se desfășoară pe teritoriul județului Ilfov, în zona localității Tunari, desprinzându-se din kilometrul 29 al Autostrăzii A0 București Nord.

Investiția este considerată esențială pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din nordul Capitalei, în contextul viitoarei construcții a Terminalului 2, dar și pentru îmbunătățirea mobilității locale și facilitarea transportului de mărfuri către zona cargo a aeroportului.

Anunțul de participare urmează să fie publicat în SEAP după validarea documentației de către ANAP.

De luni, ora 14.00, se deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru finanțarea dezvoltării turismului local din România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bugetul total alocat este de 10 milioane de euro.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat că apelul de proiecte este destinat Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), structuri care coordonează și promovează turismul la nivel local.
Sesiunea de depunere a proiectelor începe luni, la ora 14.00, și se va încheia în 15 aprilie, la ora 17.00. În acest interval, autoritățile locale și partenerii din domeniul turismului pot depune proiecte pentru dezvoltarea destinațiilor turistice din România.

Prin această finanțare sunt susținute organizațiile care au rolul de a promova destinațiile turistice, de a atrage vizitatori și de a dezvolta proiecte locale menite să crească atractivitatea zonelor turistice.

Apelul este unul competitiv și se desfășoară după principiul „primul venit, primul servit”. Proiectele depuse vor fi evaluate în mod continuu până la 30 aprilie 2026, în limita bugetului disponibil.
Potrivit ministrului Irineu Darău, finanțarea poate sprijini inițiative concrete pentru destinațiile turistice, precum promovarea și marketingul acestora, digitalizarea informațiilor pentru turiști sau proiecte care contribuie la creșterea atractivității zonelor turistice.

Fermierii români vor avea acces la piața chineză, după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a semnat marți un memorandum de înțelegere cu autoritățile de la Beijing.

Documentul vizează cooperarea în domeniul agricol și permite exportul de produse agroalimentare românești către China, considerată cea mai mare piață de consum din lume.
Potrivit oficialului român, primele protocoale de colaborare vor fi semnate miercuri și vor permite exportul de carne de pasăre tratată termic, produse lactate și produse acvatice. În paralel, autoritățile lucrează la finalizarea documentației necesare pentru exportul de cereale și produse procesate din carne de porc.

Ministrul Agriculturii a subliniat că asigurarea unor piețe stabile de desfacere este esențială pentru fermieri, în contextul dificultăților actuale din sectorul agricol.
Memorandumul mai prevede dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum securitatea alimentară, procesarea produselor agroalimentare, cercetarea, inovarea și schimbul de tehnologii moderne.

Deputatul Viorica Sandu participă marți, la a doua zi de dezbateri asupra bugetului național în Parlament, subliniind importanța unei alocări echilibrate a resurselor pentru sănătate, educație și siguranța cetățenilor.

„Dezbaterile sunt intense și necesare. Susțin importanța unei distribuiri echilibrate a resurselor, cu accent pe transparență, eficiență și responsabilitate în cheltuirea banului public”, a transmis Sandu.

Potrivit parlamentarului PSD, agenda discuțiilor a acoperit instituții fundamentale și ministere-cheie, de la justiție și apărare, până la educație, sănătate și dezvoltare. Fiecare alocare bugetară analizată reflectă priorități concrete: siguranța cetățenilor, investițiile în infrastructură, sprijinul pentru educație și consolidarea sistemului de sănătate.

Premierul Ilie Bolojan a discutat luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanții OMV despre investițiile energetice și securitatea aprovizionării cu carburanți, în contextul tensiunilor de pe piața globală a petrolului generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Întâlnirea a avut loc cu o delegație condusă de directorul general al OMV, Alfred Stern, iar discuțiile s-au concentrat pe strategia de dezvoltare a OMV Petrom pentru perioada următoare.

Reprezentanții companiei au prezentat planul de investiții pentru acest an, în valoare de aproximativ 9,4 miliarde de lei – un nivel record pentru companie.

Un punct central al discuțiilor a fost proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, considerat cel mai important proiect de explorare și exploatare a gazelor naturale din România.

Potrivit reprezentanților companiei, proiectul se desfășoară conform calendarului stabilit, iar exploatarea gazelor ar urma să înceapă anul viitor. Gazele extrase vor fi destinate atât consumului intern, cât și exportului, contribuind la creșterea securității energetice a României și la reducerea dependenței de importuri.

În cadrul întrevederii a fost subliniată și importanța siguranței și securității proiectului din Marea Neagră.

De asemenea, a fost analizat stadiul implementării acordului de principiu dintre Guvern și OMV Petrom, acord care ar permite continuarea investițiilor în explorarea și producția de hidrocarburi.

La întâlnire au participat, din partea companiei, și directorul general executiv și președintele Directoratului OMV Petrom, Christina Verchere, precum și vicepreședintele pentru Reglementare și Afaceri Publice Corporative, Alexandru Maximescu.

Un alt subiect abordat a fost evoluția prețurilor la carburanți și situația aprovizionării, în contextul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbărilor de pe piața globală a petrolului.

Reprezentanții OMV au atras atenția asupra riscurilor privind securizarea lanțului de aprovizionare, subliniind că turbulențele generate de conflict ar putea produce un deficit estimat la aproximativ 30% din resursele necesare la nivel mondial.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că Guvernul analizează toate scenariile, în funcție de evoluția situației, și a subliniat rolul pe care compania OMV Petrom îl are pe piața carburanților din România.

Din partea Guvernului au mai participat șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, secretarul de stat Ioana Dogioiu.

La finalul discuțiilor, părțile au convenit să mențină o cooperare strânsă pentru a gestiona provocările din sectorul energetic și pentru a asigura stabilitatea aprovizionării cu carburanți în România.

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunțat declanșarea unei campanii naționale de control în centrele rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități, verificările urmând să fie realizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a declarat că are „toleranță zero” față de nerespectarea standardelor în serviciile sociale rezidențiale destinate persoanelor cu dizabilități și a cerut inspectorilor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială să demareze o campanie de control la nivel național.

Potrivit acestuia, verificările vor viza centrele din întreaga țară, în condițiile în care pentru persoanele cu dizabilități aceste unități reprezintă locuința lor.
„Când vorbim despre protecția pe care statul trebuie să o ofere, trebuie să ținem cont și de capacitatea de control”, a transmis ministrul într-un mesaj public.
El a subliniat că instituția responsabilă se confruntă cu un deficit semnificativ de personal, însă și-a exprimat încrederea că inspectorii sociali își vor îndeplini atribuțiile „cu seriozitate și responsabilitate”.
Ministrul a adăugat că persoanele cu dizabilități aflate în aceste centre au nevoie de protecție, grijă și condiții decente de viață.