Consiliul Județean Galați și Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, în parteneriat cu Arhiepiscopia Dunării de Jos, organizează în perioada 13–14 decembrie a 34-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou „Tudor Pamfile”, cea mai amplă manifestare dedicată tradițiilor autentice de iarnă din regiune.

Evenimentul debutează sâmbătă, 13 decembrie, de la ora 17.00, la Sala Sporturilor din Galați, cu un spectacol special dedicat colindelor și obiceiurilor strămoșești. Invitatul de onoare al ediției este interpretul Ștefan Hrușcă, care va aduce în fața publicului colindele tradiționale care l-au consacrat. Pe scenă vor urca și ansambluri folclorice din Galați, Suceava, Maramureș, Bacău, Bistrița și Neamț, prezentând colinde, jocuri cu măști, „Capra”, „Urșii” și Plugușorul.

„În acest an ne bucurăm de prezența lui Ștefan Hrușcă, iar ansamblurile invitate vor readuce în fața publicului frumusețea obiceiurilor de iarnă păstrate din strămoși”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Accesul la spectacol este gratuit, pe baza invitațiilor care pot fi ridicate de la sediul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, situat pe strada Domnească nr. 61.

Festivalul continuă duminică, 14 decembrie, pe esplanada Catedralei Arhiepiscopale a Dunării de Jos, unde colindătorii vor oferi momente tradiționale pentru credincioși și publicul larg.
„Vă așteptăm să ne bucurăm împreună de obiceiurile care ne apropie, ne încălzesc sufletele și păstrează vie lumina Crăciunului românesc”, a transmis Costel Fotea.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat un atac dur la adresa USR și a candidatului acestuia la alegerile parțiale din București, Cătălin Drulă, pe care îl consideră „adevăratul dușman al bucureștenilor”.

Grindeanu a afirmat că, în opinia sa, principala problemă a Capitalei este administrația USR, despre care spune că a generat „haos” în ultimii ani la Primăria Generală. „Haosul în administrația locală de foarte mulți ani are un nume, USR. Sunt cei care au gestionat mersul Primăriei Generale, sunt cei care au primit în mod covârșitor votul și încrederea bucureștenilor”, a declarat liderul PSD.

Acesta a continuat atacul afirmând că „întruchiparea acestui haos” este candidatul USR la Primăria Generală, Cătălin Drulă. „Răspunsul bucureștenilor este acesta: astăzi, când vorbim despre haos, întruchiparea lui este dată de Cătălin

Drulă”, a spus Grindeanu.
El a adăugat că tensiunile din ultimele zile reprezintă „tactici de campanie”, insistând asupra mesajului său: „Adevăratul dușman al bucureștenilor este Cătălin Drulă”.

Parada militară de 1 Decembrie, desfășurată luni la Arcul de Triumf din Capitală, a reunit peste 2.900 de militari, 200 de mijloace tehnice și 45 de aeronave, marcând prima participare a primarului general Nicușor Dan în calitate de Președinte.

Luni, în Capitală, în zona Pieței Arcul de Triumf, a avut loc parada militară de 1 Decembrie, eveniment care a reunit peste 2.900 de militari, mai mult de 200 de mijloace tehnice și 45 de aeronave. Este prima participare a primarului general Nicușor Dan în calitate de Președinte.

La sosirea la Arcul de Triumf, Nicușor Dan a fost întâmpinat de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. În tribuna oficială s-au aflat membri ai Guvernului, printre care premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștrii Alexandru Rogobete, Oana Țoiu, Ciprian Șerban, Radu Miruță și Cătălin Predoiu, precum și fostul președinte Traian Băsescu, președinții celor două Camere, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu, judecători ai Curții Constituționale și reprezentanți ai corpului diplomatic.

Evenimentul a început cu intonarea imnului național, după care președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori și s-a păstrat un moment de reculegere.

Defilarea a cuprins detașamente ale Armatei Române și ale unor trupe străine, din Republica Moldova și Statele Unite ale Americii, urmate de reprezentanți ai diferitelor structuri NATO din România, inclusiv detașamente din cadrul Grupului de Luptă condus de Franța, dislocat la Cincu. Au defilat, de asemenea, unități ale Poliției, Jandarmeriei, Pompierilor, SRI, STS și ANP.

Parada aeriană a fost deschisă de un elicopter IAR-330 PUMA, din dotarea Bazei 90 Transport Aerian „Comandor Aviator Gheorghe Bănciulescu”, purtând drapelul tricolor.

Evenimentul s-a încheiat cu salutul președintelui către tribuna oficială și cu întâlnirea acestuia cu veterani și militari, cu care a făcut fotografii.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a aprobat parteneriatul cu Asociația „Via Dobrogeana” pentru susținerea unui proiect turistic de amploare care va integra județul Galați într-un traseu destinat promovării patrimoniului natural și cultural din regiune.

Inspirat de proiectul „Via Transilvanica”, noul traseu – „Via Dobrogeana” – va însuma peste 850 de kilometri, va traversa aproximativ 130 de localități și va conecta județul Galați cu Munții Măcinului, județul Tulcea și comunitățile din Delta Dunării.

Punctul de plecare va fi Biserica Fortificată „Precista” din Galați, traseul urmând să includă zone precum lunca Prutului, Pădurea Gârboavele și principalele obiective turistice din apropiere: Muzeul Satului, Muzeul Pescăresc și Parcul de Aventură EscapeLand. Ruta va integra și centrul istoric al municipiului Galați, Faleza Dunării, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, precum și castrul roman de la Tirighina–Barboși, continuând apoi spre Dobrogea prin podul peste Dunăre care leagă Galați–Brăila de Tulcea.
Consiliul Județean Galați va sprijini proiectul prin promovare, facilitarea dialogului cu instituțiile turistice și culturale locale și prin consultanță tehnică și administrativă în etapele de avizare și autorizare.
Potrivit lui Fotea, inițiativa urmărește punerea în valoare a bogățiilor culturale și naturale ale regiunii și includerea acestora în circuitele turistice naționale și internaționale.

Deputatul PSD Viorica Sandu a prezentat o declarație politică prin care a subliniat necesitatea unei direcții economice orientate spre dezvoltare, în contextul provocărilor actuale cu care se confruntă România.

Parlamentarul gălățean a transmis un mesaj ferm împotriva măsurilor de austeritate, argumentând că acestea ar frâna creșterea economică și ar împiedica modernizarea țării. În schimb, a pledat pentru investiții, stimulente și politici publice care să susțină mediul economic.

Parlamentara a anunțat că Partidul Social Democrat propune un Program pentru stimularea activităților economice, un model inspirat din practici europene moderne, care nu implică costuri suplimentare pentru bugetul de stat, dar care poate genera venituri prin dezvoltare reală: investiții noi, crearea de locuri de muncă bine plătite și extinderea producției interne.

„Este timpul să alegem între tăieri care blochează dezvoltarea și soluții care creează oportunități. Eu aleg dezvoltarea. Eu aleg România care investește”, a declarat Viorica Sandu în plen.

Programul promovat de PSD se dorește a fi un instrument de relansare economică, într-o perioadă în care stabilitatea și creșterea sustenabilă sunt esențiale pentru viitorul țării.

Luni, 24 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni, a avut loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de președintele României, Nicușor Dan. Principala temă de pe ordinea de zi a fost aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi prezentat Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Strategia, pusă anterior în transparență publică – premieră pentru un document de acest tip – reflectă viziunea unei Românii moderne, sigure și reziliente, cu instituții transparente și orientate spre binele public. O parte semnificativă a recomandărilor primite în etapa de consultare a fost integrată în varianta finală.

Membrii CSAT au aprobat, de asemenea, Evaluarea riscurilor și amenințărilor pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, documente ce stabilesc direcțiile pentru adaptarea Armatei României la mediul internațional de securitate în continuă schimbare, precum și la angajamentele asumate în cadrul NATO și UE.

În contextul deteriorării climatului de securitate din regiune, CSAT a subliniat necesitatea consolidării capacității de apărare, creșterea numărului de militari activi și rezerviști, precum și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, prin proiecte de retehnologizare și cooperare cu parteneri internaționali. Programele vor include mecanisme de offset și investiții în producția internă, cu procente de fabricație în România de minimum 50%, ajungând până la 100% în cazurile critice.

Un alt punct important pe ordinea de zi a fost analiza Raportului privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat risc la adresa siguranței naționale. Raportul a indicat progrese în monitorizare, extinderea centrelor de tratament pentru adicții și rezultate operaționale relevante în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale.

De asemenea, CSAT a aprobat raportul privind participarea României la Exercițiul NATO CMX-25, care a testat procedurile politico-militare în scenarii ce implică activarea articolelor 4 și 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și răspunsul la amenințări specifice războiului hibrid.

Un subiect major l-a reprezentat Planul de investiții în industria națională de apărare, întocmit conform Regulamentului SAFE. România va înainta Comisiei Europene cererea pentru accesarea fondurilor SAFE, în valoare totală de 16.680.055.394 euro. Din această sumă, 75% sunt destinate achiziției de echipamente militare și pentru ordine publică, iar 25% finanțării infrastructurii duale – inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni.

După o ultimă coordonare tehnică cu DG DEFIS, Guvernul va transmite documentația completă până la finalul săptămânii. Comisia Europeană urmează să aprobe planurile naționale până la sfârșitul lunii ianuarie 2026, toate proiectele SAFE având termen de finalizare anul 2030.

Ulterior aprobării europene, România va dezvolta o platformă online de tip „match-making”, destinată conectării companiilor românești cu marile firme din industria europeană de apărare, pentru integrarea în lanțurile de producție și valoare.

CSAT a subliniat că extinderea capacităților de producție interne, atât publice, cât și private, este esențială pentru independența strategică a României și respectarea termenelor asumate.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra intensificării tentativelor de fraudă prin spoofing, în care atacatorii folosesc pretextul unor cereri fictive de credit pentru a obține date personale sau financiare de la potențiale victime.

Potrivit instituției, infractorii cibernetici contactează utilizatorii prin apeluri telefonice sau mesaje pe rețele sociale, pretinzând că reprezintă instituții bancare. Sub pretextul unei „oferte de creditare”, aceștia solicită informații sensibile precum date personale, copii ale actelor de identitate sau extrase de cont.

„Prin astfel de metode, atacatorii creează presiune psihologică și un sentiment fals de urgență pentru a determina victima să furnizeze rapid informații care nu ar trebui niciodată comunicate online”, avertizează DNSC.
Instituția subliniază că băncile nu cer date confidențiale prin mesaje pe platforme sociale și recomandă utilizatorilor să verifice întotdeauna identitatea interlocutorului contactând direct numerele oficiale ale instituțiilor financiare.
DNSC recomandă populației să nu divulge informații sensibile, să întrerupă orice comunicare suspectă și să folosească autentificarea în doi pași (2FA) pentru protecția conturilor importante.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat luni că reforma companiilor de stat nu are ca obiectiv concedieri, subliniind că măsurile vizează eficientizarea activității și reducerea pierderilor din sectorul public.

„Această reformă nu își propune, nu are ca obiectiv concedieri. Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat, ceea ce aduce beneficii tuturor cetățenilor României, pentru că banii ăștia care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun”, a afirmat Gheorghiu, într-o conferință de presă.

Vicepremierul a admis însă că anumite restructurări vor fi inevitabile, precizând că acestea ar putea avea un impact social limitat. „Evident că va fi nevoie de ajustări, evident că vor fi companii unde probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc. Iar dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii”, a spus aceasta, menționând inclusiv posibilitatea închiderii unor companii.

În astfel de situații, a adăugat Gheorghiu, statul va trebui să ia în calcul sprijinirea angajaților afectați.

Întrebată despre experiența sa în implementarea reformelor, vicepremierul a precizat că nu a realizat anterior reforme în mediul privat, dar are experiență extinsă în management de proiect. „Ceea ce înseamnă o reformă are nevoie de un management de proiect serios”, a declarat aceasta.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 120.757.920,54 lei pentru 279 de obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Pentru Componenta C10 – Fondul local au fost efectuate plăți în sumă de 111.707.813,79 lei, aferente celor 241 de facturi depuse pentru elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și pentru proiecte ce vizează dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde.

De asemenea, 9.050.106,75 lei au fost decontați prin Componenta C15 – Educație, bani destinați achitării a 38 de facturi pentru construcția de creșe noi, moderne și conforme cu standardele europene.

Potrivit MDLPA, procesul de decontare continuă pe măsură ce beneficiarii transmit documentele necesare finanțării proiectelor aprobate prin PNRR.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România va transmite pe 28 noiembrie o scrisoare către Comisia Europeană în care va detalia toate demersurile întreprinse pentru îndeplinirea reformei pensiilor magistraților, jalon aflat la baza suspendării unei plăți din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Oficialul avertizează însă că acest pas nu asigură recuperarea fondurilor.

„Această suspendare provine din faptul că, timp de mai bine de patru ani de zile, România n-a îndeplinit o reformă pe care și-a asumat-o sau nu a adus suficiente dovezi că această reformă rezolvă problema de echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii”, a declarat Pîslaru, joi, într-o conferință de presă.
Referindu-se la avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul a subliniat că se așteaptă la un răspuns rapid: „În spiritul principiului cooperării loiale între instituții, care e un principiu constituțional, ne așteptăm ca CSM să avizeze cât mai rapid acest proiect. Iar Guvernul își va face datoria și va împinge această reformă până la sfârșit”.

Pîslaru a precizat și care sunt pașii următori în încercarea deblocării fondurilor europene: „Pe 28 noiembrie, când punem scrisoarea cu privire la îndeplinirea acestui jalon, să aducem toate dovezile și foarte explicit vreau să fiu, că guvernul a făcut tot ce a ținut de guvern, că parlamentul a făcut tot ce a ținut de parlament, ca acest jalon să fie îndeplinit”.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană ar urma să transmită un răspuns în aproximativ două luni. În acest interval, Pîslaru consideră necesară promulgarea legii, astfel încât procesul de evaluare să aibă la bază un cadru legislativ complet.
„Moment în care sistemul de audit și de verificare al Comisiei Europene va decide dacă elementele întrunite (…) sunt sau nu sunt penalizate proporțional, neproporțional, total, parțial sau cât sunt”, a explicat el.
Dragoș Pîslaru a încheiat prin a avertiza că, în ciuda eforturilor de prezentare a progreselor, rezultatul nu este garantat: „Aceste lucruri […] nu garantează, ca să fiu foarte explicit, că România va putea recupera cei 231 de milioane de euro.”