Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a comentat ultimele scandaluri din Parlament provocate de reprezentanții AUR și de Șoșoacă. Niște scandalagii şi clovni vor să preia conducerea în România, a spus Stroe.

Comentariile au fost făcute după scandalul din Parlament de la dezbaterea bugetului pentru 2024.
„Ați văzut în Parlament, în ultimele 24 de ore, cine vrea să preia conducerea în România și mai ales în ce fel. Niște scandalagii şi clovni. S-au băgat toți în acest cor de strigături, ură și violență, de la un capăt la altul al opoziției de la AUR, până la USR. Alternativa pe care o promit aceste partide mărunte este doar un imens scandal, țipete și atât. Singurul lucru pe care l-au deprins este să se hrănească din ură și să compromită orice dezbatere serioasă. Să se remarce prin mizerii și discurs instigator de la tribuna parlamentului. Este o întrecere între ei: cine poate mai puțin”, a scris Ionuț Stroe pe Facebook.

Stroe și-a imaginat un guvern format din AUR, USR și SOS.
„Imaginea pe care o arată este de neputință. Imaginați-vă doar: Cum ar arăta un Guvern cu miniștri din scandalagii de ieri și azi? Cum ar arăta Apărarea condusă de Șoșoacă? Sau Finanțele țării sub Simion? Sau Sănătatea cu cineva de la USR - asta am văzut deja și e trist. Nici nu știi dacă să râzi sau să te sperii. Vine un an electoral în care va fi mult zgomot și vor fi multe petarde. Vă îndemn doar să rămâneți calmi și să lăsați zgomotul în urmă”, a adăugat Ionuț Stroe.

Ministerul Familiei anunță că peste 10.000 de dosare au fost eligibile în Programul național de creștere a natalității. Ca urmare sunt peste 1.000 de sarcini în evoluție și 52 de nașteri, arată cifrele oficiale.

Programul pentru creșterea natalității a fost lansat în anul 2023. Până la 19 decembrie, adică într-un an și două săptămâni, au fost înregistrate 52 de nașteri și 1.010 sarcini în evoluție.

„Pe parcursul acestui an au fost înregistrate peste 25.000 de solicitări pentru accesarea sprijinului financiar de 15.000 de lei destinat procedurilor de fertilizare in vitro. De la începutul programului, au fost făcute 2.445 de deconturi la farmacii și 2.134 de deconturi la clinici pentru proceduri medicale. Amintim că sprijinul se acordă sub forma a două vouchere pe suport de hârtie, în cuantum de 15.000 de lei”, a transmis Ministerul Familiei, într-un comunicat de presă.
Conform procedurii, un voucher în valoare de 5.000 de lei va fi destinat achiziționării de medicamente specifice, iar al doilea voucher, de 10.000 de lei, va fi folosit pentru achitarea procedurilor medicale.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunță că încă trei români condamnați au fost aduși în țară. Aceștia au fost condamnați în România și au fost prinși în Germania și Spania.

Bărbații au fost aduși marți în țară. Potrivit ministrului, este vorba de Grigore Nicolae-Răzvan, adus din Spania, condamnat la 9 ani pentru tentativă la omor calificat, de Roman Paul, adus din Germania, condamnat la 5 ani pentru furt calificat, infracțiuni informatice și economice și de Udilă Adrian, adus din Germania, condamnat la 3 ani și 2 luni, pentru act sexual cu un minor.

„Avem nevoie de legea împotriva fugarilor, de acea pedeapsă suplimentară asimilată evadării pentru cei care sunt infractori periculoși și decid să fugă din țară după condamnare. Avem nevoie și de dispozitive electronice de supraveghere în cazul persoanelor aflate în așteptarea sentinței. Și le vom achiziționa. Până atunci, continuăm aducerea în țară a fugarilor! Efortul statului este zilnic, indiferent de numele persoanei condamnate”, a precizat Alina Gorghiu.

Dezbateri aprinse au avut loc în Parlament pe marginea bugetului 2024. Deputatul PSD Gabriel Zetea le-a cerut colegilor să aprindă luminile de la telefon astfel încât „parlamentarii USR să își găsească principiile pierdute”.

„La dezbaterea proiectului bugetului de stat pentru anul 2024 am cerut, de la tribuna Parlamentului, ca toți colegii mei din sală să aprindă luminițele pentru a-i ajuta pe colegii de la USR să își caute principiile pierdute. Pentru că toate principiile se termină pentru USR atunci când văd DNA pe interior. Este trist că la cea mai importantă dezbatere economică dintr-o democrație a participat un partid care respinge tocmai principiile fundamentale ce țin de respectarea statului de drept și de independența justiției”, a explicat Gabriel Zetea.

Liderii opoziției sunt acuzați că vor să strângă relațiile cu Rusia și China. „A fost dificil să avem o dezbatere pe teme economice serioase cu un partid al cărui lider, fost președinte și actual deschizător de listă la europarlamentare declară că România ar trebui să dezvolte relații economice cu Rusia și China! Asta declara Barna în august 2019, iar acum este numărul 1 pe viitoarea listă cu care USR vrea să intre în europarlamentare. Bugetul propus de premierul Marcel Ciolacu și coaliția la guvernare NU conține nicio apropiere de Rusia și China ci conține bani de pensii, de investiții majore, este un buget care oferă cele mai multe fonduri pentru educație din istorie”, a precizat Zetea.

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre proiectul de buget pe anul 2024. El a prezentat principiile în funcție de care a fost realizat proiectul.

Potrivit premierului, în buget sunt prevăzute sumele de bani necesare pentru creșterea pensiilor, a alocațiilor și a ajutoarelor sociale.
„Bugetul pe 2024 prevede banii pentru creșterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflației de 13,8%, cât și pentru recalcularea din 1 septembrie. Sunt prevăzute și fonduri pentru a crește alocațiile și ajutoarele sociale”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că bugetul conține sume record pentru investiții.
„Salariul minim anul viitor va ajunge la 3.700 de lei. Și nu vor exista creșteri de taxe în 2024. Vom avea, în schimb, un buget record de investiții, de peste 7% din PIB”, a precizat Marcel Ciolacu.
Miercuri, proiectul de buget este supus aprobării parlamentarilor.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță faptul că Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a primit un buget-record în anul 2024. În total este vorba despre suma de 30 de miliarde de lei.

Viorica Sandu mai arată că majoritatea sumei este pentru investiții.
„A fost alocată suma de 30 miliarde de lei din care 20,4 miliarde de lei sunt destinate bugetului de investiții din fonduri europene(aferente PNRR, CEF și Programului Transport 2021-2027, din care cofinanțarea asigurată din bugetul de stat este de 11 miliarde lei).Este o creștere de aproximativ 29% față de bugetul anului 2023”, a transmis, pe Facebook, deputatul social democrat.

Banii alocați de la bugetul de stat vor fi folosiți pentru a remedia decalajele de dezvoltare economică dintre regiuni.
„Pentru investiții, vor fi alocate peste 725 milioane de lei, din care: 345,9 milioane de lei pentru domeniul rutier, 336,37 milioane lei pentru sectorul feroviar, 28,25 milioane lei pentru transportul naval și 15,33 milioane lei pentru transportul aerian. Alte 5,05 miliarde de lei vor fi alocate pentru întreținerea infrastructurii rutiere (un miliard de lei) și feroviare (4,05 miliarde de lei)”, a precizat Viorica Sandu.

Toți beneficiarii de venit minim garantat (VMG) și de alocații pentru sprijinirea familiei (ASF), dar și alte persoane/familii fără venituri sau cu venituri reduse, vor beneficia, de anul viitor, de venit minim de incluziune (VMI).

Potrivit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, acest beneficiu include două componente: sprijinul pentru incluziune și sprijinul pentru familia cu copii și va înlocui actualele forme de sprijin (VMG și ASF).
Pentru accesarea VMI, solicitanții depun o singură cerere pentru ambele componente, urmând ca în funcție de veniturile și structura familiei să se stabilească dreptul fie la ambele componente, fie la o singură componentă a venitului minim de incluziune.

Beneficiarilor de ajutor social și/sau de alocatie pentru susținerea familiei li se recomandă ca pentru continuitatea acordării acestui tip de drepturi sociale să depună cererea până la 31 decembrie 2023, indiferent dacă familia/persoana singură va beneficia ulterior de una sau de ambele componente ale acestui beneficiu de asistență socială.

Cererea și documentele suport se înregistrează fizic sau electronic la Serviciul Public de Asistență Socială de la nivelul primăriei comunei, orașului, municipiului sau a sectorului Municipiului București, în a cărui rază teritorială beneficiarii au domiciliul sau reședința, ca și în cazul beneficiilor anterior acordate.
Accesați secțiunea VMI din pagina web a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru a descărca cererea de solicitare sau pentru mai multe informații privind accesarea acestui sprijin financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţie de dificultate, au precizat reprezentanții ministerului.

Premierul Marcel Ciolacu cere măsuri de urgență după tragedia de la liceul din Odorheiu Secuiesc. Categoric, cei vinovați vor plăti fără nicio excepție, a spus șeful Guvernului.
Marcel Ciolacu a dezvăluit că ministrul Educației, Ligia Deca, merge marți în Harghita.

„Doamna ministră a Educației o să se deplaseze acolo ca să vadă locurile pentru ceilalți copii. Așteptăm ancheta”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că toți cei vinovați „vor plăti”.
„Important e să luăm măsuri. Nu știu dacă se confirmă că s-au făcut anumite lucrări de curând în zonă. Categoric, cei vinovați vor plăti fără nicio excepție”, a precizat premierul.
Un elev de 17 ani a murit după ce zidul clădirii în care se afla internatul liceului s-a prăbușit. Alte trei eleve au ajuns în stare gravă la spital. Incidentul s-a produs la internatul Liceului Tamási Áron din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a mers marți la Odorheiu Secuiesc pentru a analiza la fața locului incidentul de la liceul Tamási Áron. Este în desfășurare o anchetă, așteptăm rezultatele, a spus ministrul Deca.
Prima concluzie este că internatul se afla într-o clădire care nu era expertizată din punct de vedere seismic.

Ministrul Educației a spus că anchetele vor stabili vinovații.
„Este în desfășurare o anchetă, care este desfășurată de cei în drept, poliție, parchet, așteptăm rezultatele acestei anchete, vom demara și noi o acțiune a corpului de control al Ministerului Educației pentru a stabili dacă prevederi ale legislației în educație sau a legislației secundare care nu au fost îndeplinite, este o procedură normală în astfel de cazuri”, a spus Ligia Deca.

Ministrul Educației a mai arătat că atât autoritatea locală, cât și proprietarul clădirii aveau obligația să se asigure că imobilul putea fi folosit fără riscuri.
„Clădirile aparțin Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia. Ele sunt închiriate de către autoritatea publică locală pentru a se desfășura activități educaționale și pentru internat, așa cum este clădirea care a căzut, asta înseamnă că responsabilitatea pentru punerea în siguranță este partajată între proprietar și cei care o administrează. Riscul seismic nu a fost expertizat, avem acea evidență a tuturor clădirilor cu scop școlar pe care o publicăm pe site-ul Ministerului Educației, unde clădirea cu scop internat nu a fost expertizată, nu era încadrată în risc seismic”, a precizat ministrul.
Ligia Deca a mai spus că au fost găsite soluții pentru mutarea copiilor care locuiau în internat.
Un elev de 17 ani a murit după ce zidul clădirii în care se afla internatul liceului s-a prăbușit. Alte trei eleve au ajuns în stare gravă la spital. Incidentul s-a produs la internatul Liceului Tamási Áron din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a vorbit despre bugetul ministerului pe care îl conduce din 2024. Este un buget echilibrat, prin care vom continua să susținem producția românească și munca fermierilor noștri, a spus Barbu.

Declarația a fost făcută la finalul ședinței din comisia parlamentară în care a fost aprobat proiectul.
„Mulțumesc colegilor parlamentari din comisiile de specialitate pentru avizul favorabil acordat bugetului pe anul 2024 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este un buget echilibrat, prin care vom continua să susținem producția românească și munca fermierilor noștri deoarece pentru Agricultură va fi o alocare de 2% din PIB. Avem prevăzute aproape 60 de miliarde de lei (credite bugetare + credite de angajament) pe care le vom investi în dezvoltarea agriculturii și satului românesc”, a transmis Barbu.

Ministrul Agriculturii a vorbit despre proiectele cu fonduri europene.
„Acordăm o atenție sporită co-finanțării proiectelor derulate din fonduri europene, astfel încât să atragem toate sumele disponibile nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune și să le investim în fermele și unitățile de producție românești. Peste 12 miliarde de lei revin proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente Planului Național Strategic 2023-2027, în vederea lansării sesiunilor de depunere a proiectelor în cursul anului 2024 și efectuării plăților, atât pentru campania finală 2023, cât și pentru cea aferentă anului 2024. Vom continua să acordăm subvențiile fermierilor noștri și sprijinul financiar aferent schemelor de stat, astfel încât producătorii români să aibă fonduri pentru a continua să obțină alimente de calitate. Am prevăzut pentru această categorie peste 7 miliarde de lei”, a adăugat Florin Barbu.

De asemenea, au fost trecute în revistă programele care vor fi anul viitor.
„Continuăm programele bune a căror implementare le asigură fermierilor predictibilitate, precum: programele de susținere a crescătorilor de suine și de păsări pentru reproducție, ajutorul de minimis pentru cartoful de consum, ajutorul de minimis pentru strugurii de masă, ajutor de minimis pentru legume în spații protejate (Programul Tomata), programul de sprijin a producătorilor de usturoi, programul de susținere a raselor românești de porcine - Bazna și Mangalița, subvenționarea accizei la motorina utilizată în agricultură, ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal si zootehnic, finanțarea investițiilor în zona montană pentru colectarea și depozitarea laptelui, dezvoltarea stânelor, precum și pentru construirea centrelor de colectare- depozitare fructe de pădure, în baza contractelor încheiate până la 31.12.2022”, a mai comunicat ministrul Agriculturii.

Totodată, el a vorbit despre programele noi.
„Lansăm și programe noi de susținere financiară a producătorilor agricoli prin acordarea unor ajutoare de stat, conform cadrului temporar Ucraina a cărui aplicabilitate a fost prelungită până la data de 30.06.2024, cu un plafon financiar de 1,8 mld euro: ajutor de stat pentru sectoarele creșterii vacilor de carne și a bivolițelor, ajutor de stat pentru sectoarele creșterii porcilor și păsărilor, ajutor de stat acordat cultivatorilor de cereale în campania de toamnă 2023 exprimat sub forma unui grant în suma de 100 euro/ha”, a spus Barbu.

Ministrul Barbu a menționat două programe importante
„În bugetul anului 2024, am inclus și sumele necesare pentru derularea a două programe extrem de importante pentru securitatea alimentară a României: Programul INVESTALIM cu o alocare financiară necesară semnării contractelor de finanțare de peste 730 de milioane de lei – prin care investim în unități de procesare pentru a produce aici, la noi, alimentele de care avem nevoie. Programul de asigurare a independenței energetice a producătorilor agricoli și a OUAI prin accesarea resurselor Fondului de Modernizare în valoare de 750 de milioane de lei – program prin care investim în producerea energiei verzi pentru a scădea costurile de producție și implicit prețurile alimentelor. Am prevăzut 3 miliarde de lei pentru continuarea investițiilor în Reabilitarea Infrastructurii Principale de Irigații, asigurării apei gratuite până la stațiile de punere sub presiune și pentru achitarea a 50% din costurile cu energia electrică utilizată de către OUAI. Respectăm și susținem munca fermierilor și investițiile procesatorilor români! Dacă producem românește, putem cumpăra românește. Așa a fost gândit și realizat Bugetul Ministerului Agriculturii”, a precizat Florin Barbu.