Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că a fost depusă o ofertă pentru două viaducte de pe Autostrada Transilvania. Este vorba despre cele două obiective care vor fi construite de o asociere română-turcă.

„A fost depusă o ofertă pentru construcția celor două viaducte necesare devierii traseului sectorului de autostradă Nădășelu - Mihăiești (parte a A3, Autostrada Transilvania). Asocierea de constructori români și turci are la dispoziție 1,114 miliarde de lei (fără TVA) și 27 de luni (9 luni- perioada de proiectare și 18 luni- execuția lucrărilor) pentru finalizarea contractului finanțat prin PNRR. Devierea traseului acestui sector de autostradă este realizată în baza unei Expertize Tehnice”, a explicat Sorin Grindeanu.

Ambele viaducte vor avea o lungime totală de peste 3 kilometri.
„Primul viaduct va fi construit între km 10+009 și km 12+000 va avea o lungime de 1,2 km și nu va afecta versantul care prezintă alunecări. Al doilea viaduct, care va fi construit între km 21+406 și km 24+890, va avea o lungime de aproximativ 2 km și va depăși în aval DN1F. Acest viaduct va traversa cursului Pârâului Topa Mică și se va racorda cu traseul Autostrăzii Transilvania în zona km 24+890”, a precizat ministrul Sorin Grindeanu.

România a încasat peste 22,9 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2023, în cadrul programelor gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în perioada 2014-2020.

MIPE anunță că rata de absorbție a fost de 93,24% la sfârșitul anului trecut.

Potrivit MIPE, 2023 a fost ultimul an în care au putut fi realizate cheltuieli eligibile pentru a fi decontate din fondurile europene în cadrul proiectelor finanțate în exercițiul financiar multianual 2014-2020.

Cea mai mare rată de absorbție la finalul anului trecut a fost înregistrată de Programul Operațional Infrastructură Mare – 99,83%.
Autoritățile de Management vor continua să solicite Comisiei rambursarea cheltuielilor eligibile realizate în cadrul proiectelor, iar rata finală de absorbție va fi calculată în momentul acceptării de către Comisia Europeană a documentelor pentru închiderea fiecărui program în parte.

Premierul român, Marcel Ciolacu l-a felicitat pe noul prim-ministru al Franței Gabriel Attal.

Mesajul a fost transmis pe platforma X.
„Felicitări Gabriel Attal cu ocazia numirii în funcția de prim-ministru. Sunt pregătit să lucrăm împreună pentru a consolida parteneriatul nostru strategic, inclusiv la nivel economic și sectorial. Sprijin ferm pentru intensificarea cooperării noastre în cadrul EU și NATO”, a scris Marcel Ciolacu.
Gabriel Attal are 34 de ani și este cel mai tânăr premier din istoria Franței. În fostul guvern, el a ocupat poziția de ministru al Învățământului.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul pentru promulgarea Legii pentru aprobarea OUG 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole și alimentare.

Administrația Prezidențială anunță că Iohannis a semnat luni mai multe decrete. Printre acestea este un decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, precum și pentru stingerea unor obligații fiscale datorate de cooperativele agricole.
Un alt decret a fost pentru promulgarea Legii privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
De asemenea, președintele Klaus Iohannis a semnat un decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Ministerul Sănătății a făcut mai multe recomandări care vizează prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor prin gripă și alte viroze respitatorii. Acestea au fost transmise cu ocazia reluării cursurilor școlare.

Ministerului Sănătății anunță că virozele respiratorii sunt frecvente în sezonul rece și pot afecta colectivitățile în care copiii și cadrele didactice desfășoară cursurile școlare și preșcolare. De aceea, prevenirea și controlul infecțiilor respiratorii sunt posibile dacă se respectă o serie de măsuri de igienă personală sau a spațiilor unde se desfășoară cursurile.
Iată recomandările în ceea ce privește regulile de igienă:
• igiena mâinilor: spălarea frecventă a mâinilor și/sau dezinfecția lor (înainte de intrarea în clasă, înainte de masă, după utilizarea toaletei, după tuse/strănut, ori de câte ori e necesar);
• igiena respiratorie: tuse, strănut în șervețel de unică folosință sau în plica cotului, aruncarea șervețelului la gunoi imediat după folosire, spălarea/dezinfecția mâinilor după tuse/strănut;
• igiena în clase: aerisirea frecventă a sălilor de clasă (păstrarea ferestrelor deschise ori de câte ori este posibil sau aerisirea cel puțin 10 minute după fiecare oră de curs), curățenia și dezinfecția suprafețelor și obiectelor din unitățile de învățământ înaintea începerii cursurilor;
• evitarea schimburilor de obiecte personale.
Reducerea transmiterii virusurilor respiratorii:
• informarea periodică a părinților de a nu trimite la scoală copilul atunci când se confruntă cu simptome de viroză respiratorie, dureri în gât;
• personalul didactic și nedidactic cu simptome respiratorii va evita intrarea în colectivitate;
• realizarea zilnică, la prima oră de curs, de către cadrul didactic, a unei inspecții vizuale a elevilor prezenți în clasă, cu scopul identificării unui eventual elev bolnav care prezintă semne de febră/boală infecto-contagioasă (față congestionată, tuse, etc).
• în cazul identificării unui elev cu semne de boală transmisibilă respiratorie, se recomandă izolarea lui la domiciliu și informarea părinților în vederea îndrumării către un medic și asigurarea tratamentului specific.
Măsuri preventive specifice și de informare:
• vaccinarea împotriva gripei sezoniere a elevilor eligibili și a personalului din unitățile de învățământ:
• derularea de acțiuni de educare-informare a elevilor privind regulile care trebuie respectate pentru a preveni îmbolnăvirile respiratorii.
Măsuri organizatorice și logistice:
• afișarea în clase/locuri vizibile a panourilor cu materiale informative privind modalitățile de prevenire a îmbolnăvirilor respiratorii;
• asigurarea cu materiale pentru igiena mâinilor (săpun lichid, substanțe dezinfectante și prosoape de hârtie), precum și pentru curățenia.

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a anunţat că poştaşii vor aduce, începând de vineri, pensiile majorate cu 13,8%.

 Potrivit ministrului, cetățenii care încasează pensia pe card vor primi banii pe 11-12 ianuarie.

„Pensiile cresc din această lună. De astăzi, poştaşii vă aduc pensiile majorate cu 13,8%. Cei care încasaţi pensia pe card veţi primi banii pe 11-12 ianuarie. Este prima majorare a pensiilor din acest an. În urma recalculării, din septembrie se va face dreptate pentru milioane de pensionari”, a scris pe Facebook, ministrul Muncii.

Ministerul Sănătății anunță că în România nu este epidemie de gripă. Numărul cazurilor de viroze respiratorii și gripă este cu 25% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, explică ministerul.

„Datele ne arată că numărul cazurilor de viroze respiratorii și gripă este cu aproximativ 25% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut. Recomandăm prezentarea la camera de gardă sau la unitățile de primiri urgențe doar dacă temperatura depășește 39 de grade și există comorbidități. În cazurile ușoare sau medii, contactați medicul de familie pentru recomandări și izolați-vă la domiciliu”, anunță Ministerul Sănătății.

De asemenea, părinții sunt sfătuiți să evite trimiterea copiilor în colectivități dacă prezintă simptome de viroză (tuse, dureri în gât, mialgii, febră) pentru a preveni răspândirea virusului. Pacienții trebuie să fie bine hidratați, nu folosiți antibiotice, precizează Ministerul Sănătății.

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate.

Administrația Prezidențială anunță că președintele Klaus Iohannis a semnat Decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate.

Legea a fost aprobată de Camera Deputaților în decembrie.
„Intervenţiile legislative propuse vizează introducerea la nivel naţional a actelor de identitate (Cartea Electronică de Identitate şi Cartea de Identitate Simplă) într-un format capabil să asigure respectarea standardelor de securitate pentru cărţile naţionale de identitate emise la nivel naţional pentru a permite exercitarea dreptului la libera circulaţie în spaţiul Uniunii Europene a cetăţenilor români”, au explicat inițiatorii proiectului.
Legea urmăreşte asigurarea unor condiţii tehnice care să conducă la costuri reduse de conformare pentru cetăţeni în interacţiunile acestora cu instituţiile statului pentru obţinerea actelor de identitate, precum şi crearea condiţiilor tehnice pentru dezvoltarea infrastructurilor care să permit accesul facil al cetăţenilor la serviciile de e-guvemare şi e-business prin utilizarea cărţilor electronice de identitate cu autentificare digitală şi semnătură digitală încorporate.

Ministrul Bogdan Ivan a semnat cu omologul ucrainean, Mykhailo Fedorov, Acordul privind dezvoltarea comunicațiilor electronice. Este vorba despre un acord între România și Ucraina pentru digitalizare și protecție cibernetică.
Bogdan Ivan, ministrul român al Cercetării, Inovării și Digitalizării și Mykhailo Fedorov, ministrul Transformării Digitale din Ucraina au semnat acordul care urmărește dezvoltarea relațiilor puternice dintre cele două state în sfera digitalizării și a securității cibernetice, precum și extinderea cooperării dintre România și Ucraina.
„Prin Acordul semnat cu omologul ucrainean, România își întărește poziția de hub regional pentru tehnologii emergente și securitate cibernetică. Punem astfel bazele unui mecanism prin care Uniunea Europeană va finanța proiecte concrete de transfer tehnologic și de cunoștințe către Ucraina, proiecte în care România va fi lider de parteneriat”, a explicat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Acordul asigură fundamentul unei colaborări strânse și concrete a instituțiilor cu atribuții în ce privește infrastructura, digitalizarea și securitatea cibernetică din cele două țări.
Principalele direcții de acțiune vizează creșterea rezilienței și a protecției infrastructurii digitale din Ucraina și România, consolidarea nivelului de protecție cibernetică a rețelelor și infrastructurilor naționale ale Ucrainei și României, dezvoltarea infrastructurii cloud pentru serviciile publice electronice, precum și schimbul de experiență în ceea ce privește formarea de politici în domeniul comunicațiilor electronice și al tehnologiilor emergente.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că itigiile din contractele de mandat încheiate de companiile de stat trebuie soluționate în țară. Ea s-a arătat deranjată de „lipsa de încredere în propria justiție” a companiilor de stat.
„Este greu de înțeles ce fac unele companii de stat din România! Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiție, în instanțele naționale române. Ca ministră a justiției, nu pot accepta asta”, a declarat Alina Gorghiu
Ea a arătat că la nivelul contractelor de mandat încheiate între companiile de stat din România și membrii consiliului de administrație/supraveghere/directorate, se introduc clauze arbitrale potrivit cărora eventualele litigii se vor soluționa de către jurisdicții arbitrale internaționale.
„Situația trebuie rezolvată. Din rațiuni ce țin de încrederea în justiția națională, dar și din motive economice. Costurile privind soluționarea acestor litigii în străinătate sunt ridicate. Vorbim despre: taxe arbitrale, onorarii arbitri, onorarii avocați, costuri de deplasare, cazare, traduceri documente etc. Pentru a depăși problema, în ședința de Guvern de astăzi am înaintat un memorandum cu câteva soluții propuse”, precizează Alina Gorghiu.
Potrivit ministrului, soluțiile propuse sunt: elaborarea unor materiale care să reflecte situația litigiilor în legătură cu executarea contractelor de mandat și conținutul clauzelor compromisorii și comunicarea acesteia către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), după operaționalizarea acestei instituții; realizarea de către AMEPIP, a unei situații centralizate, iar în baza acesteia, evaluarea negocierii clauzelor compromisorii, raportându-se la documentul ce integrează politica de proprietate a statului în ceea privește întreprinderile publice (a cărei reconfigurare este asumată și prin PNRR, Reforma 9, Jalonul 440), cu luarea în considerare a eficientizării cheltuielilor bugetare și a obiectivelor stabilite în PNRR privind guvernanța întreprinderilor publice; completarea, la propunerea AMEPIP și SGG, a Hotărârii Guvernului nr.639/2023 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011, în sensul inserării obiectivului eficientizării cheltuielilor bugetare între cele urmărite în derularea procedurii de selecție și nominalizare a membrilor consiliului de administrație sau, după caz, ai consiliului de supraveghere și directoratului, dar și în negocierea contractelor de mandat, cu respectarea principiului libertății contractuale.
„Am încredere în justiția din România, indiferent că e vorba de instanțe judecătorești sau de arbitraj instituționalizat. Firesc și corect este ca litigiile ce rezultă din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România să se soluționeze în țară”, a fost concluzia lui Gorghiu.